8,957 matches
-
teme și motive artistice, în concluzii ce ignoră caracterul de operă ficțională al textului, este menită să ducă la bizarerii. În cartea lui Marin Iancu, bine intenționată de altminteri, bizareria este că Marin Preda, care a fost înainte de orice un prozator, începe să capete un profil fals de guru și „filosof”, profil pe care el cel dintâi l-ar fi respins. În spatele creatorului stă, desigur, un moralist, însă acesta din urmă nu încalcă niciodată limitele convenției realiste. Dimpotrivă. Din punct de
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
frecvente obiecții din partea inteligenței teutone a soției, Elsa Lüder. Caracterizarea, pe care am găsit-o în volumul O lume pe dos (convorbiri cu Ovidiu Nimigean) i s-ar potrivi, cred eu, mai degrabă partenerului de dialog, care, pe lângă poet și prozator, e și un redutabil moralist, cu verb caustic. În ce-l privește pe Paul Miron, aici cel puțin, acesta își iese doar arareori din matcă. De exemplu atunci când se supără pe critica literară, care, neștiind unde să-l încadreze, i-
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
Cosmin Ciotloș Ca să vezi: din Moromeții, ultimul capitol, cel mai mult mi-au plăcut primele capitole. E vorba despre cartea de interviuri gândită și alcătuită de prozatorul Sorin Preda (nepot de frate, cum se știe, al lui Marin Preda). Apărută anul trecut la Editura Academiei, ea n-a avut aproape nici un ecou în presa culturală. Cu o singură excepție, aceea a lui Eugen Simion (care i-a
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
-ului, dar și, totodată, la abisalul marilor scriitori tragici. Au avut un singur rol: să-și aducă obolul la o analiză a modalităților, a orizonturilor, a limitărilor și a rosturilor romanului actual, cu aluzii la toată istoria narațiunii, la arta prozatorilor. Citatul bilingv introdus mai sus indică o sursă, romanul Moby Dick fiind unul din inspiratorii autorului parizian. Sunt mai mulți. Lunga suită a aluziilor dă volumului Dispariția alura unui mini-catalog al cărților cu faimă în cultura noastră a tuturor. Unii
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
Răzvan Voncu Recuperat, într-o anume măsură, de regimul comunist, încă de la sfârșitul deceniului al șaselea, Ion Agârbiceanu este, totuși, cunoscut astăzi aproape exclusiv în ipostaza de prozator laic, autor al unor povestiri și romane ce s-au dorit a fi fresce ale vieții cotidiene din Apuseni. Victimă a interzicerii, de către același regim comunist, a Bisericii Române Unite cu Roma - și, evident, a refuzului lui Agârbiceanu de a
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
crede. Orator bisericesc, autor de omilii și cuvinte de învățătură, de comentarii biblice și de istorioare moral-creștine, scriitorul religios a întreținut relații complexe cu cel laic. Din păcate, deși, în general, istoria literară a vorbit despre el ca despre un prozator „cu tendință” (moralizatoare, se-nțelege), ezitând din acest motiv să-l valideze ca mare scriitor, o reală cercetare a tematicii moral-creștine în proza sa laică lipsește, tocmai din cauza ocultării literaturii sale religioase și a vacuumului editorial de câteva decenii, de
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
Domnului, carte de comentarii biblice destinată slujitorilor bisericești și enoriașilor (în special celor cu un nivel de instrucție mai modest), și volumul de schițe Luncușoara în Păresemi, pe deplin integrabil - o spune și Ion Buzași în prefață - temei preferate a prozatorului laic Agârbiceanu: viața unui preot de țară în Transilvania sfârșitului de secol XIX și-a începutului de secol XX. Nimeni nu tăgăduiește, Doamne ferește!, duhul creștin al autorului. Însă intenționalitatea celor două tipuri de text este diferită. Acest al treilea volum
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
confirmă, de la bun început, opinia călinesciană privitoare la conținutul „moralizator” al prozelor laice ale lui Agârbiceanu. Scriitorul nu pune pe primul plan tendința, ci expunerea problemelor morale, impunându-și o atitudine de obiectivare față de universul epic imaginat. Convingerea persistentă că prozatorul „moralizează” se datorează, probabil, profesiei sale. Or, recursul la text răstoarnă cu ușurință această convingere. Chiar Luncușoara în Păresemi, mult elogiată de Iorga (cu bineștiuta sa lipsă de gust literar), este o asemenea culegere de scene din viața unui preot
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
de Kempis, însă și Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, mai ales în prima lor parte, pot fi invocate în cauză. Romanul lui Agârbiceanu interesează cititorul de azi tocmai prin autenticitatea pe care o conferă obiectivarea dezbaterii morale. Prozatorul doar narează, fără să încline balanța, lăsând deschisă dezbaterea morală și religioasă, în seama cititorului. În privința scrierilor strict teologice din volumul de față, este de spus că Agârbiceanu „transferă” în omiletică întreg instrumentarul artei sale de povestitor. Și Despre minuni
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
VII-a, organizat de Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Litere, în cadrul proiectului Excelență Culturală Academică Brașoveană, finanțat din Bugetul Municipiului Brașov, i-a avut ca invitați pe criticul și istoricul literar Eugen Negrici și pe criticul, istoricul literar și prozatorul Cornel Ungureanu. Lucrările studenților, masteranzilor, doctoranzilor și profesorilor din treisprezece universități au abordat din perspective diferte operele acestora. Juriul sesiunii studenților, la Secțiunea Eugen Negrici, a fost format din: Crina Bud, Vasile Spiridon, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Loredana Opăriuc, Cătălin
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
pagubă enormă și irecuperabilă în veșnicie. O rușine. A atribui celuilalt intenții oculte Semnalăm din OBSERVATOR CULTURAL nr. 346 (8-14 decembrie) interviul cu Lucian Dan Teodorovici, realizat de Ovidiu Șimonca. Este un dialog interesant centrat pe noua apariție editorială a prozatorului ieșean, romanul Matei Brunul, o carte care a atras atenția și laudele criticii literare. Din același număr al revistei, am reținut accentul privind un anume tip de reacție în viața noastră literară, accent pus în editorialul semnat de Carmen Mușat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5050_a_6375]
-
texte dedicate lui Mihai Șora, la 95 de ani, avându-i ca autori pe Nicolae Prelipceanu, Dumitru Radu Popa, Călin-Andrei Mihăilescu, Nicoleta Dabija și Marian Drăghici. De asemenea, este de citit Ștefan Bănulescu - inedit. Sunt pagini admirabile dintr-un mare prozator: un fragment din Cuvântul autorului, în care Bănulescu vorbește despre intențiile sale auctoriale și un fragment din Cartea Milionarului, partea a IV-a, intitulată Epilog în orașul Mavrocordat. Amurg sau declin? În „Mici reverii editoriale”, articol din numărul din 1-7
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
istoria în cauză, așa cum apar în marginea textelor ori chiar prin intermediul acestora. Romancierul aplică definiții ultraconcentrate, aidoma unor mărci, sub numele lor, cu un tremolo savuros: Nicolae Filimon, „Un Balzac rătăcit în București”; Constantin Dobrogeanu- Gherea, „Marxistul domesticit”; Ioan Slavici, „Prozatorul Biedermeier”; Delavrancea, „Complexatul avocat de succes”; Dimitrie Anghel, „«În căutarea timpului pierdut» - avant la lettre”. Urmează numeroase enclave moraliste, nelipsite de elogii și probozeli retrospective. Ion Codru Drăgușanu e așezat sub semnul lui Rastignac și nu numai, căci, obligat de
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
brusc surprins: o expresivitate insolită, sumbră, mi-a captat atenția. Mai întîi e anunțat motivul: «Era o lumină grea, care se depunea pe lucruri, ca o pojghiță de metal. Brazii se stingeau într-o umbră plumburie, care cădea fără plutire». Prozatorul nu mai e deloc «amabil», nu mai evită să stăruie, ci apasă pe pedala laitmotivelor ce, prin insolitul lor, surprind ca niște disonanțe cu bătaie lungă: «De undeva, de sus, venea un foșnet metalic, un freamăt de arme, o fâlfâire
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
și, sub bătaia lor, ramurile nemișcate sunau cu un zăngănit de arme». Fraze nu numai de mare proză, ci și grele de o tainică încărcătură hierosonoră. În jurnalul său, tocmai când scrie acest pasaj special al capitolului VIII din Accidentul, prozatorul își notează că trebuie să pună «cât mai multă distanță între lumea pe care Nora și Paul o lasă jos și cea pe care o vor găsi sus» pe munte.” (pp. 288-289) Dimensiunea citatului se justifică prin aceea că vreau
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
lecții de literatură română despre scriitori contemporani în prezența acestora. În cadrul proiectului, joi, 9 iunie, elevii și profesorii de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București au avut ocazia să se întîlnească la o neconvențională „oră de română” cu poetul și prozatorul Gabriel Chifu. Autorul a fost prezentat de cadre didactice ale liceului și, din partea Uniunii Scriitorilor, de Horia Gârbea. S-a proiectat în deschidere un film despre protagonist, realizat de o tînără absolventă a colegiului- gazdă. Gabriel Chifu a citit poezie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
microroman à clef. Prin povestirile sale Saul Bellow se erijează într-un soi de apărător al scrierilor mai degrabă realiste, ocolind în proza pe care o face orice formă de artificiu postmodern, de construcție complexă, cu numeroase paliere de interpretare. Prozatorul american alege în schimb să picteze în culori vii personaje puternice și să recompună fidel locuri de care s-a atașat până la obsesie. Chicago-ul interbelic, căzut pradă derutei ce a însoțit Marea Criză, este adus în fața cititorilor cu o
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]
-
constitui premisa unui cîmp cultural local, informat nu doar de importul de modele vestice, ci și de aportul propriu. Poate că prin asemenea schimburi culturale se nuanțează puțin situația actuală, în care orice cititor mediu poate enumeră cel puțin cinci prozatori nord-americani și vreo trei-patru de limbă spaniolă, dar numai unul sau doi din toată Europa Centrală și de Est. Volumul realizat de George Volceanov și apărut la Editură Paralelă 45 este un bun început pentru cei care vor să știe
11 poeți maghiari contemporani by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5513_a_6838]
-
întoarce apoi în gura lui Dumnezeu. Fiecare din noi purcede din Spirit și se întoarce în Spirit. Iar rotirea cercului - de la Coroană la Temelie și înapoi - e zugrăvită amănunțit pe Arcanele Majore ale Tarotului” (110). Splendide considerații! Din păcate, vâna prozatorului nu e suficientă pentru a susține această construcție ontologică. Desfășurarea spațială a romanului - din Grecia pâna la Stambul, Viena și Paris - nu e dublată de suficientă fervoare a acțiunii. Romanul misterelor sfârșește prin a obosi. Erotică saturniană, istoria lui Kostas
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
Iarca Dan Coman, Parohia, București, Editura Cartea Românească, 2012, 160 pag. Turnura pe care Dan Coman o face de la poezie la proză se dovedește a fi nu doar accidentală. După romanul Irezistibil, din 2010, Parohia îi consolidează autorului poziția de prozator, fără a o împuțina în vreun fel pe cea de poet. Și Marius Chivu, și Paul Cernat, doi dintre deja numeroșii comentatori ai Parohiei, atrag atenția asupra genului hibrid al textului. Ambii pariază pe un răspuns flexibil, situat în spațiul
Un pact de lectură pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4501_a_5826]
-
--- Prozatorul neerlandez J.M.A. Biesheuvel (n. 1939) a debutat în 1972 cu un volum de povestiri, obținînd un redutabil succes de critică și de public. Gerrit Komrij, un mare scriitor neerlandez, l-a descris încă de pe atunci drept un maestru al
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
Timișoara), cu „Lawrence Durrell’s Elusive Narratives: The Alexandrian Universe“, precum și Dan Popescu (Universitatea Creștină „Partium“, din Oradea), cu „In Clashing Hues’: Images of the Gypsies in Patrick Leigh Fermor’s Between the Woods & the Water“. Lawrence Durrell este un prozator inclasificabil, fapt ce a dat naștere la opinii diverse și contradictorii asupra operei sale narative. S-a afirmat vizibil într-o epocă a realismului exacerbat de după Al Doilea Război Mondial, abia după publicarea capodoperei: Cvartetul din Alexandria. Cele patru romane
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
narațiunea amintită, L. Durrell apelează, „ca pe o analogie de principiu, la perspectiva relativistă”. Cu alte cuvinte, spațiul și timpul sunt percepute diferit, în sensul că măsurătorile privind lungimea și intervalele de timp depind de starea de mișcare a observatorului. Prozatorul a intervenit de mai multe ori sugerând chei definitorii pentru concepția sa artistică: „Trei laturi ale spațiului și o latură a timpului, iată rețeta acestui neîncetat amestec. Cele patru romane urmează acest tipar întocmai. Totuși, primele trei părți se desfășoară
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
din „specificul național” atât de evident în felul în care stăpânii Romei știu să rostogolească mingea în teren. Despre fenomenul fotbalistic englez - probabil și datorită agresivității fără pereche a presei britanice - se scrie aproape întotdeauna la modul senzaționalist. Aleksandar Hemon (prozator american de origine bosniacă, autor al faimosului roman The Lazarus Project, tradus și în limba română la Editura Polirom; aceeași editură i-a publicat și Omul de nicăieri) analizează în revista The New Republic un aspect suculent al chestiunii. Hemon
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
un scop precis: din ambiția de a se plasa în „elita” pentru care cultura nu „mai are taine.” Am întâlnit însă, de-a lungul vremii, și poziția contrară, a celor pentru care strugurii erau prea acri. Mă amuzau mai ales prozatorii: vedeai cum li se adâncește o cută între sprâncene și cum, războinic, purcedeau la hăcuirea bietei cărți din care n-au înțeles nimic. Ea trebuia dacă nu distrusă, măcar discreditată. O bună cale de mijloc - nici fanatism pro, nici ură
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]