2,670 matches
-
Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, Iași, 1927, nr. 3. 137. C. I. Parhon, Biologia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, Iași, 1927, nr. 3. 137. C. I. Parhon, Biologia psihozelor afective, Revista medico-chirurgicală din Iași. 138. C. I. Parhon, Contribution a l'étude du syndrome de Korsakoff (în colaborare cu L. Ballif și L. Lunewski), Rev. v neurologhii i psihiatrîi, Praga, 1931. 139. C. I. Parhon, Hidremia la alienați (în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
subliniat însă că în cadrul Școlii de la Socola nu s-a negat niciodată importanța factorului psihologic; dimpotrivă, s-a conferit fenomenului psihologic un înțeles mai larg, mai științific, prin corelarea lui cu substratul biochimic. Prof. Ballif a privit biologic nu numai psihozele organice, dar și acele reacții denumite psihogenetice, care sunt privite de mulți psihiatri printr-un unghi de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1928, nr. 2. 5. Dr. Gundhord. Asupra unui caz de schizofrenie, pag. 87 Dec. 1924, nr. 2. H 1. Hoffman A. Un cas de lipomatose associée à la pellagre. Ian. 1926, nr. 1. I 1. Dr Ionașiu. Un caz de psihoză consecutivă unei leziuni cerebrale circumscrise, pag. 76. Dec. 1924, nr. 2. 2. Isanos N. Épilepsie jaksonienne l'atrophie nu nerf optique de nature syphilitique. 1931, nr. 4-6. 3. Isanos M. Sur un cas de méningite specifique basilaire. XII-e Année, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
extrinsèques de la régénérescence nerveuse.. Faits cliniques et expérimentaux. Oct. 1928, nr. 5. 28. Prof. Minovici N., Sanesco et N. Romanesco. Contribution a l'étude de la délinquence chez les séniles. 1933, nr. 5-6. N 1. Dr. Neuman Berthe. Un caz de psihoză maniaco-depresivă cu simptome paranoide, pag. 79. Dec. 1924, nr. 2. 2. Nitzulesco I. Syndrome de sclérose en plaques à la suite d'une maladie infectieuse. Sept. 1921, nr. 1. 3. Nitzulesco Jules. Double cataracte et myxodème. 13dec. 1924-feb. 1925, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a conturat aici. Aceste condiții au permis omogenizarea diagnozelor și tratamentului inclus în cadrul unui sistem unic. Concluziile la care ajunge P. Brânzei demonstrează existența a două etape distincte despărțite prin perioada din jurul anului 1947. Prima etapă se caracterizează prin predominanța psihozelor pelagroase, a confuziunilor mintale și a neurosifilisului. A doua etapă se caracterizează prin scăderea, până la dispariție, a psihozelor pelagroase, prin scăderea așa-ziselor confuzii mintale (în realitate, encefalopatii infecțioase toxice sau carențiale) și prin predominanța, cu caracter progresiv, a psihonevrozelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care ajunge P. Brânzei demonstrează existența a două etape distincte despărțite prin perioada din jurul anului 1947. Prima etapă se caracterizează prin predominanța psihozelor pelagroase, a confuziunilor mintale și a neurosifilisului. A doua etapă se caracterizează prin scăderea, până la dispariție, a psihozelor pelagroase, prin scăderea așa-ziselor confuzii mintale (în realitate, encefalopatii infecțioase toxice sau carențiale) și prin predominanța, cu caracter progresiv, a psihonevrozelor și a alcoolismului cu implicații psihice. Autorul explică această modificare a structurii patologiei psihiatrice în Moldova prin modificări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1950 alcoolicii nu se internau, dar alcoolismul era, după cum știm, foarte crescut în întreaga Moldovă. Din compararea datelor comunicate de P. Brânzei cu acelea reconstituite de noi pentru secolul al XIX-lea (internări în ospicii), rezultă unele concluzii interesante. Procentul psihozelor pelagroase, sifilitice, infecțioase nu s-a schimbat până în 1947 (convențional extindem perioada până în 1950), acest fapt înseamnă că singurul factor care a putut determina ameliorarea acestei patologii a apărut și a acționat în această perioadă, 1947-1950, când s-au realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vedem în prezent (regretăm că, din lipsă de spațiu, nu putem reproduce câteva documente mai caracteristice în această privință, dar credem că fotografiile anexate sunt elocvente în această privință). Am remarcat, pe de altă parte, o modificare importantă în tabloul psihozelor pelagroase și sifilitice, care, din punct de vedere clinic, au devenit mai puțin agitate, căpătând un contur clinic mai discret, mai atenuat (corelăm această observație cu o probabilă creștere a rezistenței naturale față de infecții și de o mai bună alimentație
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la Socola a contribuit în mod efectiv la dezvoltarea psihiatriei românești în cadrul unor concepții bio-psiho-sociale în determinismul bolilor psihice; analiza documentelor de arhivă și a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor nevrotice. Perspectiva istorică în aprecierea critică a evoluției patologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor nevrotice. Perspectiva istorică în aprecierea critică a evoluției patologiei mintale și a dezvoltării asistenței de specialitate s-a dovedit utilă în ceea ce privește conturarea unor factori cu caracter social istoric, implicați în patogeneza bolilor psihice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
comparative în cea ce privește simplele abordări de susținere. Efect asupra simptomelor Medicamentele antipsihotice sunt eficiente în cazul halucinațiilor și al ideilor delirante, dar simptomele psihotice nu dispar întotdeauna complet cu ajutorul medicației. Unele tehnici specifice ale TCC, adaptate pacienților cu psihoză și tratați pe de altă parte cu medicamente, par să contribuie la ameliorarea acestor simptome. Nu există, totuși, decât puține date în legătură cu acest efect al TCC. Conform unei meta-analize efectuate de către Zimmermann și al. asupra a 14 studii, rezultă faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a se supune ordinelor acestora. Aceste rezultate se mențineau pe o perioadă de supraveghere de douăsprezece luni. Dezvoltarea competențelor sociale Mai multe metode specifice ale TCC au fost propuse pentru a dezvolta competențele sociale la pacienții care prezentau o psihoză, în special o schizofrenie. Aceste metode acoperă toate domeniile reabilitării, de la spitalul psihiatric până la viața independentă, incluzând și structurile intermediare. Există module practice ce acoperă următoarele domenii: managementul simptomelor, educația pentru tratamentul neuroleptic, muncă și căutarea unui loc de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
respinse. Psihiatrul sau psihologul ar fi un „nebun” periculos, asemănător unui Hannibal Lecter, și persoana în suferință psihică ar fi o ființă lașă, slabă, sau chiar periculoasă. Expresiile foarte numeroase, folosite în mod greșit în presă sau în limbajul popular: „psihoză”, „nevroză”, „obsesie”, „autism”, „paranoia”, „isterie”, sunt utilizate pentru a descrie situații politice, sociale sau economice fără legătură cu realitatea acestor boli. Si să nu mai vorbim despre „agitșs du bocal”, despre cel care „este puțin nebun”, despre cel care are
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
variate. Afectarea sistemului nervos central reprezintă una din manifestările cele mai severe din LES și apare la aproximativ 50% din cazuri. Tulburările neurologice constau în convulsii, cefalee severă, afectare de nervi centrali sau periferici, AVC, meningită. Manifestările psihice constau în psihoze (induse de boală și de corticoterapie!) și un sindrom particular - organic brain syndrome în care apar tulburări de memorie, percepție, orientare, cognitive. Manifestările digestive pot fi nespecifice, dar interesarea vaselor mezenterice determină infarct mezenteric și perforație intestinală. Sunt descrise și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau revărsat lichidian pleural) b. pericardita (afirmată ecg sau ecografic sau clinic pe baza frecăturii pericardice) 7. Afectare renală a. proteinurie > 0,5 g/zi sau b. cilindrurie (cilindri granuloși, hematici, micști) 8. Afectare neurologică a. convulsii tonico-clonice sau b. psihoză (după excluderea altor cauze) 9. Afectare hematologică a. anemie hemolitică (test Coombs +, reticulocitoză) sau b. leucopenie < 4000/mmc la cel puțin 2 determinări sau c. limfopenie < 1500/ mmc la cel puțin 2 determinări sau d. trombocitopenie < 100.000/ mmc 10
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
afectare viscerală necesită:corticoterapie cu metilprednisolon i.v. în pulsuri de 3 zile, urmat de terapie orală 1-2 mg/kg/zi în funcție de tipul de afectare. Este absolut obligatorie monitorizarea efectelor secundare: HTA, sindrom Cushing, obezitate, diabet zaharat, risc de infecții, psihoze, miopatie, hipokaliemie, osteoporoză, cataractă, complicații cardiovasculare. - imunosupresoare: Ciclofosfamidă, Azathioprină (Imuran), Micofenolat mofetil (discutabil pentru nefrita lupică) etc sub strictă supraveghere a efectelor secundare - alte tipuri de medicație: - terapie biologică: Belimumab (Ac monoclonal uman), Atacicept - imunoglobuline i.v. - analgezice în formele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau vor fi congelate - familia nu trebuie să mănânce alimente nepermise în preajma pacientului - gustări din fructe sau legume proaspetese va mânca încet, savurând fiecare înghițitură servirea alimentelor pe farfurii mai mici. Contraindicații ale dietei hipocalorice: - boli infecțioase - stări depresive severe, psihoze, nevroze sau alte tulburări psihice gravetulburări ale comportamentului alimentar - ulcer gastroduodenal - hepatopatii cronice active - boli renale grave, care impun și restricționarea aportului proteic - guta (cura de scădere ponderală poate precipita atacul de gută). Alături de dietoterapie, o componentă majoră a managementului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boala Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoza 35. Mucoviscidoza 36. Boala Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boala Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208469_a_209798]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boala Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoza 35. Mucoviscidoza 36. Boala Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boala Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208467_a_209796]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215149_a_216478]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215147_a_216476]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213399_a_214728]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213401_a_214730]
-
intensitate cotarea QI sau retard în scale de evaluare a dezvoltării psihomotorii, aprecieri moderate prin referiri la eventuale componente psihogenice, ospitalism, neglijare afectivă, educațională, Comorbidități: tulburări de limbaj, paralizii, epilepsie, tulburări psihice afective, agresivitate hetero și auto, impulsivitate, sindrom hiperkinetic, psihoze, - Etiologie diversă: organică, posibile componente psihogenice, neglijare. IV. Tratament: predominant recuperator, educațional, precoce, tratament medicamentos adjuvant. Tratament neurotrofic pentru stimularea dezvoltării psihice, în primii 7-8 ani de viață în cure de durată diferită cu dozare în raport cu vârsta. Pot îmbunătăți eficiența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]