187,522 matches
-
ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face mențiune la Hristos ca Logosul întrupat 57. Botezul este pur și simplu o renaștere, care permite subiectului să primească slava divină, care, la rândul său, îi permite să se supună lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de care omenirea se va bucura după moarte 58. Sfântul Ipolit al Romei Sfântul Ipolit al Romei († 235) este remarcabil prin utilizarea expresiei γίγνεσθαι
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
cu douăzeci de ani. Generația care a schimbat la tour d'ivoire pe tour de veille trece din nou, retrospectiv, la o altă turație, prin aceleași bătălii, prin delimitări, prin închideri și deschideri succesive de nuanță. Cu precizarea, strecurată printre rînduri, îmbucurătoare, de n-ar fi atinsă de-o anume "orbire" (pesemne, voluntară...), că, trecute "înfruntările" cu mai vîrstnicii și mai ajunșii (cultural vorbind...) confrați, s-a dus și greul. Viitorul nu le mai promite optzeciștilor vreo concurență sau vreo contestare
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
Alexandra Olivotto Mizasem pe Festivalul European de Film. Fonduri erau, pelicule din belșug. Deciziile organizatorilor m-au cam băgat în ceață însă, ca și faptul că așteptau un public restrâns: presei i s-a rezervat un singur rând de scaune, asta la cinema "Studio", care nu e tocmai un multiplex gigant. Celor care nu au avut bafta acreditărilor soarta le-a rezervat o surpriză, de genul biletelor puse în vânzare cu cinci minute înaintea începerii filmului. Probabil că
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
despre relații inter-etnice) sau Zadie Smith știuseră să vadă insolitul, Loach vede banalul, care e suficient de banal ca să nu mai pară nici măcar realist. Vi se pare ceva nou în faptul că cei care au fost discriminați vor discrimina la rândul lor? Măcar filmul nu te bombardează cu siropisme, dar happy-endul e inevitabil. Ca să nu mai adaug că, de data aceasta, preferința lui Loach pentru lucrul cu actori neprofesioniști devine o altă piatră de moară care trage și mai în jos
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
cu Asterix și strănepotul lui Jules Verne, Jean-Jules. Orice s-ar spune, "spectacole de conversație" ca francezii nu are nimeni. Noi cu atât mai puțin! Cu unele excepții despre care voi vorbi altă dată, poate când îmi va mai veni rândul la "Ochiul magic".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
ținta, iar Hasdeu - fără să ochească - își rănește grav adversarul. După tot ce s-a întîmplat, rănitul îi strînge cavalerește mîna lui Hasdeu, spunîndu-i: "Ești un brav și sînt mîndru de prietenia ta." În urma acestui duel, statutul tînărului Hasdeu în rîndul tovarășilor din escadron s-a modificat radical: "Astfel am băgat frica în toți ofițerii, iar pe lîngă renumele meu de isteț moldovan s-a mai adaos și pe cel de viteaz".25 B.P. Hasdeu scriitor În 1937, Mircea Eliade constata
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
aș fi crezut să împiedic ieșirea pe teren". Pe Pașadia îl amenință cu "darea în vileag a dedesubtului acelei Ťafaceriť, care numai de Ťonoareť nu se putea numi". Speriat că-și pierde renumele de "monsieur", Pașadia renunță la înfruntare. La rîndul său, Pantazi cedează atunci cînd Ilinca - la sfatul martorului - îi cere stăruitor, "ca întîi dar de logodnă, renunțarea la duel". Nu numai "plictiseala" l-a pus în mișcare pe martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l omoare pe
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
parti-pris, cu detașarea profesionistului. Foarte relevant este, în acest sens, paralelismul făcut de autor între cele două totalitarisme care au marcat istoria secolului XX: comunismul și fascismul. Scrie Vladimir Tismăneanu: "Frămîntările revoluționare asociate cu stînga radicală prosovietică au generat, la rîndul lor, o radicalizare a mișcărilor naționaliste de dreapta. În plus, complexitatea politicilor educaționale ale noului stat român și creșterea numărului de studenți au favorizat recrutarea minorităților etnice, în special a evreilor, de partea stîngii. Comunismul și fascismul au apărut simultan
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
cauze ale nemulțumirii sociale, PCR a tradus cu obediență în fapt tacticile suicidare concepute și impuse de către Comintern. Imitînd retorica paranoidă stalinistă, autoclaustrați și nematurizați politic, comuniștii români denunțau Partidul Social-Democrat ca fiind un Ťcal troianť al burgheziei, infiltrat în rîndurile clasei muncitoare" (p. 84) Au spirit analitic, finețe și grijă pentru detalii, Vladimir Tismăneanu scrie lucruri fundamentale despre contrastul dintre retorica legalistă și comportamentul subversiv al liderilor comuniști, dinamica PCR de după 1944, enigma Gheorghe Gheorghiu-Dej, evoluția politică a lui Nicolae
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
vomat/ mi-a spus lucruri stranii/ despre o planetă plină de fete/ mai bune și mai frumoase și mai adevărate/ și care mă așteaptă numai pe mine/ (ce grețos ce oboseală/ aș fi gândit eu cel de atunci/ citind aceste rânduri/ într-adevăr ce nașpa și ce grețos/ dar vezi tu chiar luna trecută mi-au/ schimbat vechiul număr de telefon/ cel la care ea continua să mă sune/ și după)". Parcă sunt aici altfel de versuri, parcă citim poezie. Dan
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
demult așteptate despre rolul "Zâmbărețului" în cotonogelile din 1990 și 1991 pe baze de ciomege minerești. Pentru prima oară în anii - deja mulți - de închisoare, "luceafărul huilei" a aceptat să deschidă gura în legătură cu întunecatele evenimente care-au trimis România în rândul societăților primitive. Ține doar de voința și abilitatea oamenilor din Parchet de a face lumină până la capăt. Dacă tehnica tergiversării va funcționa și în acest caz, încă una din șansele ca societatea românească să se spele de păcate se va
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
în Henri Troyat. Urmează cursurile Colegiului Pasteur din Neuilly și, pe când își ia licența în drept, începe să scrie. Primul său roman, într-o lumină proastă, e încununat cu Premiul Romanului Populist din 1935. Se bucură de mult succes în rândul cititorilor francezi cu volumele Eleșteul, în mărime naturală, Cheia de boltă, iar în 1938 primește Premiul Max Barthou, acordat de Academia Franceză pentru cele mai importante scrieri ale sale până în acel moment. în același an, noul său roman Paingul obține
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
Dumitru HÎNCU Cercetarea arhivelor este totdeauna și o aventură intelectuală. Uneori, ea te pune în fața unor situații nescontate, surprinzătoare care, la rândul lor, te pot îndruma către alte investigații. E ceea ce mi s-a întâmplat de pildă când - cu prilejul unei burse de studiu în Germania - am avut acces și la Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe german, aflată atunci, nu mai
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
mare măsură potrivit spre a dobândi o înrâurire reală asupra opiniei publice românești". Și urmându-și gândul, ambasadorul a continuat: "în caz că ar fi posibilă alocarea de mijloace pentru câștigarea de influență asupra presei românești, aș recomanda următorul procedeu: în primul rând, sprijinirea domnului Crainic și a ziarului său. Domnul Tătărescu nutrește neîndoios sentimente prietenești față de Germania; să fie și el sprijinit spre a întemeia un ziar; din partea noastră să fie înființată - printr-un intermediar potrivit - o întreprindere editorială care să tipărească
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
labe. Să fi fost fraza lui Henry Michaux o parolă?... Iar cucoana bucureșteană, spirituală, să fi avut dreptate, când exclama: Qui s'aiment, se taquinent?... La pagina 165 a volumului meu de memorii, al doilea, răsfoindu-l, dau de următoarele rânduri scrise de subsemnatul, înainte de a schița portretul cu lumina stinsă de la pagina 311. Citez: Dacă, între mine și Manolescu, odată, lucrurile s-ar răci (ceea ce, în definitiv, se poate întâmpla oricând în lumea literară), acest scurt citat din marele autor
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
Cristian Teodorescu Acest val de inundații care a lovit România a scos la iveală vechi hoții, neglijențe sau prostii criminale, dar și o solidaritate a oamenilor de rând, unul dintre puținele lucruri normale din țara asta. Au venit să ne ajute, în Banat, unguri, nemți, olandezi, oameni care au cultul voluntariatului și care au reacționat mai rapid și mai precis decît autoritățile noastre. Cînd au venit ungurii cu
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
înțelegerea operei propriu-zise. din Silistra primilor ani de viață (o uliță de mahala absolută, colorată fabulos, retroproiectiv) și tripla fereastră de la etajul blocului din Ștefan cel Mare (de la care Bucureștiul se vede... ca în poezia lui Mircea Cărtărescu) devin, pe rând, elementele simbolice ale unui interior rămas închis, ermetic în misterul său, și ale altuia ca o interfață cu exteriorul, într-o perspectivă panoramică asupra orașului și lumii întregi. "Harta orașului meu - notează autorul - e pistruiată cu bulboane și vârtejuri de
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
rupeam cu trecutul etc. Nu ignor binele psihologic pe care îl voi fi resimțit în acea perioadă dramatică: fusese o explozie ce echilibra, în spatele meu, o ruptură existențială - sau, cum ar simplifica cineva, un divorț în pragul bătrâneții. Ani la rând, m-am silit să-mi păstrez acea sumbră satisfacție, deși mă lipsisem de multe semne mnemotehnice cu acea ocazie. Fără sprijinul unor asemenea modeste cârje scrise (jurnale, agende), amintirile noastre pot fi, în ansamblu, demne de considerație, dar ele revin
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
poate de afectuoasă responsabilitate față de ceea ce i se întâmpla unui tânăr confrate de departe. Mario Luzi nu mă putea ajuta decât prin prestigiul său: Carlo Betocchi avea o emisiune poetică la radio și revista L'Approdo letterario. În vreo două rânduri, am fost invitatul lor la ilustre cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima din ele, eram așezat la dreapta lui Mario Luzi, în fața mea fiind Betocchi ; la dreapta mea, în capul (sau în capătul) mesei, îl aveam pe
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
care și noi, elitiștii care scriem la reviste culturale, predăm literaturi la universități sau fișăm teoriile postmodernității pentru sofisticate doctorate, îi savurăm săptămânal în "Gazeta Sporturilor". Două motive explică, în general, audiența ridicată a acestor editorialiști de sport. În primul rând, sunt foarte informați. Cunosc în amănunt istoria sportului, personajele ei, vorbele de duh rostite de eroii cu sau fără ghilimele ai sportului. Secundo, scriu înnebunitor de bine. Cei deja menționați sunt mai mult decât niște jurnaliști cultivați, sunt scriitori în
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
anilor ^80, cadavrul pruncului său nou-născut într-o cutie de ghete, unicul sicriu la care avusese acces, devine simbol al existenței românilor în cea mai întunecată perioadă a istoriei lor contemporane. O imensă frustrare și o imensă ură răzbat din rândurile scrise pe ascuns de acest membru al Comitetului Central, pe care spectacolul existenței cotidiene a celorlalți trebuie să-l fi sufocat. Mai mult decît o nuvelă strălucită din punct de vedere literar, Cutia de ghete ne apare astăzi ca un
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
necesitate chiar; amanta nu are un profil anume, e doar o altă femeie, cam proastă și mereu avidă de "sexuit", cum se exprimă naratorul, nu emite pretenții, se mulțumește cu ce i se dă, iar dacă nu, își caută, la rându-i, în altă parte. Subiectul preferat al lui Dumitru Ungureanu acesta este, numai că problema nu o constituie tema adulterului, ci lipsa de imaginație în tratarea lui. Scenele sexuale sunt - Slavă Domnului! - lapidare, se consumă repede (poate tot din lipsa
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
este succesul extraordinar înregistrat în afara granițelor. Opera sa a fost editată în foarte multe țări (din Franța și Italia până în Turcia și Portugalia, din Cehoslovacia sau Germania până în ... Japonia), iar interesul de care se bucură și azi, nu numai în rândul "fan-ilor" săi reuniți în asociații de tipul "Amicii lui Panait Istrati", dar și printre critici și cercetători, este remarcabil. Au demonstrat-o și comunicările prezentate în cadrul Colocviului Panait Istrati - lo scrittore senza frontiere, organizat în Italia, la Accademia di
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
Roma, cu prilejul împlinirii a șaptezeci de ani de la dispariția scriitorului. În deschiderea lucrărilor, intervențiile a doi dintre principalii organizatori (Dan Eugen Pineta, directorul Accademiei di Romania, și Mugur Popovici, reprezentant al Ambasadei României în Italia) au insistat în primul rând asupra interesului manifestat pentru literatura lui Panait Istrati în Peninsulă. "De ce Panait Istrati în Italia?", este, de altfel, întrebarea la care numeroasele traduceri (unele în mai multe ediții) expuse la intrarea în sala de conferințe, păreau să răspundă de la sine
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
Fofi, Edizioni e/o, 1998; I cardi del Baragan, în traducerea lui Gianni Schilardi, Argo, 2004 ș.a.m.d. Comunicările prezentate, în decursul celor două zile, au adus în prim plan câteva aspecte esențiale pentru înțelegerea "fenomenului" Istrati: în primul rând problematica și des invocata relație dintre autor și personajul narator (Adrian Zografi), aspectele senzaționale și romanești ale biografiei scriitorului, care au contribuit din plin la conturarea "personajului" Istrati (personaj cel puțin la fel de important ca și opera); apoi semnificația călătoriei și
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]