9,450 matches
-
aici mirarea poetului, tot dezamăgitoare, de ce „o plantă sau un animal/reacționează pozitiv la o muzică/simfonică/în timp ce el abia așteaptă să se termine” (pag.110- „Regn”). De-acolo, din Eden, poetul ne spune că „muzica este o mare ființă rănită de moarte/al cărei sânge curge/spre iertarea păcatelor noastre estetice”(pag.111- „Muzica”). În „Potopul neînțelegerii”(pag.112 ), poetul ne avertizează că, din lumea pământeană „scapă numai cine înțelege”, cine se apropie și-l primește pe Dumnezeu în sine
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
noastră, ca să le oprim, ci de multe ori primim de la ele o rană ce nu se vindecă multă vreme. Pentru că ai ca potrivnici pe unii care au șase mii de ani. Și aceasta îi face în stare să te poată răni peste măsura înțelepciunii și a înțelegerii tale. Și chiar de îi vei birui, întinăciunea gândurilor îți murdărește cugetul și răul lor miros rămâne multă vreme în mirosul nărilor tale.”[ 50] De aceea Sfântul Varsanufie recomandă: „Este propriu celor desăvârșiți să
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului din tabloul unde luna e fulgerata de catarge negre portul se pregătește de rusalii dragostea cearșaful încrețește timpul e pauză din pat își țipă rănit la răsărit ca un pescăruș zborul dintre țărm și mare coboară apoi pe faleze căutând parcă niște urme ruinele unui tomis uitat își cheamă copiii într-un viitor hagio boarea începe să amorțească totul pescărușii poate s-au retras sub
HAGIO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349801_a_351130]
-
facebook) iar dacă cumva reușea vreun copil, atunci era posibil ca la întoarcere să scape vreo sticlă din cele două (pentru 4 membri ai familiei, spre exemplu), prins fiind între mai mulți oameni. Astfel, există și posibilitatea de a se răni...Prostia această continuând luna de luna... Poate mulți au uitat, mai ales aceea care au îmbrățișat alte ‘chestii’ strălucite, imediat apărute după revoluție, precum neștiuți milionari, parcă ‘inexistenți’ până atunci. Însă, sechelele, pentru cine le-a avut, nu trec ușor
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
partitura de viață. Iubesc cărțile pe care le-ai citit, săruturile în care au dogorit gândurile, îmbrățișările în care ți-a locuit bucuria, dezamăgirile care ți-au spălat pieptul, privirea, femeile pe care le-ai iubit, femeile care te-au rănit, prietenii lângă care respiri naturalețea, greșelile prin care ai crescut, grâu auriu, încolțit direct în sufletul meu. îți iubesc chitară la care îți răsfeți azima orelor, beciul în care te coborî pentru regasiri, iubesc comorile ascunse ale amintirilor, planurile de
DECLARAȚIA ANULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349934_a_351263]
-
nu îți oferă alternativă pentru că nu depinde de tine, sau dacă depinde nu observi, nu înțelegi mesajul sau pur și simplu ignori. Atunci alegi drumul cel mai scurt chiar dacă nu duce unde trebuie sau nicăieri. Nu contează ca-i poți răni pe cei care nu merită. O faci oricum. Alegi calea greșită deoarece e cea mai ușoară. Și atunci pierzi tot iar cănd realizezi, că ai comis o eroare, este tardiv. Ajungi într-un punct când aproape nu mai contează. Din
RĂSCRUCE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349956_a_351285]
-
Bulgaria (1911-1913), iar între 1913-1914, a terminat cursurile Școlii Superioare de Război, cu gradul de căpitan. A comandat compania 9 din Regimentul 78 și Batalionul 3 în Dobrogea la începutul primului război mondia, până la 3 Octombrie 1916, când a fost rănit. După o scurtă refacere se remarcă în luptele de pe valea Neajlovului și Argeșului. Cu mai multă râvnă și abnegație se remarcă în campania din 1917 în luptele de la Mărășești, fiind avansat maior și comandant al Trupelor de Est. Urcă la
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
la Csenger-Dombrad, Bodrog, Hernad, în Cehoslovacia la Rozvana, Brezno și Zvoltea. După arestarea Generalului de armată Gheorghe Avrămescu de către sovietici, preia comanda Armatei a 4-a române, eliberând văile Hronului și Vahului și munții Tatra și Carpații Albi. Este grav rănit pe 25 Martie 1945. Cu tot eroismul să incontestabil, calvarul epurărilor și al prigoanei nu l-a ocolit. Este trecut în rezervă din oficiu la 29 iulie 1945. Un an mai târziu, în 1946 este arestat și judecat de Tribunalul
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
perfecționarea tunurilor cu cu tragere rapidă între 1911-1913. Revine în țară și ste numit comanadnt de baterie în cadrul Divizionului 5 Obuziere. Participă la primul război mondial cu gradul de căpitan, în regimentul 2 Artilerie Grea la campania din Dobrogea. Este rănit în 1916 și ca o recunoaștere a eroismului său primește ordinele „Coroana României”, „Steaua României” și „Mihai Viteazul”. În 1917 ajunge comandantul unui Divizion de tunuri de150mm. Primește mai multe misiuni peste hotare, iar în 1921 termină cursurile Școlii Superioare
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
participă la campania din Bulgaria. Se distinge la ocuparea Bercoviței și a pasului Petrohan. Absolvă și cursurile Superioare de Război în 1915, cu gradul de căpitan. În primul război mondial participă la campania din Ardeal cu Regimentul 41 Infanterie. Este rănit grav în zona munților Cindrelului, la 22 Septembrie 1916, pierzându-și ochiul drept. Primește ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a. Ajunge Instructor la Școlile de ofițeri de Infanterie din Iași și Botoșani, apoi ofițer de stat major. Grație rezultatelor
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
împotrivesc unei puteri care este contrară lui Dumnezeu. Și în comportamentul lor în timpul luptei directe ei încearcă să adopte o atitudine morală creștină, evită uciderea iar atunci când dușmanul le cade în mână preferă doar să îl persifleze fără a-l răni grav. Dacă discursul oficial îi stigmatiza pe „bandiții” din munți, glorificându-i pe soldații sau securiștii care îi prindeau sau erau răniți în confruntările directe, populația rurală din zonele unde grupurile de rezistență activau îi proiectau într-o lumină eroică
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
creștină, evită uciderea iar atunci când dușmanul le cade în mână preferă doar să îl persifleze fără a-l răni grav. Dacă discursul oficial îi stigmatiza pe „bandiții” din munți, glorificându-i pe soldații sau securiștii care îi prindeau sau erau răniți în confruntările directe, populația rurală din zonele unde grupurile de rezistență activau îi proiectau într-o lumină eroică, fantastică. În povestirile care circulau apăreau înzestrați cu puteri supranaturale și cu toate conotațiile eroului pozitiv fără pată și fără prihană. Ceea ce
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
expresiei artistice își pune amprenta asupra versurilor cu rezonanță impresionistă. Pășind desculță prin iarba plină de rouă, când soarele începe să se înalțe la orizont, aceasta poate asculta „acorduri line”... mărturii ale fuziunii cerului cu pământul: „Acorduri line/ pășesc desculțe,/ rănind mai departe cenușiul ulciorului.../ Copacul bătrân îmi era străjer/ de când eram de-o șchioapă,/ acum e doar o amintire pe care o port în buzunar,/ să-mi aline somnul.../ Gândul se frânge.../ Cu tine,/ împărțeam aceeași potecă/ nu atingeam șoapta
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
fond!; -plus, ca la un moment dat tu însuși definit/a astfel, neavând nevoie de sclipici ale persoanei tale, sau 'proptele' imaginare ale 'grandorii tale personale, sau de alte chingi sau 'atele' de-ar fi ale așa-zisei tale 'personalități rănite', atunci ajungi să ai mai mulți prieteni că ține, ba chiar mulți mai mulți decât ți-ai putut închipui!! Sunt atâtea persoane bune și sincere pe care din anumite 'preocupări' ale noastre nu le observăm, le ignorăm, ba chiar le-
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344516_a_345845]
-
putea identifica, ca fiind unul dintre cei cinci tineri aflați în mașina care s-a rostogolit de câteva ori sâmbătă, 14 octombrie, 2006, în drum spre “Grand Canyon” (carosabilul fiind umed a intervenit acvaplanarea). În timp ce doi dintre ei au fost răniți, unul fiind actualmente la reanimare, Felix nu s-a ales nici măcar cu o zgârâietură. În cadrul ciclului de articole dedicate, periodic, tinerilor de origine română din America, aș dori să facem de data aceasta cunoștință cu acest tânăr ambițios despre care
EDUCAŢIA ESTE CEL MAI IMPORTANT LUCRU ÎN AMERICA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348112_a_349441]
-
regăsesc transpuse în pinacotecă. Natura poeziei lui Teodor Barbu nu este doar cadru, ca la romantici. Ea este pretext pentru etalarea sentimentelor, a intimităților, a stărilor de euforie erotică. În decorul hibernal, același lait motiv al chemării ființei dragi care rănește cu privirea: „De-atunci te chem în fiecare iarnă // În sanie-i un loc neocupat” (Poem de iarnă) Prima ninsoare are darul de a reîmprospăta și forța de creație, pierdută chipurile, temporal și accidental. Un număr apreciabil de poeme valorifică
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Am oameni care îți lovesc o monedă de la o sută de pași. -Ba bine că nu, prefect de două parale ce ești, îl luă peste picior Caligula. Bătrâna Livia avea dreptate. Otrava e cea mai curată. Săgeata și sabia lasă răni pe dinafară. Otrava face răni doar pe dinăuntru și cu greu pot fi văzute. Cum ai spus...nici divinul Octavian n-a scăpat de asta, după cum spun gurile rele! Lipicioasele alea de smochine din care obișnuia să guste divinul Octavian
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
o monedă de la o sută de pași. -Ba bine că nu, prefect de două parale ce ești, îl luă peste picior Caligula. Bătrâna Livia avea dreptate. Otrava e cea mai curată. Săgeata și sabia lasă răni pe dinafară. Otrava face răni doar pe dinăuntru și cu greu pot fi văzute. Cum ai spus...nici divinul Octavian n-a scăpat de asta, după cum spun gurile rele! Lipicioasele alea de smochine din care obișnuia să guste divinul Octavian mai aveau ceva pe ele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
1114 din 18 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului 18 Ianuarie 2014 ( Duminică, 18 ian. 2009, ora 1.30 ) Frate Vieru, încă sunt întreg, Am fost bolnav și eu aici o vreme, Moartea ta de-atunci n-o înțeleg, Moartea ta rănită din poeme... Cu fiecare vers parcă-i aud Geamătul durut dinspre lumină: „ Acesta este adevărul crud, De moartea lui Grigore nu-s de vină!” Nu moartea e de vină că te-ai dus Așa devreme și fără de veste, Să-i
NU MOARTEA E DE VINĂ CĂ TE-AI DUS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347534_a_348863]
-
ne unească Dumnezeu în Țară!” Cuvintele ce mi le-ai spus atunci Și astăzi și mereu mă înfioară. Frate Vieru, încă sunt întreg, Am fost și eu bolnav aici o vreme, Moartea ta de-acum n-o înțeleg, Moartea ta rănită din poeme... Referință Bibliografică: Nu moartea e de vină că te-ai dus... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NU MOARTEA E DE VINĂ CĂ TE-AI DUS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347534_a_348863]
-
agitat. - Doctore, a deschis ochii! a exclamat un bărbat. - Da, da! Am văzut și eu, dar nu mișcă deloc, se auzi o altă voce. - Dacă ne auzi, te rog să nu te miști, domnule! Mai întâi să stabilim dacă ești rănit grav. Mă înțelegi? Închide și deschide ochii dacă m-ai înțeles! i se adresă un al treilea bărbat cu voce blândă, îngrijorat. Apoi vom încerca să vorbim... Ia să vedem: m-ai înțeles? Bietul om, cu ultima fărâmă de energie
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
apă, scâncea ca un copil în somn, se ruga și se zvârcolea în pat. Nu putea să scape de sub greutatea lui Viorel care îi supunea cu forța corpului său. Îi simțea răsuflarea fierbinte pe față. Cu limba sa aspră o rănea pe obraji, încercând să o sărute. Se trezi brusc din coșmar. Era toată transpirată și speriată, iar peste ea stătea pisica, care venise să se ceară afară cum făcea de obicei noaptea. Îi venea să o sărute de bucurie că
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
21 martie-22 august 1944 a condus un escadron în apărarea Iașilor, unde divizia a V-a de cavalerie s-a acoperit de glorie respingând inamicul până dincolo de Prut și distrugând multe tancuri Ț 34. La 22 aug. 1944 a fost rănit la Nord de Iași și evacuat la Spitalul de campanie de la Vaslui și mai apoi la Târgoviște. După război, a studiat și absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport/Academia Națională de Educație Fizică și Sport, cu specialitatea natație - Universitatea
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
spusele înțeleptului. Îi veniră instantaneu în minte versurile unui poet obscur, necunoscut, dar care îi plăcură la nebunie într-un moment al vieții : „Am fost și eu la rândul meu Răpit de moarte în turneu; Uitat de vise în coșmar, Rănit de zei ce n-au habar.” O durere atroce de ceafă îl făcu să închidă ochii. Amețit, cădea în golul propriului eu, un vortex uriaș care ducea spre un nicăieri dureros. Când durerea dispăru și reuși să deschidă ochii, bătrânul
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
ai ales? Ai venit, ai plecat, Ai mințit, ai trădat? Ce-ai sădit, ai cules, Cât de rar, cât de des? Cât e bun, cât e rău, Peste sufletul tău? M-ai privit, te-am iubit, Ai plecat, m-ai rănit, Ai fugit vis hoinar, Cât de des, cât de rar? Amăgești și-nfiori, Te înalți, te cobori... Din iubiri tu faci scrum, Oare-i rău, oare-i bun? Un cuțit m-a atins N-am murit, m-a învins Cât de
CÂT? DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350062_a_351391]