2,643 matches
-
sf. Toma, își aducea aminte toate lecțiile lui Agazio Solea, toate pasajele din Evanghelie pe care seara, din când în când, preotul le citise și le comentase. Nicio virgulă care să nu fi fost la locul ei, nici măcar un cuvânt rătăcit, uitat undeva într-un pliu al creierului. Iar uluiala lui don Terentio creștea (o clipă îi trecu și lui prin cap că e vorba de lucrarea diavolului). Îi punea din nou întrebările, își punea degetele în urechi ca să și le
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mea condiție. Dumnezeu vă va judeca pe voi. Dumnezeu o să trimită un înger exterminator ca să vă reteze capul. Știa că amenințările născute dintr-un crescendo retoric generau un afect înspăimântător chiar și în acei domni uscățivi și anemici, cu privirea rătăcită și neobrăzați, mai ales când se apropia ora prânzului. Dacă, vorbind, îi atingea cu floreta ei surâdeau, dar dacă îi lovea cu vârful sabiei în plin, pentru o clipă, ei se înfiorau. Cutezi în continuare să ameninți? Crezi că poți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii INSTITUTUL EUROPEAN (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str.
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mare densitate creștină din Imperiu, datorată probabil activității lui Paul, motivate de prezența locală a numeroase grupuri de evrei. Considerațiilor misionare practice li se adăugau și cele de ordin religios, cerute Apostolilor chiar de către Cristos: Mergeți mai degrabă către oile rătăcite ale casei lui Israel (Mt 10, 6), căreia Apostolul îi subscrie spunând că Evanghelia este Puterea lui Dumnezeu pentru toți cei care cred, mai întâi a evreului și apoi a grecului (Rom 1, 16). Misiunea creștină, în contextul religios și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
om mânios călărește un cal nărăvaș. Pentru că cel care și-a ieșit din fire nu se mai conduce, Într-adevăr, ci este condus. Vorbirea comună surprinde foarte bine imprevizibilitatea celui stăpânit de furie, atunci când spune: „E periculos ca un glonț rătăcit”.) „Greșești totdeauna când vorbești mânios; trebuie să știi să-ți stăpânești și să-ți Învingi reaua dispoziție.” (Napoleon I Bonaparte) În același sens, Miguel de Unamuno spunea că trebuie „să-ți gândești sentimentul și să-ți simți gândul”, dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de fapt... eu sper că n-am glumit... Nea Matei, mai avem vreun căpăcel de whisky...? (Matei mai scoate o sticlă din diplomat; se oferă cîte un pahar preotului, dascălului și groparului) Să iertați, părinte... Sînt și eu o oaie rătăcită... Preotul: (l-a iertat puțin) Așa e, fiule, dar, cu voia Domnului, o să te întorci la turmă... Octav: Din păcate, așa o să fie... Preotul: Noi vă lăsăm... Dumnezeu să vă aibă în pază... (către gropar) Măi Ionică... măi Ionică...! Dascălul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sfînt mormînt... un cavou... Octav: Dar e și bar, părinte... și bazar... Credeți că s-ar potrivi o muzică bisericească cu chiloții ăștia...! Preotul: Cu tine, băiete, e greu să se-nțeleagă omul... Octav: Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît crezi că ai s-o duci așa...? Octav: Păi... pînă m-o găsi păstorul... N-am un păstor să mă caute... Preotul: Pînă la urmă o să-ți găsești și tu păstorul tău... și-o să te găsească...cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vrei să spui?! Gh. P. unu: Poate că s-au ridicat..., cum să-ți spun, în ei..., pe dinăuntru... Și poate că or să plece acasă așa..., ridicați în picioare..., și-și vor dibui numele... din nămolul ăla... cu litere rătăcite... Gh. P. doi: Poate... poate... poate... Gh. P. unu: Pînă una alta, nu crezi că spectacolul ăsta riscă să devină un deranj pentru cei din sală? Cu noi e altceva, mă rog, ne place nouă să ne chinuim..., dar oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de neguri... de negurile sufletului... (deschizînd Biblia) Uite ce spune Învățătorul lumii... (citește din Biblie) "Fericiți cei cu inima în care sălășluiește bucuria și înveselirea... și lacrima ce ne însoțește păcatul..." E bine că-ți plîngi rătăcirea... toți sîntem niște rătăciți; căința și speranța ne arată drumul cel drept... drumul către Domnul... adică... drumul către noi înșine... (închide Biblia și se retrage la masa lui) Plutonierul: (terminînd o pasiență, trîntește cărțile pe masă) Iar nu mi-a ieșit (pauză) Vreți să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dumnezeu... Sursa dublă: Iar, iar l-ai văzut pe Dumnezeu? Trimisul lui Dumnezeu: (ignorînd intervenția, accentuat) L-am văzut..., L-am auzit..., și L-am auzit... Sursa dublă: Da? Și ce spunea...? Trimisul lui Dumnezeu:... Mi-a vorbit despre "omul rătăcit". Sursa dublă: Și ți-a vorbit și despre noi, ăștia, care ne-am rătăcit unul în viața celuilalt? Trimisul lui Dumnezeu: Nu-i vina lui Dumnezeu că ați căzut pradă rătăcirii..., că v-ați lăsat ademeniți de amăgiri..., că v-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
O situație aparent identică va fi exploatată de Pirandello în Henric al IV-lea, unde protagonistul, închis într-un ospiciu după o criză de nebunie prelungită, supraveghează intrigile și mașinațiunile celor ce-l înconjoară și care, crezându-l cu mințile rătăcite, se poartă fără să-și mai ia nici o precauție. Spre deosebire de Volpone, ei sunt cei ce au diagnosticat boala regelui și au decis internarea lui, neștiind însă că maladia are ciudățeniile ei și că, uneori, perioadele de desprindere totală de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
În ceea ce-i privește, până și supravegherea cea mai vigilentă încetează să mai fie operantă. Revolta bolnavilor din Charenton înseamnă mai mult decât un act politic, este actul acelei ființe nesupuse și tulburate, veșnic incontrolabile, care e omul cu mințile rătăcite. Chiar dublându-și dispozitivele de supraveghere, în fața lui, puterea se arată neputincioasă și va fi întotdeauna învinsă. Victorie a bolnavilor rătăciți... a ființelor lipsite de orice instinct securitar. În fața lor, lanțul de opresiuni se defectează. Dar cu ce preț! Acela
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mult decât un act politic, este actul acelei ființe nesupuse și tulburate, veșnic incontrolabile, care e omul cu mințile rătăcite. Chiar dublându-și dispozitivele de supraveghere, în fața lui, puterea se arată neputincioasă și va fi întotdeauna învinsă. Victorie a bolnavilor rătăciți... a ființelor lipsite de orice instinct securitar. În fața lor, lanțul de opresiuni se defectează. Dar cu ce preț! Acela al spiritului care se întunecă. Și cum l-aș putea uita pe acel om simplu care, într-o zi, în Bucureștiul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
alungat al cetății: "Dar ies fără să vreau învingător/ și sunt hulit cu pietre/ și scos în faptul nopții,/ pustiu și singur sub povara mea" ("Copacul meu"). Ideea se conturează mai pregnant în poemul "Un bulgăr de zăpadă", în care rătăcitul intrus ne amintește de Andrei Surupăceanu, eroul lui Marin Preda din romanul "Intrusul". Visul lui Ioan Alexandru amintește simbolic de unul din visele acestuia, care-i explică semnificativ destinul, același câine, ciudată asemănare;" hărțuit de viață rămâne un rătăcit, un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care rătăcitul intrus ne amintește de Andrei Surupăceanu, eroul lui Marin Preda din romanul "Intrusul". Visul lui Ioan Alexandru amintește simbolic de unul din visele acestuia, care-i explică semnificativ destinul, același câine, ciudată asemănare;" hărțuit de viață rămâne un rătăcit, un ins expulzat la marginea cetății. "Dar câinele negru, aleargă, aleargă/ pe deasupra pământului/ după turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str.
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
codru pe codru/ Se umple de clocot,/ Iar toamna în hohot/ Le cîntă prohodul...” Următoarele versuri redau exaltarea și spaima în fața marii amenințări: „Și parcă mă cheamă,/ De crengi atîrnînd,/ Avesalomi gemînd/ Cu plete ncîlcite.../ De spaimă mă prind/ Priviri rătăcite,/ Și mintea de zgomot,/ Nimic nu-nțelege...” Chemarea furtunii este o chemare a pămîntului, a morții, iar poezia, în ansamblul ei, lucru clar exprimat spre final, e un „Mai am un singur dor” scris într-o stare de maximă surescitare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
foamea voluptății”: „Dansau cu fețe zîmbitoare/ Și-și făureau un ideal/ Din strălucirea trecătoare/ A unei nopți tîrzii de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea fusese reînviat interesul față de Antinous ca rezultat al recuperărilor arheologice din lumea antică romană și mai ales din Egipt. S-a dezvoltat un fel de cult, în care îi era atribuit rolul romantic al poetului rătăcit, aproape de Keats. Romancierii și poeții au început din nou, așa cum făcuseră în Renaștere, să mediteze asupra dilemei și semnificației simbolice a tinereții. Nici o țară europeană nu părea să fie imună la dominația pe care Antinous o inspira cititorilor educați: cunoscătorii
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
noapte, în locurile unde erau ascunse provizii/ ilegale de vise care poluau și făceau pagube mai importante/ decât marile ploi căzute peste cartierele ce,/ mai apoi, trebuiau renovate din temelii și care,/ devenind de nerecunoscut, își pierdeau treptat locuitorii,/ aceștia, rătăciți, ajungând mereu/ să iasă din oraș și să nu se mai întoarcă niciodată)// anul fusese un câmp întins, o capcană a somnului,/ doar cele câteva poeme aruncau lumini slabe/ pe zăpada ca obrazul unui copil,/ printre ele umbra se subția
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Fugă în haiku ; Numai din gânduri/ Nuntă pe firul ploii / Buchet aruncat" o Nuntă pe firul ploii), iar uneori, în minipoeme explicit erotice, el este redus la o simplă aluzie ("Mi-apari doar veste/ Vom încăpea pe cruce ?/ Doi miri rătăciți" o altă Nuntă pe firul ploii). Resimțind, probabil, impulsul de eliberare din chingile formale, scriitoarea a dovedit că în ultima vreme preferă totuși, în Scrisori pe frunze/ Letters on leaves (Editura Timpul, Iași, 2008) și Altarul de pelin (Editura Cronica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dar, prin aceasta, bărbații corupți devin sclavii Sionului. Astfel se leagă toate ițele manipulării. Corupției prin aur îi corespunde corupția prin sînge. Împotriva voinței cuceritoare și disciplinate a Organizației nu se va mai ridica decît o masă degradată, divizată și rătăcită, deposedată de bunurile și de demnitatea sa, afectată în ceea ce are vital. IMPERIUL ÎNTUNERICULUI "Iată-ne deci coborîți jos de tot, foarte departe în moarte... E un întuneric total." Sînt cuvintele lui Michelet și se aplică iezuiților, planurilor și manevrelor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
in?)comod Luca Pițu, Însem(i)nările Magistrului din Cajvana Dorin Popa, Convorbiri euharistice Dan Stanca, Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu William Thackeray, Rebecca și Rowena Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii Dumitru Țepeneag, Întoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite Format 1/16 (61x86) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • CP. 161 • Cod 6600 • Tel: 032/233800 • Fax: 032/230197 IV GABRIELA ADAMEȘTEANU PREFAȚĂ I 172 RAOUL GIRARDET MITURI ȘI MITOLOGII
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Al. Cerna-Rădulescu, George Macovescu, Geo Dumitrescu) îl prezintă ca pe un tânăr firav, famelic, cu fața întunecată, tăcut. Frecventează cercul de la Tiparul Universitar și pe cel de la ziarul „Timpul”. Este gata să publice, în 1942, în „Albatros”, poemul Întoarcerea fiului rătăcit, pregătit pentru „caietul” colectiv Sârmă ghimpată, a cărui apariție este oprită de cenzură. Un vers anunță: „nu mai scrie versuri prozatorule care faci patetic foame”. În primăvara aceluiași an intră corector la „Timpul”, ziar ce are o pagină literară („Popasuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
paralele, O, 1981, 25; Stelian Dumistrăcel, Marin Preda: expresia lingvistică a fascinației orașului, CL, 1981, 8; Ion Ianoși, Cel mai iubit dintre filosofi, RL, 1981, 37; Mircea Iorgulescu, Postumele lui Marin Preda, RMB, 1981, 11 476; Sergiu Filerot, „Întoarcerea fiului rătăcit”, unica poezie a lui Marin Preda, RL, 1981, 44; Bugariu, Analogon, 75-108; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 135-155; Dobrescu, Foiletoane, II, 78-86; Iorgulescu, Critică, 87-98; Moraru, Semnele, 261-271; Piru, Ist.lit., 507-513; Simion, Întoarcerea autorului, 255-282; Timpul n-a mai avut răbdare, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]