10,187 matches
-
ani, Timpul este una dintre cele mai complexe reviste culturale din România. Paginile ei dovedesc un excelent echilibru între prezentarea actualității culturale și reflecția liberă de falsul imperativ al noutății. În paginile revistei de cultură contemporană Timpul, observația obiectivă și reflecția critică se întâlnesc în cel mai firesc și mai fericit mod cu putință. Scrisă într-un ritm alert, dar cu idee și argumente, Timpul se impune printr-o diversitate care, deloc întâmplător, este perfect unitară. Își găsesc loc evenimentele culturale
Revista TIMPUL a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler () [Corola-blog/BlogPost/339620_a_340949]
-
ritm alert, dar cu idee și argumente, Timpul se impune printr-o diversitate care, deloc întâmplător, este perfect unitară. Își găsesc loc evenimentele culturale și analizele politice, literatura și critica literară, cronica de film și cea de teatru, filosofia și reflecția economică, istoria și cronica de arte vizuale. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Revista TIMPUL a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler () [Corola-blog/BlogPost/339620_a_340949]
-
bucur de-un strugure / Mi-e dor de nevinovăția vârstei” („Gânduri despre copilărie”); „Să mă întorc în timp mi-e frică / Și mă-nspăimântă orice amintire” („Cuib de turturică”). Trecerea timpului se arată a fi mai curând generatoare de visare și reflecție decât de suferință: „tot ce mi se-ntâmplă / Pare dintr-o poveste” („Despărțire”); „Trezește-mă mai bine din visare”(„Petale de uitare”). Ca pagină de adolescență se delimitează liceul; el este reținut prin elementele sale specifice: note, profesori, lecții și
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
cercetările de specialitate. (Profesoara Gabriela Rusu-Păsărin, în studiul „Interviul” (2010), arată că interviul cultural are rol de „reconstruire a unei epoci și de reconfigurare a modelelor care surclasează epoca”.) Pe tradiția definițională a interviului cultural, Radu Călin Cristea grefează o reflecție aplicată ce leagă momentul de un viitor care vine și tot vine. Acest viitor, urmare a unui „interval plombat cu destule incertitudini”, se înscrie într-un proiect de apartenență europeană care-l face ceva mai puțin imprevizibil. Doisprezece dintre actorii
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
companionii” săi. Regia realizării gândului de adâncime se traduce în practică prin lentila clarificatoare introdusă de zborul planat al cuvântului înainte, prin întrebările directive și prin intervențiile non-interogative, dar păstrând marca de orientare pe ideatica de prounzime. Prin dirijarea interviului, reflecția este adusă în convergență cu opiniile, părerile, credințele și atitudinile exprimate de cei intervievați. Metafora tranziției românești, „luntre și punte”, este revelatoare și pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
și funcțională în „istoria mentală” românească. „Eu cred, spre deosebire de Maiorescu, precizează N. Manolescu, că formele fără fond au fost șansa dintotdeauna a societății și culturii românești” (p. 152). Lectură plăcută, cartea lui Radu Călin Cristea oferă și celor ce gustă reflecția socială, și celor sensibili la latura simbolic-mitologică a vieții, și celor ce găsesc bucurie în întâlnirile cu personalități remarcabile ca formulă existențială, și celor care sunt mobilizați de aspectul politic al construcției psiho-instituționale, și celor ce sunt fascinați de modul
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
loc prin intermediul a 21 de reportaje analitic-meditative. Acestea au fost scrise și publicate în revista de limba română „Minimum”, din Israel, între mai 2004 și aprilie 2010. Ele pornesc de la întâmplări, evenimente istorice, observații sau constatări și se ridică la reflecții revelatoare în legătură cu specificul conduitei, comportamentului și existenței americanilor. Foiletoanele ne ajută să înțelegem Statele Unite ale Americii. Patru sunt principiile de inferență prin intermediul cărora concretul accede la idee: criteriul trăirii (al existenței), criteriul istoriei, criteriul puterii și criteriul umanității. În esență
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
unii oameni nu mai poți fi același... Au trecut și zeci de ani și multe cărți, inclusiv cărți ale lui Norman Manea. Recunosc în liniile fosforescente ale „Curierului de Est...” elemente din imaginile ușii prevăzătoare și ale mâinii ocrotitoare. Sigur, reflecțiile declanșate de întrebările elevate ale lui Edward Kanterian m-au încântat. M-au antrenat în „a avea gânduri despre” diferite probleme: holocaust, identitate, umanism, islamism, stângism, România, SUA etc. („A avea gânduri despre” înseamnă a fi dominat de „spiritul” unui
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
fenomenale a românului actual. Astfel detectează ca derivată de moment a orgoliului excesiv al românului un mod de a fi fudul și a trăi în aparențe: existența de paradă. Moralistul Jean Băileșteanu recurge la clasificări morale și psihologice și, în cadrul reflecției sociale, face vizibilă o înțeleaptă și echilibrată filosofie de existență. Pe această coordonată se desprinde preferința pentru valorile discreției, ale bunului simț, ale moderației, echilibrului și înțelegerii. Privirea meditativă este detașată, delicată și plină de speranță. Creatorul analist-moralist nici nu
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
ca și în reprezentările culturale ale acestora” (p. 309). Actualitatea lui M. Florian derivă din postularea credibilă a dreptății „ca termen mediu între libertate și egalitate” (p. 402). R. Florian arată, prin ideile sale sociale, că se poate păstra „independența reflecției teoretice față de comanda politică” (p. 506). IV. Dincolo de valoarea în sine a demersului investigativ și de concluziile interesante ce decurg din ipoteza de lucru, sunt de evidențiat: - configurarea cercetării în perimetrul lecturilor majore ale filosofiei din toate timpurile: Descartes, Kant
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
și prin stil, înțeles ca individualizare a formulării. Punerea gândurilor și trăirilor în inteligibil și aducerea lor la cuvânt au loc printr-o filtrare ideatică și de sterilizare tematică remarcabile. Constantin Stan nu scrie orice și oricum. Ideatica este elegantă, reflecția asupra relației timp-minte fiind de mare profunzime. Fraza este rodul căutării și acomodării cuvântului la direcția gândului și emoția trăirii. Ea curge precum materia pe care o generează, o modelează și o aduce la formă: rapid, fulgurant, fulminant. „Trăiește și
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
Florentin Smarandache fotojurnalul instantaneu este un mod de a trăi, este un element de formulă existențială. Fotojurnalul face parte din viață și în același timp face parte din literatură: el se scrie odată cu evenimentele relatate. Ce este în plus, este reflecție, meditație, amintire. “Entensica. Fotojurnal instantaneu din Canton” (2012) relatează în dublu registru călatoria intelectuală a profesorului Florentin Smarandache în China și o scurtă vizită în Singapore. Ambele evenimente au suport intelectual. Savantul Florentin Smarandache este invitat de Research Institute of
FLORENTIN SMARANDACHE: Extensica şi estetica paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339641_a_340970]
-
de volume de poezie și de informatică, concitadinul nostru Liviu Jianu debutează în ordinea epicului, arătându-se un bun narator. Cartea acoperă un interval tematic tridimensional și se dezvoltă în trei tonalități distincte. Se individualizează mai întâi un stil al reflecției ce urcă de la concret la general, fabulos și umoristic. Este vorba de o meditație ce se investește într-un registru grav, insinuant liric și cu o marcată deschidere spre simbol. Se înscriu pe această dimensiune schițe precum „Buzunarele”, „Gradație de
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
nu este același cu eul auctorial. Eul liric configurat în Ioan Es. Pop are o formulă existențială ușor perceptibilă și complexă. Eul-instanță ce se revelă în textul liric este o ființă dotată cu organe de percepție și cu capacitate de reflecție. „A fi înseamnă a avea ființă” ( „Orașul” - „Porcec”). Ființa implozivă a liricii lui Ioan Es. Pop este „ființa minimă” ( „tot timpul au avut ai mei grija ca eu să nu am timp” - „Ieudul fără ieșire”). Istoria este scrisă deja, lucru
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
de a formula în scris acel prim orizont evenimențial. Un al treilea orizont este reprezentat de povestea reținută direct a vieții socrului său Darius Pop. În sfârșit, un al patrulea orizont, delimitat prin italice, îl vedem a fi întemeiat din reflecțiile asupra singurătății și morții ale unor spirite creatoare de marcă: Borges, Epictet, Tolstoi, Cicero, J. Green, L. Durrelle, B. Pasternak etc. În planul evenimențial, fără accente de tragic și în urma unei afirmații a Marei cum că „de când ai apărut, m-
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
fost inutile”, p. 200). (Greața și zădărnicia sunt marcate ca sentimente specifice și în „Teroarea iluziei”). Omul buzurian trăiește și totodată se autoanalizează, el meditează în raport cu sine și cu ceilalți. Mai mult, capacitatea sa de oglindire urcă la speculație, la reflecție în raport cu sine și cu faptele sale. Omul se dedublează, simte și judecă: un Cassian simte, „celălalt Cassian” meditează, evaluează („Celălalt Cassian devenise destul de indulgent”, p. 38; Borges chiar afirmă „Sunt celălalt”, p. 178). „Raport asupra singurătății”, ca și celelalte romane
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
eroda la un moment dat, cumva din cauze interne, întrucât la cele externe este extrem de atent. Și corbii vor începe să devoreze de viu corpul care în agonie crede în părerea că este deplin sănătos. Cu această nouă carte, de reflecție și evocare, Pan Izverna redescoperă „evenimentele mele din anii unei tinereți prăbușite în acea îngrozitoare prăpastie căreia convențional și comod, îi spunem uitare”. A smulge uitării evenimente de a căror lumină să se bucure și alții reprezintă într-adevăr un
Pan Izverna: Cartea unui romantic laborios () [Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013]
-
care îmbină inspirat modalitățile literare, cât și pentru ținuta grafică. Romanul dezvăluie o gândire lucidă, profundă și o nepărtinitoare analiză a parcursului unui tânăr în căutarea definirii de sine. Aparent fără un „ceva” anume, în care întâmplări obișnuite, intercalate cu reflecții pe teme diverse, potențate de porniri omenești, sunt înfățișate în lumina proprie. Fără înflorituri obositoare. Structurată în 40 de fragmente, plasate în secvențe de timp apropiate, cartea pornește pe urmele unui tânăr, student în anul II la Facultatea de Litere
Dan Ionescu: Scrisul umbrei sau umbra scrisului () [Corola-blog/BlogPost/339690_a_341019]
-
acesta. Un eveniment ce ar fi avut potența de a se transforma în element de meditație este relația de iubire adolescentină dintre Aurel Hobeanu și Georgeta. Experiența auctorială a unui roman de fapte izbutește. Primează existența socială în raport cu trăirea intimă. Reflecția, pregătită încet și profundă, rămâne la nivel moral, ea nu trece în meditație asumată: moralul („Cinste Lui!”) se oprește la limita metafizicului și este deturnat pe ceea ce este exterioritate pură (existența politică din expresia „Bravo Lui!”). În raport cu ceea ce observăm a
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
înscrierea ca punct de reper în diacronia epicii axate pe tema morții; b) prin procedura epico-narativă complexă; c) prin fundamentarea unei teme pe care experiența derivată estetic din existența domestică a românului ultimilor 19 ani a făcut-o element de reflecție și problemă de formulă existențială: tema emigrantului inadaptat, metamorfozele și aporiile identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
mâine, poimâine..., le vine de căsătorie. -Boala asta de-o am eu, când se înfige în om, nu mai pleacă decât cu el odată, pus frumos între patru scânduri. Angelo privea și nu zicea nimic. Mai avusese un moment de reflecție cu privire la ce face bătrânețea din om. Acum se întreba ce face boala din om, iar răspunsul se contura în fața lui. „Oare merită să te lupți în viață pentru atâtea și apoi să pleci la braț cu ...doamna cu coasă, doar
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
asistența și protecția victimelor traficului de persoane cu altă cetățenie decât cea română în contextul evaluării întregii legislații din domeniul victimelor traficului de persoane MAI prin IGI și ANITP ONG OIM Cadru legal armonizat privind acordarea perioadei de recuperare și reflecție și tolerarea/reglementarea dreptului de ședere pe teritoriul României Cadru legal armonizat privind repatrierea voluntară asistată potrivit MNIR, în statul de origine sau alt stat 2024-2026 Raport de analiză a legislației în vigoare cu set de recomandări de modificare și completare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
utilizați și exprimările trebuie să fie simple, clare, directe pentru a fi înțelese. Articolul 7 Identificarea, descrierea, evaluarea, validarea, certificarea și recunoașterea formală a rezultatelor învățării se definesc astfel: a) identificarea rezultatelor învățării este o activitate neutră, care necesită o reflecție asupra scopurilor abordate, intereselor implicate, corelării cu competențele aferente și alternativelor disponibile; ... b) descrierea rezultatelor învățării se face prin scrierea acestora după o metodologie specifică; ... c) evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a
METODOLOGIE din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301261]
-
iar, potrivit art. 77 alin. (3) din Constituție, în termen de cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare. ... 47. În cauză, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în procedura generală, în calitate de Cameră de reflecție, la data de 26 mai 2025, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 11 iunie 2025. Legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
care „bolborosește pe trotuare/ mâncând rădăcini de copaci la prânz”, iar în acest decor sumbru, poetul găsește interesant „numai cântecul umbrei/ care ți se prelinge pe portretul/ din sertarul inimii” (Lied 27). Cu alte cuvine, singurătatea oferă poetului momente de reflecție, pentru resemnare și autodefinire, dar și momente de rugăciune, de comuniune cu natura și divinitatea... De o frumusețe divină este liedul 25, în care poetul dorește să intre în comuniune cu natura, abordând motivul fântânii, ca simbol al creației eterne
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]