284,218 matches
-
mai bune în sondajele privind satisfacția Informații mai bune pentru șeful executivului Mai puține articole adverse în presă Încurajează luarea în proprietate a riscurilor Mai puține recomandări ale auditului intern Identifică pericolele, respectiv „cojile de banană” Mai puține vizite de reglementare Evită acceptarea de eșecuri ale sistemului Registrul riscurilor menținut la zi Sporește înțelegerea vulnerabilităților Reducerea provocărilor legale Mărește șansa de atingere a obiectivelor Procent sporit al obiectivelor atinse Identifică principalele riscuri și oportunități Soluționarea plângerilor - număr și rezultate/efecte Documentare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
proiectelor Reduce duplicarea Reduce bănuielile Conformitate cu valoarea cea bună Bifează o activitate internă realizată Ajută profilul auditului intern Conformitate cu agenda guvernamentală Probitate sporită Sporește protecția activelor Revizuire regulată și monitorizare Furnizarea informațiilor organismelor externe Potențială influențare minimă a reglementărilor externe Asigurare sporită Oferire îmbunătățită a serviciilor Planificare mai bună a proiectelor Reduce surprizele Eliberează fonduri celor mai importante servicii Mai bună continuitate a planificării firmei Minimizează costurile de asigurare Figura 3.5. Procesul gestionării riscurilor și măsurării succesului acestora
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acestora în operații elementare, cărora ulterior li se asociază riscuri, așa cum rezultă din figura 3.9. Capitolul 3. Managementul riscului 255 Figura 3.9. Stabilirea obiectelor auditabile Evaluarea riscurilor este o problemă permanentă deoarece condițiile se schimbă mereu, apar noi reglementări, apar oameni noi, apar obiective de actualitate și toate aceste schimbări modifică în permanență harta riscurilor, care niciodată nu poate fi definitivată. Evaluarea riscurilor înseamnă identificarea și analizarea riscurilor relevante, structurate pe obiecte auditabile în vederea stabilirii modului în care acestea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Evaluarea riscurilor înseamnă identificarea și analizarea riscurilor relevante, structurate pe obiecte auditabile în vederea stabilirii modului în care acestea vor fi administrate, în îndeplinirea obiectivelor, pentru a cunoaște modul în care trebuie să fie administrate. Deoarece, condițiile economice, umane și de reglementare sunt într-o continuă schimbare, controlul intern trebuie să identifice și să se ocupe de riscurile speciale, asociate schimbării. În practică, pentru evaluarea riscurilor se recomandă elaborarea unui document așa cum este prezentat în figura 3.10. Analiza riscurilor nu reprezintă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor și procesul de gestionare a acestora rămâne la nivelul comitetului de audit, care trebuie să furnizeze asigurări independente privind sistemul de administrare a riscurilor în cadrul organizației. Entitățile publice trebuie să se asigure de existența funcției de audit intern în conformitate cu reglementările în vigoare, luând în considerare că aceasta va furniza o asigurare independentă și obiectivă asupra modului adecvat al gestionării riscurilor, controlului și guvernanței 29. În cadrul entităților, auditorii interni pot oferi consiliere managementului, în calitate de consultanți interni, pentru organizarea și dezvoltarea proceselor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ale managementului de linie. În esență, Raportul Turnbull 33 , în paragraful 9, insistă pe ideea că „managementul riscurilor trebuie integrat în management și în procesele guvernanței corporative și nu trebuie tratat ca un exercițiu separat, întreprins pentru a îndeplini cerințele reglementărilor”. Punctul acesta de vedere este în concordanță și cu Standardul managementului riscului nr. 4360 al Australiei și Noii Zeelande 34, care declară astfel: „Managementul riscurilor este recunoscut ca o parte integrantă a unei bune practici a managementului. Pentru a fi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sistem de control intern va deveni obligatorie, deoarece directivele de contabilitate îmbunătățite necesită elaborarea unei declarații privind guvernanța corporativă, cerință pe care statele membre trebuie să o transpună în legislația națională, până la sfârșitul anului 2008. Privirea aceasta de ansamblu asupra reglementărilor managementului riscurilor sunt evidențiate pregnant de reglementările în domeniu din Germania și Marea Britanie, țări cu sisteme diferite de guvernanță corporativă, așa cum rezultă din capitolul 1 al acestei lucrări. Sistemul german al guvernanței corporative funcționează cu două consilii independente, respectiv: consiliul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
deoarece directivele de contabilitate îmbunătățite necesită elaborarea unei declarații privind guvernanța corporativă, cerință pe care statele membre trebuie să o transpună în legislația națională, până la sfârșitul anului 2008. Privirea aceasta de ansamblu asupra reglementărilor managementului riscurilor sunt evidențiate pregnant de reglementările în domeniu din Germania și Marea Britanie, țări cu sisteme diferite de guvernanță corporativă, așa cum rezultă din capitolul 1 al acestei lucrări. Sistemul german al guvernanței corporative funcționează cu două consilii independente, respectiv: consiliul de management, responsabil cu conducerea firmei; consiliul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
regimurile de administrare a managementului riscurilor și de implementare a sistemelor de control intern se diminuează în mod evident. Capitolul 3. Managementul riscului 277 Practic, putem să afirmăm că în prezent există o tendință puternică în privința gradului de unificare a reglementărilor privind managementul riscurilor în întreaga organizație - ERM, care este cel mai „nou-venit” în familia principiilor guvernanței corporative. În modelul guvernanței corporative, figura 1.3, prezentat în capitolul 1 al lucrării, managementul riscurilor este pilonul 7 împreună cu indicatorii-cheie de performanță. 3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asupra diferitelor interpretări ale controlului intern din Secțiunea 404, care sunt în contradicție cu managementului riscului din întreaga organizație - ERM41. Din acest punct de vedere, Uniunea Europeană se află într-o dilemă în sensul că, pe de o parte, optează pentru reglementări în stilul SOX, iar pe de altă parte optează pentru abordări mai blânde pentru a încuraja managerii în implementarea sistemelor de control eficiente. Cadrul COSO, adoptat în 1992, privește controlul intern ca pe un proces conceput pentru a oferi o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
obiective de raportare, legate de eficacitatea sistemul de raportare la nivel de entitate, care includ raportarea internă și externă și pot implica informații de natură financiară sau nonfinanciară; obiective de conformitate, legate de modul în care entitatea respectă legile și reglementările. Această clarificare a obiectivelor organizaționale permite conducerii să se concentreze pe aspecte diferite ale gestionării riscurilor la nivel de organizație. c. Identificarea evenimentelor Conducerea trebuie să admită existența incertitudinii, respectiv faptul că nu poate ști cu certitudine dacă sau când
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
guvernanței, mai degrabă decât a sprijinirii pe determinarea eficienței controlului intern, efectuat de auditori. Acest principiu nu este universal aplicabil în Europa datorită faptului că multe țări se află în faza introducerii codurilor naționale de guvernanță corporativă. Deși îndrumările și reglementările asupra riscului și controlului sunt diverse și perspectivele nu sunt convergente, totuși singurul principiu ferm convenit de toți cei implicați în domeniu este că managementul riscului și controlul intern eficient sunt piloni fundamentali ai unei bune guvernanțe corporative, așa cum rezultă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a riscurilor în sistemele-cheie din cadrul organizațiilor reprezintă o provocare imensă pentru auditorii interni cărora li se cere să supravegheze mișcările riscurilor în cadrul acesteia, dar în același timp să își păstreze și să asigure propria independență. Sfaturile practice în SUA45 și reglementările naționale în domeniu 46 stabilesc că managementul riscurilor reprezintă o responsabilitate majoră a managementului general al organizației și obligativitatea de supervizare a auditului intern. În condițiile în care nu există implementat un proces de management al riscurilor, auditorii interni trebuie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
verificate de un auditor, nu au putut să țină pasul cu dinamica afacerilor și implicit a organizațiilor. Conducerile corporative ale organizațiilor se Guvernanța corporativă 292 confruntau cu o problematică specifică, în hățișul legislativ, domeniilor în care funcționau, iar organele de reglementare erau adesea depășite. Interesul general al societății pentru această problematică s-a materializat în 2002, prin publicarea Legii Sarbanes-Oxley, în SUA, care implementează responsabilitatea personală de la vârful companiilor prin aderarea la reguli și demonstrarea acestui fapt. Standardul 2110 al IIA
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
dintre managementul riscurilor și guvernanța corporativă 49 astfel: „Managementul riscurilor este elementul fundamental al guvernanței corporative. Managementul este responsabil pentru stabilirea și operativitatea cadrului de management al riscurilor în numele Consiliului de administrație”. Cadrele de control propuse au acționat ca o reglementare de bază cu care să fie confruntate de la un audit la altul, însă noul scop al cadrelor de control îl reprezintă riscul, specific afacerii, managementului, executivului și mandatarilor. Principalele preocupări ale societății sunt concentrate în jurul ideii de risc50 și includ
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
al cadrelor de control îl reprezintă riscul, specific afacerii, managementului, executivului și mandatarilor. Principalele preocupări ale societății sunt concentrate în jurul ideii de risc50 și includ riscurile privind următoarele aspecte: • conturile publice sunt înșelătoare; • informațiile privind performanța sunt confuze; • informațiile privind reglementarea nu sunt susținute de dovezi solide; • executivul de conducere face estimări în lipsa informațiilor în ceea ce privește caracterul de adecvare al controalelor asupra raportării financiare și a procedurilor de conformare; • baza privind bunurile corporative nu este protejată împotriva pierderii, risipei, atacului sau dezastrelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
26, adaptare și prelucrare a explicațiilor modelului. MISIUNEA Președintele și Consiliul de administrație (Riscul strategic) FORMAREA STRATEGIEI MANAGEMENTUL DE CONDUCERE (Riscul operațional) IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de conformare) Globalizarea externă și dezvoltarea pieței Statutul, reglementările codurilor și îndrumarelor REPUTAȚIA CORPORATIVĂ Mandatarii pasivi Mandatarii activi Cultura Capacitatea Valorile conducerii Angajamentul Claritatea Alegerea Comunicarea Consistența Provocarea Contextul Apetitul de risc 4. Managementul riscurilor 1. Obiectivele organizaționale 3. Evaluarea riscurilor 2. Identificarea riscurilor C B A Cadrul managementului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
modul cum răspunde acesta la presiunile implementării unei bune guvernanțe corporative. Elementele componente ale fazei 1 a modelului sunt: globalizarea externă și dezvoltarea pieței Organizațiile operează în medii în care factori precum globalizarea, tehnologia, restructurările, piețele în schimbare, competiția și reglementarea creează incertitudine. Riscul devine inerent ca urmare a evenimentelor globale care au loc în economie, în evoluția piețelor și în cererile consumatorilor; statutele, reglementările, codurile și îndrumarele Ca urmare a scandalurilor financiare, au fost dezbătute atât solicitări ale companiilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Organizațiile operează în medii în care factori precum globalizarea, tehnologia, restructurările, piețele în schimbare, competiția și reglementarea creează incertitudine. Riscul devine inerent ca urmare a evenimentelor globale care au loc în economie, în evoluția piețelor și în cererile consumatorilor; statutele, reglementările, codurile și îndrumarele Ca urmare a scandalurilor financiare, au fost dezbătute atât solicitări ale companiilor și celorlalte organizații privind completarea codurilor de guvernanță și a legislației, cât și o serie de constrângeri ale reglementărilor existente. Din aceste considerente a apărut
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
piețelor și în cererile consumatorilor; statutele, reglementările, codurile și îndrumarele Ca urmare a scandalurilor financiare, au fost dezbătute atât solicitări ale companiilor și celorlalte organizații privind completarea codurilor de guvernanță și a legislației, cât și o serie de constrângeri ale reglementărilor existente. Din aceste considerente a apărut necesitatea îmbunătățirii legislației generale sau specifice organizațiilor pentru a preîntâmpina evenimente nedorite, dar posibile. Cea mai faimoasă lege este Legea Sarbanes-Oxley din SUA, având în vedere că guvernanța se referă la modul în care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
serie de scandaluri și falimente în lumea de top a afacerilor în urma cărora investitorii, personalul companiilor și alți mandatari au suferit pierderi uriașe. Astfel, se observă necesitatea unei guvernanțe corporative și a unui management al riscurilor puternice, în conformitate cu noile legi, reglementări și standarde de cotare la bursă”; misiunea Cadrul de management al riscurilor este condus de obiectivele generale ale organizației pe care trebuie să le îndeplinească la cel mai înalt nivel, dar și de anticiparea necesităților pe care trebuie să le
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
portofoliului organizației în ceea ce privește riscul și compararea acestuia cu apetitul pentru risc al organizației, evaluarea celor mai semnificative riscuri și cunoașterea răspunsurilor managementului; formarea strategiei Modelul sugerează că elaborarea strategiei se conturează în contextul globa lizării forțelor de piață și în cadrul reglementărilor relevante pentru organizație; managementul de conducere Managementul de conducere, în baza strategiei corporative, este responsabil pentru atingerea țintelor, materializate în indicatori de performanță (KPIs). COSO-ERM60 merge mai departe și localizează responsabilitățile-cheie ale managementului de conducere: „Managerii conduc aplicarea componentelor COSO-ERM
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ce au implicat acuzații de fraude efectuate de executivii corporativi, auditorii independenți sau alți asemenea participanți la piață au slăbit această încredere. Ca răspuns la această amenințare, Congresul SUA și un număr în creștere de organisme legislative și agenții de reglementare din alte țări au inițiat o legislație și o reglementare care afectează dezvăluirea informațiilor corporative și raportarea financiară. Un caz specific, pentru SUA, îl reprezintă Legea Sarbanes-Oxley din 2002 care permitea o reformă năucitoare prin cererea de informații suplimentare și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
auditorii independenți sau alți asemenea participanți la piață au slăbit această încredere. Ca răspuns la această amenințare, Congresul SUA și un număr în creștere de organisme legislative și agenții de reglementare din alte țări au inițiat o legislație și o reglementare care afectează dezvăluirea informațiilor corporative și raportarea financiară. Un caz specific, pentru SUA, îl reprezintă Legea Sarbanes-Oxley din 2002 care permitea o reformă năucitoare prin cererea de informații suplimentare și certificări ale declarațiilor financiare de către executivul principal și de către directorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în figura 3.17. Figura 3.17. Modelul holistic ERM 83 K. H. Spencer Pickett, Auditing the Risk Management Process, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, 2005, p. 219, adaptare și prelucrare a modelului și explicațiilor acestuia. MANDATARI RISCURILE AFACERII REGLEMENTĂRI ȘI CODURI Procesul de planificare a afacerilor Procesul de realizare a afacerilor MISIUNEA ȘI VIZIUNEA Platforma Termeni, competențe, roluri, categorii, echipe Strategia, competența de decizie și responsabilitatea Comunicare deschisă și continuă Sisteme informaționale, IT, proiecte, evenimente neprevăzute, alte afaceri conexe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]