5,422 matches
-
Cu prețul unor eforturi susținute, Începute Încă din veacul al IX-lea, Franța s-a dotat cu o limbă națională oficială, aceeași pentru toțicetățenii, considerată astăzi un simbol puternic, alături de drapelul tricolor, de deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate și de imnul republican. Miza a constat În Înlocuirea cu o limbă unică a diferitelor dialecte,considerate dintotdeauna graiuri și obiceiuri de neînțeles, rustice și grosolane, având uneori rădăcini În vechea „limbă galică” (Littré). Deși aceste eforturi au fost Încununate, cu siguranță, de succes
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care sunt pentru și cei care sunt contra unei „ajustări constituționale” transcende marile diviziuni dintre partide, În schimb recunoașterea caracterului patrimonial al acestor limbi și culturi pare destul de consensuală, În ciuda opoziției ferme a anumitor cercuri sau mișcări filosofice „laice și republicane”, deosebit de influente. Anumiți participanți, deși Își afirmă atașamentul față de aceste limbi, le consideră totuși niște „relicve contestabile ale unui mozaic spart”, „marginale” În raport cu „provocarea culturală a Europei”. În sfârșit, alți militanți, literalmente siderați de importanța numărului de limbi citate și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aceste drepturi sunt În mod necesar de natură colectivă? Aspirațiile minorităților constituie oare o contestare „comunitaristă” a individualismului pe care se bazează liberalismul politic (preocupare a multor autori anglo-saxoni) sau, mai rău, chiar un atac În toată regula la adresa valorilor republicane (preocupare constantă În Franța)? Atât tradiția liberală, cât și cea republicană pornesc de la principiul că particularismele indivizilor țin de sfera privată și că statul, care trebuie să-i trateze pe toți cetățenii În mod egal, nu trebuie să intervină, și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un instrument de comunicare perfect interschimbabil, ci și expresia unei culturi și deci a unei identități, asimilarea, mai mult sau mai puțin forțată, În favoarea unei limbi majoritare contravine principiilor de justiție pe care se bazează atât liberalismul, cât și valorile republicane. În cel mai rău caz, considerații practice și materiale evidente permit selectarea uneia sau mai multor limbi ca limbă/i oficială/e, Însă chestiunea iese atunci din sfera drepturilor, pentru a trece În domeniul tehnic al eficienței și al redistribuirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înlocuim cu cea mai arhaică pseudo-identitate pe care ne-o putem Închipui”. Fără a-i neglija deloc importanța, trebuie să fim așadar foarte precauți În fața tentației de a utiliza În mod substanțialist identitatea colectivă. Într-o societate atașată de valorile republicane, multiculturalismul este adesea prezentat Într-un mod inutil polemic. Desigur, el reprezintă o tentativă onorabilă de a gândi diferența culturală În sânul societăților democratice. Exprimă o neliniște justificată În fața posibilității de dezagregare a legăturii sociale și, În sensul acesta, merită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitatea etnică decât pentru a fi Închiși Între zidurile ei, scopul fiind acela de a-i exclude de la cetățenia națională. Însă argumentul de excludere poate fi inversat: tinerii proveniți din imigrație pot fi și ei respinși, tot În numele ordinii sociale („republicane” sau nu), pentru că sunt atinși de un individualism extrem, aproape patologic, explicat cel mai adesea prin „dezrădăcinarea” lor, și trăiesc ca niște prădători Într-un regim de anomie, Într-o stare de incivilitate devenită la ei a doua natură. „Rasializarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
SHERIF Muzafer (1936), The Psychology of Social Norms, New York și Londra, Harper. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la baza intervenției forței publice” (Boutroux, citat de Bouglé, 1906, p. 264), principiu științific căruia revoluția i-a schițat contururile. Solidarismul sau dreptatea consacrată Într-adevăr, Léon Bourgeois va revendica În mod explicit moștenirea revoluționară: „Cei trei termeni ai devizei republicane «Libertate, Egalitate, Fraternitate» sunt respectați, nu distruși de doctrina noastră. Pentru egalitate, este de spus un singur lucru. Orice introducere de contract În treburile oamenilor Înseamnă o sporire a egalității dintre ei” (Bourgeois, 1902, p. 57). Pentru a putea estima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prima ediție: 1909). STRAUSS Anselm (1978), Negotiations, Varieties, Contexts, Process and Social Order, San Francisco, Jossey Bass. Φ Convenții (socio-economia Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Metisaj, SOCIALIZARE Trăsături identitaretc "TrăsĂturi identitare" Φ Difuziune/difuzionism, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIONALISM Triadă republicanătc "Triadă republicană" Φ FRATERNITATE Tribtc "Trib" Împrumutat de la instituțiile politice ale Antichității (cele douăsprezece triburi ale lui Israel, cele zece triburi din Atica sub Clistene, simbolizate de eroi locali), termenul are o semnificație În istorie și alta În științele sociale. În lumea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
islamic a schimbat fața Europei. Identitatea europeană nu se mai structurează pe dimensiunea Est Vest, cum se întâmpla în timpul Războiului Rece. La ora actuală identitățile în Europa încep să se structureze pornind și de la apartenența religioasă. În mod simbolic Armata Republicană Irlandeză a încetat oficial ostilitățile față de regimul de la Londra imediat după atacurile teroriștilor musulmani asupra metroului londonez în 2005, marcând solidaritatea europeană și creștină în fața fundamentalismului islamic. În plus, unul dintre motivele de dezbatere intensă legate de Constituția Uniunii Europene
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
unei duble probleme: cum să explicăm mai întâi supraviețuirea formațiilor (două-trei) presupuse a fi delegitimate de către regimul "socialismului real" și, apoi, de ce anumite partide reapar, iar altele nu (social-democrația în primul caz, iar pentru cel de-al doilea amintim, Partidul Republican al Agricultorilor și Micii Țărănimi 6 partidul agrar și Partidul Socialist Național, ambele fiind stâlpi ai sistemului de partide din perioada Primei Republici 7, etc)? Motivele acestor eșecuri sunt multiple: o proastă imagine generală a formulei de partid (simbolizată de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
actual acoperă versantul rural al clivajului urban/rural, mai înainte ocupat de Partidul Agrar. Dacă acest element nu pare decisiv, el poate explica anumite comportamente electorale. ČSL ete partidul la care, după război, s-au reconvertit numeroși membri ai Partidului Republican 37, cu alte cuvinte, într-un moment în care acest partid era delegitimat prin participarea sa recunoscută, și spre deosebire de ČSL, într-o manieră masivă, la cea de-a doua Republică. N-ar trebui să se exagereze în mod artificial importanța
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mai ales în discursul ODS ai cărui reprezentanți sunt prompți în a denunța sechestrul birocratic european). Poziționarea US-DeU față de Europa merge mână-n mână, în logica acestui partid, cu aceea față de afacerea decretelor Beneš. Pe versantul centralist, se găsește partidul republican (Asociația pentru Republică-Partidul Republican al Cehoslovaciei SPR-RSČ). Fondat la 26 decembrie 1989, acest partid se definea atunci ca partid moștenitor al Partidului Agrar. Partidul Agrar în exil negase această filiațiune (și reprezentanții săi afirmă că acest abuz i-a costat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ODS ai cărui reprezentanți sunt prompți în a denunța sechestrul birocratic european). Poziționarea US-DeU față de Europa merge mână-n mână, în logica acestui partid, cu aceea față de afacerea decretelor Beneš. Pe versantul centralist, se găsește partidul republican (Asociația pentru Republică-Partidul Republican al Cehoslovaciei SPR-RSČ). Fondat la 26 decembrie 1989, acest partid se definea atunci ca partid moștenitor al Partidului Agrar. Partidul Agrar în exil negase această filiațiune (și reprezentanții săi afirmă că acest abuz i-a costat întoarcerea reușită 47), o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
forțe politice care afirmă că au funcționat în ilegalitate în perioada comunistă. Fenomenul care ilustrează ceea ce Daniel Barbu numea "anticomunism postcomunist"86 privește Forumul Democrației și al Unității Naționale din România 87, Partidul Justiției Sociale din România 88, Partidul Liber Republican 89, Partidul Orfanilor și Prizonierilor de Război 90, Partidul Național Țărănesc 91, Partidul Solidarității Democratice din România 92 și Partidul Unității Democratice 93. 10. Conflicte și regrupări ideologice și electorale De asemenea, fiecare versant al tensiunii va fi frământat de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
CD S 16626 12433 0,15 0,11 0 0 Partidul liber democrat maghiar din România 159 CD S 2578 0,02 0 14333 12103 0,12 0,10 0 0 3510 498 0,03 0 0 0 Partidul liber republican CD S 13523 13476 0,12 0,12 0 0 29576 36877 0,24 0,30 0 0 Partidul liber republican socialist democratic CD S 32811 30910 0,21 0,28 0 0 Partidul liber-schimbist CD S 47017 46247 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
02 0 14333 12103 0,12 0,10 0 0 3510 498 0,03 0 0 0 Partidul liber republican CD S 13523 13476 0,12 0,12 0 0 29576 36877 0,24 0,30 0 0 Partidul liber republican socialist democratic CD S 32811 30910 0,21 0,28 0 0 Partidul liber-schimbist CD S 47017 46247 0,34 0,33 1 0 12456 8758 0,11 0,08 0 0 Partidul liberal creștin 160 CD S 10345 5933
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
0 0 747263 814381 6,89 7,48 30 13 Partidul național liberal câmpeanu 168 CD S 151518 154761 1,40 1,42 0 0 Partidul național progresist 169 CD S 1116 634 0,01 0 0 0 Partidul național republican 170 CD S 1610 754 0,01 0,01 0 0 Partidul național român 171 CD S 3983 1019 0,03 0,01 0 0 2224 397 0,02 0 0 0 Partidul național țărănesc 172 CD S 48764 43991
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
S 43808 52465 0,32 0,38 1 0 Partidul renașterea și independența României CD S 13584 12315 0,12 0,11 0 0 Partidul renașterea României Ion Mihalache CD S 7751 9111 0,06 0,07 0 0 Partidul republican 181 CD S 178355 207252 1,63 1,89 0 0 17190 20273 0,14 0,16 0 0 10840 12094 0,10 0,11 0 0 Partidul republican de unitate a românilor 182 CD S 23662 24187 0,22
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
CD S 7751 9111 0,06 0,07 0 0 Partidul republican 181 CD S 178355 207252 1,63 1,89 0 0 17190 20273 0,14 0,16 0 0 10840 12094 0,10 0,11 0 0 Partidul republican de unitate a românilor 182 CD S 23662 24187 0,22 0,22 0 0 Partidul republican creștin 183 CD S 8939 11045 0,07 0,08 0 0 18849 17528 0,17 0,16 0 0 Partidul reîntregirii opțiunea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1,63 1,89 0 0 17190 20273 0,14 0,16 0 0 10840 12094 0,10 0,11 0 0 Partidul republican de unitate a românilor 182 CD S 23662 24187 0,22 0,22 0 0 Partidul republican creștin 183 CD S 8939 11045 0,07 0,08 0 0 18849 17528 0,17 0,16 0 0 Partidul reîntregirii opțiunea daco-latină 184 CD S 25620 28622 0,21 0,23 0 0 Partidul revoluției creștin democrat 185
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
0,01 0,01 0 0 26182 27917 0,24 0,25 0 0 1352 299 0,01 0 0 0 Partidul tineretului liber democrat din România 196 CD S 43188 32506 0,32 0.23 1 0 Partidul tribuna republicană CD 49 0 0 Partidul țărănesc român 197 CD S 21588 3547 0,16 0,03 0 0 Paritul țiganilor din România CD S 16865 5565 0,12 0,04 0 0 9949 10993 0,09 0,10 0 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
S 50853 52638 0,47 0,48 0 0 Partidul uniunea creștin ortodoxă CD S 17521 7324 0,13 0,05 0 0 Partidul uniunea populară pentru dreptate CD S 3506 5747 0,03 0,05 0 0 Partidul uniunea republicană CD S 2693 3280 0,02 0,02 0 0 Partidul uniunii creștine din România CD S 14902 7045 0,11 0,05 0 0 Partidul vieții românești CD S 46129 54634 0,38 0,50 0 0 Partidul viitorul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din punct de vedere juridic". 29 Luăm in considerare numele formațiilor înscrise la alegeri. 30 Pentru mai multă precizie vezi anexa "Partidele și coalițiile politice în competiția electorală în România postcomunistă (1990-2000). 31 Cu cazurile foarte intresante ale Partidului Liber Republican (în 1992 și 1996) și ale Partidului Social Democrat "Constantin Titel Petrescu" (în 1992 și 2000). 32 Este vorba, pentru 1990, 1992, și 1996, de Partidul Democrației Agrare din România și de Mișcarea Ecologistă Română. Primul s-a dizolvat, o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
subzistă juridic ca entități distincte; simpla schimbare de nume nu creează un alt actor; în schimb, fuziunea cu alte partide a fost interpretată ca dispariția acestor actori și creearea unuia nou. 34 Partidul Național Liberal, Uniunea Liberală Brătianu și Partidul Republican (de trei ori singure și o dată în coaliție), Partidul Ecologist Român (de două ori singur și de două ori în alianță), Partidul Social-Democrat (fiecare, o dată singur și de trei ori în diverse alianțe). Am plasat Partidul Democrat și Partidul Democrației
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]