9,362 matches
-
și precizat din perspectiva dimensiunii temporale, conturându-se programe de activitate secvențiale. Implementarea planurilor și programelor reprezintă pasul următor în exercitarea funcțiilor manageriale. De la nivelul conducerii generale (consiliul de conducere) se delimitează grupul de coordonare operațională (directorul și un număr restrâns de membri), iar la nivelurile manageriale medii această coordonare intră în sarcina responsabililor de compartimente (spre exemplu, șefii de catedre/responsabilii pe arii curriculare). De la fiecare nivel (central și pe compartimente) se exercită subfuncția de control și cea de evaluare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
universului numeric. Se creează astfel oportunități, dar și riscuri și pericole, pentru fuziunea, hibridizarea și autoorganizarea sistemelor uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea dintre fenomenologie și mecanologie poate da măsura complexității raporturilor dintre om și tehnologie în lume. Să nu uităm că imaginarul avangardei istorice își extrage forța
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nonverbale. Expresia facială a vorbitorului, postura, gesticulația mâinilor, mișcările corpului (plimbatul de colo-colo, de exemplu) - toate trimit mesaje care, în cazul abuzului verbal, exprimă înțelesuri nonverbale care diferă radical de cele transmise în conversațiile obișnuite. 5. Audiența. Uneori, agresorul își restrânge audiența țintită de abuzul verbal o singură persoană. De exemplu, victima se află singură cu el în birou. În alte cazuri, atacatorii pot alege să maximizeze stânjeneala victimei prin selectarea unei audiențe cât mai largi posibile pentru săvârșirea abuzului verbal
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
o Diană sau o Minervă dintr-un bloc de marmură Încă neconturat. Apoi, În ceea ce privește analiza celor vechi și algebra modernilor, dincolo de faptul că se referă la materii foarte abstracte și care nu par a fi de vreun folos, prima se restrânge la studiul figurilor și nu poate face intelectul să lucreze fără a obosi foarte mult imaginația; și atât de mult ne-am lăsat dominați de regulile și cifrele celei din urmă, Încât s-a ajuns la o artă confuză și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cu mai multă claritate și distincție de către mine, decât cele care sunt adevărate și sigure și care aparțin propriei mele naturi. Dar Îmi dau seama ce se Întâmplă: mintea mea are chef să rătăcească și nu rabdă Încă să se restrângă la granițele adevărului. Să-i mai slăbim Încă o dată frâul, Înainte ca, după ce-l vom fi strâns cu blândețe și la vreme, să o putem conduce și struni mai ușor. Să Începem prin a lua În considerare lucrurile cele mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care le raportăm la diferite stări de afectare ale corpului nostru, ar fi cu adevărat În planul sufletului nostru, În cazul În care considerăm acest cuvânt În semnificația sa cea mai generală, cu toate acestea, se obișnuiește a i se restrânge semnificația doar la cele ce se raportează la suflet ca atare, iar așa cum am Început să le definesc aici, cu numele de sentimente ale sufletului, doar pe acestea din urmă. ART. 26. Fantazările care nu depind decât de mișcarea fortuită
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
românești în activitatea cultural-educativă; b) volumul colectiv Pedagogia socială. Concepte, preocupări și experiențe în România dintre cele două războaie mondiale (1970), editat de Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu, analizează concepții și modele de activități culturale, organizate pentru cultura poporului, autorii restrângând sfera pedagogiei sociale tot la educația adultului. În deceniul al nouălea, preocuparea aceasta s-a intensificat, cum am arătat la începutul acestui capitol. Pedagogia socială, ne releva volumul colectiv Domenii ale pedagogiei, are în vedere desigur și educația adulților, dar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
îngrijire educat. „Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a cultiva mintea. În fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă.” (Eminescu, 1977b, p. 89) Educația are deci nevoie de orientare valorică, ea nu poate fi lăsată la voia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mute la Cluj, iar în jurul acestor bărbați cu nume și cu experiență universitară să se grupeze cele mai remarcabile talente ale generației tinere de învățați români. Aceștia, considera rectorul-savant, aveau misiunea să contribuie la „victoria culturei naționale”, să nu se restrângă doar la investigații științifice și activitate didactică, ci să devină fermenți ai vieții cultural-științifice din Ardeal. „Universitatea românească, cel puțin pentru un șir de ani, mai are o a treia datorie de împlinit, cea de popularizare a științei. În consonanță
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Nu cumva aceasta este o cercetare superficială? 236 Cum determinăm validitatea? 236 Putem generaliza? 238 De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie? 239 Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns? 240 Bibliografie 243 Index 245 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Cu toții ne dorim ca lumea să ne asculte. Vrem ca partenerii de viață, copiii, colegii, șefii, politicienii, până și vânzătorul de la magazin să ne asculte. Ne-ar plăcea ca persoanele din jurul
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
situații, participanții își împărtășesc opiniile în șoaptă cu cei de lângă ei. Acesta este un semnal că grupul este prea mare. Grupurile mici, cu patru sau cinci participanți, oferă mai multe șanse de exprimare a ideilor, dar faptul că grupul este restrâns presupune și un număr mai mic de idei la final. Aceste grupuri mai mici - uneori numite mini-focus grupuri - au un avantaj net în ceea ce privește organizarea. Grupurile de patru sau cinci persoane pot fi organizate cu ușurință în restaurante, în locuințe personale
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
idei la final. Aceste grupuri mai mici - uneori numite mini-focus grupuri - au un avantaj net în ceea ce privește organizarea. Grupurile de patru sau cinci persoane pot fi organizate cu ușurință în restaurante, în locuințe personale sau în alte locuri unde spațiul este restrâns. Oamenii au anumite caracteristicitc "Oamenii au anumite caracteristici" Focus grupurile sunt alcătuite din persoane asemănătoare între ele într-o privință care este importantă pentru cercetător. Natura acestei omogenități este determinată de scopul studiului. Această asemănare este un criteriu de selecție
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
aibă oarecare legături cu persoane aparținând publicului-țintă. Puneți întrebări similare celor enumerate mai sus. Este uimitor cât de multe lucruri puteți afla. SFAT Cereți ajutor În primele stadii ale procesului de planificare, veți avea nevoie de idei. Invitați un grup restrâns de cercetători sau clienți să discute despre opțiunile și alegerile referitoare la studiu. Această discuție poate să se întindă pe parcursul mai multor întâlniri și va deveni, uneori, o ședință de brainstorming. Evitați să abordați prea devreme detaliile specifice. Discutați despre
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
siguri că publicul-țintă are gradul de specificitate necesar pentru studiu. De exemplu, cercetătorul ar putea considera inițial că publicul-țintă în cazul studiului său este constituit de locuitorii permanenți ai comunității, dar mai târziu, după un timp de gândire, îl poate restrânge la locuitorii permanenți necăsătoriți, cu vârste între optsprezece și patruzeci de ani. În alte situații, participanții pot fi identificați în termeni generali ca persoane casnice, adolescenți sau localnici dintr-o anumită zonă geografică. Scopul studiului este primul dintre cele trei
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
doar părerile dumneavoastră subiective? Nu cumva aceasta este o cercetare superficială? Cum determinăm validitatea? Putem generaliza? De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie? Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns? Capitolul 11tc "Capitolul 11" Răspunsuri la întrebări despre calitatea cercetării folosind metoda focus gruptc " RĂspunsuri la întrebări despre calitatea cercetării folosind metoda focus grup" Vrem să discutăm despre câteva întrebări care se pun în mod frecvent în legătură cu cercetarea realizată prin
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Grounded Theory and Procedures and Techniques, Sage, Newbury Park, California, 1990. Răsfoiți capitolul 11, referitor la eșantionarea teoretică: „Theoretical Sampling”. Î. Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns?tc "Î. Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns?" R. În acest tip de cercetare, calitatea studiului nu depinde de mărimea eșantionului. Intenția este aceea de a
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns?tc "Î. Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns?" R. În acest tip de cercetare, calitatea studiului nu depinde de mărimea eșantionului. Intenția este aceea de a ajunge la saturația teoretică, care este înrudită cu redundanța. Urmărim modele în cadrul rezultatelor pe care le-am obținut în urma interviurilor și eșantionăm
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în general, maximizată) Individul, prin participarea sa la organizație, caută să-și satisfacă nevoile de apartenență, de securitate economică, de control al destinului și de realizare de sine Individul este supus la puternice limitări cognitive (în engleză, bounded rationality), care restrâng capacitatea sa analitică în situații complexe și în luarea de decizii Individul, prin pregătire intensă și pasiune pentru o activitate, dezvoltă hărți cognitive și scheme mentale care îi dau flexibilitate, precum și capacitate de adaptare și previziune Individul este preocupat în
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
în special în ceea ce privește guvernele de dreapta, în cazul cărora, conform discursului, ar trebui să avem de-a face cu un stat restrâns. Peters (1995, p. 17) afirmă că tendința sectorului public este de a crește, și nu de a se restrânge și aceasta în ciuda faptului că atât guvernele conservatoare (Ronald Reagan și George Bush în SUA, Margaret Thatcher și John Major în Marea Britanie, Helmut Kohl în Germania de Vest), cât și cele de centru-dreapta și multe din stânga politică au făcut încercări
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
intereselor organizate și neorganizate. În procesul de stabilire a agendei, interesele celor neorganizați pot fi neglijate. Deși diminuarea activității de reglementare le-ar putea aduce beneficii consumatorilor prin creșterea competiției și scăderea prețurilor produselor, sectorul public favorizează grupurile de interese restrânse direct interesate de menținerea propriilor avantaje în detrimentul celorlalte grupuri (Lane, 1993, p. 322). În procesul de stabilire a agendei, trebuie făcută distincția între agenda publică și cea formală sau instituțională. Spre deosebire de agenda publică, prin care sunt ridicate probleme de interes
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
restrânse. Programul Next Steps urmărea transformarea structurii guvernului din monolit, fără o separare clară a funcțiilor de creare și implementare depolitici și cu miniștri responsabili de toate activitățile, într-un model caracterizat de politici făcute pas cu pas1, de agenții restrânse în departamente care să fie responsabile de implementarea politicilor și de miniștri scutiți de responsabilitatea deciziilor operaționale de zi cu zi. Fiecare agenție trebuia să aibă un statut care să specifice relația cu birocrații și cu miniștrii, precum și performanța pe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de manifestare, prin adăugarea unor atitudini de tip sublimat, psihomorale. Ele se vor manifesta prin „bun-simț” și „decență”. În locul sexualității libere a Omului sălbatic al Naturii, se va institui discreția și intimitatea Omului civilizat al Cetății. Conduitele sexuale se vor restrânge la relația de intimitate dintre doi indivizi, favorizând astfel formarea cuplurilor stabile. Bunul-simț și decența sunt expresia unor valori morale, legate de respectul de sine și de respectul pentru ceilalți, ambele avându-și sursa în valorile morale. Acestea implică două
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de acordare și al bugetului. Aceste programe sunt gândite pentru a fi accesate prin proiecte specifice domeniului pentru care a fost elaborat programul, care, în funcție de cerințe, pot să aibă un termen lung/scurt de derulare, un număr mai mare sau restrâns de beneficiari eligibili și pot să conțină elemente de co-finanțare. Cofinanțarea este gândită în vederea implicării directe a receptorului în proiectul de finanțare, și prin aceasta a creșterii implicării sale cu impact direct asupra măririi eficienței utilizării fondurilor nerambursabile. Astfel, asistența
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
înșiși la politici comerciale mai agresive. b) Lipsa de transparență și asimetria informațiilor. Unele dintre efectele negative pot fi lipsa de transparență și asimetria informației privind programele de asistență. În acest caz există riscul concentrării de informații la un grup restrâns de experți, consultanți sau persoane avizate, așa cum a observat și Mancur Olsen, care i-a denumit „coaliție de distribuție”. Lianu (2004) consideră acest risc ca fiind unul crescut într-o economie de piață, deoarece există și fluxuri financiare și de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de strategii și de structuri instituționale la nivelul receptorului de asistență, amintite de Lianu (2004), par motivate de creșterea eficienței, dar conduc ulterior la obiective neconforme cu realitatea sau mereu modificabile, ceea ce îi derutează pe emitenți, care pot ajunge să restrângă asistența nerambursabilă sau să o limiteze doar la acele programe de finanțare care sunt ușor controlabile. Concluzii Primul capitol, „Programele de finanțare nerambursabilă - concept, tipologie, eficiență”, are rolul de a face introducerea în specificul acestei cercetări: analiza fondurilor nerambursabile sau
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]