3,455 matches
-
în percepția culorilor, aceasta înseamnă că spiritul uman exprimă în mod spontan un mod de organizare al materiei. Din acest punct de vedere, dacă studiem percepția unui peisaj, putem decela legile de funcționare ale spiritului uman. Aceste legi pot fi revelate deoarece culorile constituie nu un ansamblu de proprietăți inerente luminii, ci mai degrabă o familie de relații între percepții, ele însele stabilite de activitatea spiritului. În acest sens, spiritul în sine pare a se supune unui ansamblu de interacțiuni. În
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
constrângeri asupra percepției, iar aceste constrângeri derivă, în fapt, din maniera dobândită de a clasa datele într-o cultură specifică. În psihologia contemporană există tendința de a considera că formele sunt universal valabile. Ele reprezintă, deci, operații de gândire care revelează natura spiritului uman. La sfârșitul secolului trecut, în cadrul culturii germane, reflecția asupra rolului formelor și-a propus un alt scop: acela de a reconstrui modul în care, în propria noastră civilizație, s-au produs constrângerile și transformările care ne constrâng
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
față de egocentrismul și ralantiul existenței, apare o altă realizare a virtualului prin activitatea olimpică, împletită cu viața ale cărei schimbări depășesc deseori capacitatea obișnuită de a te proiecta într-o lume imaginară, perfectă. Secretele dragostei și acelea ale destinului par revelate de sistemul din reclame sportive, al căror simbolism în spațiu, ca formă și ca mișcare devine din ce în ce mai sofisticat. Știința de a compune reclame ține de o veche retorică a aranjării a succesiunii și a completării spațiului vid pentru a crea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
se vorbește cînd de "hîrtiile" lui Maurice Halbwachs, ceea ce constituie un ansamblu, nu o structură apropiată de realitate, cînd de "manuscrisul" Memoriei colective, ceea ce e o nemiloasă mistificare. Această mistificare, care probabil i-a scăpat coordonatorului colecției, Georges Balandier, este revelată de textul următor: "[...] în afară de cîteva pasaje nefinisate (specificate în "Avertisment") și a căror eliminare este semnalată prin puncte de suspensie. Manuscrisul a fost reprodus integral, titlurile capitolelor sînt cele alese de autor, doar subtitlurile au fost adăugate de editori". Căutam
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
concursul Conservatorului, este acela al unui director de teatru. Ne vom gîndi, mai degrabă, cînd vom auzi voci cunoscute, la persoanele pe care le recunoaștem în spatele lor și, cînd vom auzi voci necunoscute, la caracterul și sentimentele pe care le revelează sau pe care par a le exprima. Ne raportăm, astfel, la un anumit număr de idei ce ne sînt familiare, idei și reflecții însoțite de imagini: chipurile părinților noștri, ale prietenilor, dar și pe acelea care reprezintă, în ochii noștri
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ia din nou contact cu lumea oamenilor, căci ei n-au sens decît incluși în ansamblul urmelor lăsate, pe diferite părți ale solului, de sosirea și plecarea membrilor grupului. Este și cazul urmelor lăsate de semne în substanța cerebrală. Ele revelează acțiunea exercitată asupra creierului uman de ceea ce un fiziolog ar numi un sistem sau o colonie de alte creiere umane. Particularitatea acestui gen de acțiune este că se exercită prin intermediul semnelor, adică presupune un acord prealabil și un acord continuu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
acelorași medii sociale, nu vor uita că au avut același dascăl. Noțiunile comunicate lor de acesta și-au pus amprenta; adesea, cînd se vor gîndi la una dintre aceste noțiuni, îi vor vedea dincolo de ea pe profesorul care le-a revelat-o și pe colegii care au în-vățat-o odată cu ei. Cu totul altfel se întîmplă cu profesorul. Cînd era în clasă, își exercita funcția 15: or, aspectul tehnic al activității sale nu are raporturi mai apropiate cu o anumită clasă decît
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
unei lumi dispărute nu de mult, recreată astfel prin mijloace artificiale, va deveni fondul oarecum fals pe care vom proiecta profilurile părinților noștri și că acesta constituie un fel de mediu 43 în care ne scufundăm trecutul pentru a-l "revela". Dimpotrivă, lumea copilăriei mele, așa cum o regăsesc cînd îmi aduc aminte, se reașază firesc în cadrul pe care studiul istoric al acestui trecut apropiat îmi permite să-l reconstitui tocmai pentru că ea era deja marcată. Ceea ce descopăr este că, printr-un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Poate și l-ar fi amintit cu aceeași exactitate, dar n-ar fi ocupat un asemenea loc în memoria sa. Secolul al XVIII-lea, dar secolul al XVIII-lea trăit, în care a circulat cu adevărat gîndirea sa, îi va revela asemănarea profundă cu bunicul său. Așadar cadrele colective ale memoriei nu se reduc la date, nume și formule, ci reprezintă curente de gîndire 49 și experiență 50 în care regăsim trecutul nostru, deoarece a fost traversat de acestea. Istoria nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
noi, dar din care ghiceam ceva. Natura persoanelor alături de care am trăit 65 trebuie să ne fie dezvăluită și explicată în lumina întregii noastre experiențe formate în perioadele ulterioare. Noul tablou, proiectat peste faptele pe care deja le cunoaștem, ne revelează mai multe fapte care sînt inserate în acesta și care capătă o semnificație mai clară. Astfel se îmbogățește memoria prin contribuțiile externe care, odată ce s-au înrădăcinat și și-au regăsit locul, nu se mai disting de celelalte amintiri. Pentru ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cu-prinsă în percepția pe care mi-o formez. Nu obiectele țin de durată, ci gîndirea mea, care mi le reprezintă, astfel că nu ies din mine însumi. Altfel se întîmplă cînd96 o forță umană, o voce, un gest îmi revelează prezența unei alte gîndiri decît a mea. Aș avea atunci în minte reprezentarea unui obiect din două puncte de vedere, al meu și al altcuiva care are, ca și mine, o conștiință și o durată. Cum ar fi însă acest
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai multe conștiințe și posibilitatea ca ele să intre în raport, îmi reprezint și o durată comună acestora. Am presupus o conștiință închisă în ea însăși, pentru care percepțiile sale nu ar fi decît stări subiective care nu i-ar revela cîtuși de puțin existența obiectelor. Dar atunci cum s-ar putea ridica o asemenea conștiință pînă la cunoașterea lumii exterioare? Aceasta nu-i poate veni nici din interior, nici din exterior. Trebuie să admitem totuși că există în orice percepție
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care s-au născut copiii și au devenit capabili să-și amintească, se poate să fi trecut puțin timp. Dar acest an sau acești ani sînt plini de evenimente, chiar și cînd, în aparență, nu se întîmplă nimic. Atunci se revelează nu doar caracterele personale ale soților, ci și tot ce au preluat ei de la părinți, de la mediile în care au trăit anterior; pentru ca un grup nou să se edifice pe aceste elemente sînt necesare multe eforturi comune, cu emoții, opoziții
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Această dualitate copil/adult era un mod de a explica, în Cadrele, cele două lumi: lumea copilăriei și lu-mea în general, a părinților aflați în legătură cu restul adulților. În Memoria, el generalizează opoziția copil/adult: în raport cu eul copilăriei, odată cu experiența se revelează o multiplicitate de memorii colective. Schimbarea de valoare a memoriilor adulte este exprimată prin noțiunea de clar-obscur: această ierarhie a memoriilor se raportează la eu; eul copilăriei este partea clară; obscură este, urmînd metafora folosită în Memoria colectivă, umbra aruncată
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
discurs direct, cu un pasaj non-ambreiat. Cât despre discursul direct care deschide paragrafele 2, 3 și 4, el nu este introdus printr-un verb, ci doar semnalat printr-o liniuță de dialog. Analizată în detaliu, această narațiune de factură clasică revelează astfel eterogenitatea, legată de faptul că eu îl desemnează atât pe personajul care acționează într-o povestire la perfectul simplu și pe enunțătorul din prezenta narațiune care reacționează față de comportamentul său din trecut. ▪ 2.3 Acest text eterogen afișează un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de privirea unei instanțe introduse pe modul ipotetic, "observatorul", dublul naratorului, care conduce descrierea într-un mod ce depășește cu mult posibilitățile tânărului lucrător: de exemplu, nu el este cel care își asumă evaluarea de pretențios, ci "observatorul". Acest text revelează instabilitatea. Pe de o parte, există un efort pentru a raporta descrierea la un personaj; pe de altă parte, se instituie o instanță intermediară între naratorul omniscient și personaj: "observatorul". Acesta din urmă nu are acces la alte informații decât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prin spontaneitatea acestui act. Dacă Saul din Tars se afla în drum spre Damasc urmând cu abnegație misiunea ce-i fusese încredințată de mai marii sinagogii, de a distruge comunitatea creștină înfiripată în acest oraș antic când Dumnezeu i se revelează, în cazul lui Frossard convertirea e cu atât mai surprinzătoare, cu cât acesta nici măcar nu-și punea problema existenței lui Dumnezeu, deoarece, mărturisește el: "Eram atei perfecți, din aceia care nu-și mai pun întrebări în legătură cu ateismul lor". Era vorba
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ca un salvator al țării sale.121 Dar folosirea acestui mit, ca și înrădăcinarea sa rapidă în spiritualitatea populară corespunde toc-mai unei treziri de conștiință difuze cu privire la identitatea lor națională, distinctă de cea a Spaniei. Această trezire le-a fost revelată portughezilor prin șocul încorporării lor în Spania, în 1580. Reflexul rebeliunilor primitive generate de frica față de sfîrșitul lumii se produce, ce-i drept, destul de lent. Nu e nici o îndoială că din cele 450 sau 500 revolte populare înregistrate în Franța
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
construcții identitare" ce rezultă din mișcarea diferitelor ansambluri umane.211 În spiritul unei astfel de idei Herder respinge pretenția europeană a universalității și invalidează prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar anticolonialist, cu anticipație. E adevărat că opinia sa asupra "lumii a treia" suferă de ambiguitate prin însăși ostentația sa. Sub acoperirea cine știe cărei specificități culturale sau naționale ideile herderiene admit că orice comunitate umană trebuie să fie liberă a se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
limbajul, operele lui Herder ca și ale lui Fichte abundă pînă la sațietate în elemente de vocabular și de sintaxă pretențioase pînă la refuz. În sfîrșit, rezultă din toate acestea că încă înainte de a se produce ticăloșiile național-socialismului faptele au revelat, începînd cu anii 1870-1871, potențialul deosebit de agresiv al naționalismului etnocultural. Ne gîndim bineînțeles la războiul dintre Prusia și Franța, și mai ales la anexarea Alsaciei și a Lorenei la Germania unită. Națiunea electivă a lui Renan Aceste evenimente care au
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sa k. k. sau k. u. k. nu desemnează decît armata, poștele și telegraful, căile ferate; aceasta are în-semnătate doar pentru filateliști și o anume valoare afectivă pentru funcționari, ofițeri, nobilime și oamenii de afaceri intelectuali. Căci singură intelectualitatea a revelat faptul că Imperiu vienez crepuscular deținea perfecțiunea regimurilor decadente despre care Tocqueville spusese că erau mai bune decît cele ce aveau să le înlocuiască. În rest, majoritatea populației germanofone a Austriei se simțea în mai mare măsură național-germană, fascinată fiind
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
provine în realitate din intoleranța lui Arana, dînd naștere, la 31 iunie 1959, formațiunii ETA382. De aici înainte, această organizație teroristă va cultiva refuzul oricărui compromis cu "statul spaniol", la orice nivel, în numele unei utopii conform căreia limba bască se revelează ca fiind strict legată de ideea de revoluție. O dovadă în acest sens o constituie faptul că printre cele 558 de victime ale terorismului politic din Spania, din perioada 1968-1983, trei sferturi se datorează loviturilor ETA, 57 fiind asasinate în timpul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din Ulster se abțin de la o integrare pură și definitivă în cadrul Irlandei. În plus, ei nu sînt întotdeauna de-acord cu orientarea confesională a regimului de la Dublin. 377 E. Hobsbawn, op. cit., p.135. 378 În sensul în care Holocaust-ul revelează urgența creării statului Israel, într-un moment cînd sionismul nu era încă decît o doctrină discutabilă. 379 M. Garcia Venero, Historia del nacionalismo vasco, Madrid, Editora Nacional, 1945, p.144-145. Cf. Referitor la naționalismul basc, R.Fusi, El País Vasco
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
discuție asupra Delirului va avea ca ax principal, nu valoarea literară a cărții 73, ci orientarea naționalistă a propagandei PCR, comentariile privind modul în care romanul servea, direct sau indirect, această orientare și analiza politică a relațiilor româno-sovietice, așa cum se revelau în cursul polemicii paraliterare. Reacția românească oficială la acuzațiile contra lui Preda formulate în Literaturnaya Gazeta a fost publicată în România literară din 29 mai 1975 sub semnătura lui Ovid S. Crohmălniceanu 74. În revista al cărei director era, la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
este însă deosebit de prudent în formularea opiniilor, autorul său admițând că așteaptă volumul al doilea al romanului, "care ar putea întrucâtva să modifice perspectiva celui dintâi, dacă nu cumva chiar să o reîntregească". De altfel, pe măsură ce romanul lui Preda își revela potențialul de catalizator al disputelor politice, criticii profesioniști devin reticenți în abordarea acestuia cu mijloacele propriei profesii 78. În zvonistica generalizată din mediul literar, Marin Preda este asimilat de către partizanii exaltați ai naționalismului de factură nouă al regimului Ceaușescu, cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]