5,505 matches
-
și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează o atitudine serioasă, grijulie; -exprimă opinii clare, într-o manieră hotărâtă, deseori rigidă; -sunt dificil de abordat, comunică cu oarecare efort și rămân adesea indiferente; -au un comportament mai dur, mai ferm, ridică mai multe pretenții; -sunt potrivite pentru negocierile bazate pe strategia de dominare. 3. Stilul reflexiv - este rezultatul asocierii dintre dominanta
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
temperatura de 800C, după care, se adaugă amestecul de polimerizare care constă din DAM în care s-a dizolvat inițiatorul și mediul porogen. Raportul volumetric fază organică/fază apoasă este de 1/4. Procesul de polimerizare durează 10 ore. Perlele rigide sunt filtrate, spalate cu apă fierbinte pentru îndepărtarea stabilizatorului, purificate prin extractie cu apă și apoi cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. Caracterizarea polimerilor preparați Pentru caracterizarea structurilor macroreticulare s au folosit metodele specifice polimerilor reticulați ș44ț, ținând
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
apoasă â 1:5. Stabilizarea fazei organice s-a realizat cu alcool polivinilic. Ca medii inerte s-au utilizat toluenul și dioxanul, reactivi cu grad înalt de puritate. Procesul de polimerizare a fost de 14 ore la 80 șC. Perlele rigide au fost filtrate, spălate cu vapori de apă și extrase cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. In urma sitării, sau obținut perle de dimensiuni 0,10 — 0,5 mm, cu un randament de 69-72% . Astfel au fost sintetizate
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
prin rugi și jertfe. Dar câți zei sunt? Câte spirite rele pândesc, câte duhuri necurate atacă neîncetat? Peste tot pământul se găsesc demoni, dar aici în Babilon sunt fără de număr, etichetați și încolonați după rang și merit într-o ierarhie rigidă, fiecare cu atribuțiile și specialitățile lui. Pentru toți zeii, bietul babilonian trebuie să poarte de grijă; pentru fiecare demon trebuie să atârne de gât, de mâini, de mobile, sau să coasă de haine câte o piatră, o statuetă, o amuletă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
se întrebe ce este cu noua artă a misteriosului Orient. "Cel mai bun mijloc de a face să progreseze un sistem nesănătos este de a-l persecuta fără a-l combate", zice cu toată dreptatea Bouche Leclerck. Dacă autoritatea romană, rigidă și neînduplecată a declarat război astrologilor, aceasta nu însemna că după lăsatul nopții, fiecare nobil în parte să nu cheme vreun "matematician" pentru a-și descoperi viitorul. Moda cea nouă a fost curând statornicită, punîndu-i în umbră pe vechii magicieni
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
3. familii moderniste-liberale. Sociologul francez J.Lautrey, confirmâd ipoteza dependenței stilului educativ de modul de structurare a familiei, construiește trei tipuri de familii: 1.familii slab structurate care prezintă copilului puține reguli, normele fiind aproape absente; 2.familii cu structură rigidă care pun copilul în fața unor reguli neschimbătoare și a unor norme a căror aplicare nu admite nici o excepție; 3.familii cu structură simplă care furnizează copilului reguli și norme flexibile, aplicabile în funcție de situație. Mai frecvent în „mediile populare”, familiile cu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pun copilul în fața unor reguli neschimbătoare și a unor norme a căror aplicare nu admite nici o excepție; 3.familii cu structură simplă care furnizează copilului reguli și norme flexibile, aplicabile în funcție de situație. Mai frecvent în „mediile populare”, familiile cu structură rigidă au tendința de a adopta un stil educativ bazat pe controlul parental și supunerea copilului. Familiile cu structură flexibilă, spăcifice categoriilor mijlocii, lasă copiilor posibilitatea de a-și manifesta inițiativa și de a se exprima. Un model mai complex a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
planete. În cazul Terrei, litosfera include scoarța și partea superioară a mantalei (mantaua superioară, sau litosfera inferioară).Litosfera se află în stare solidă . Scoarța terestră sau litosfera (grec. lithos = piatră) este stratul cel mai exterior al pământului, fiind un strat rigid ce înconjoară mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică și scoarța continentală. 1. Scoarța oceanică sau marină are o grosime mică de 5 - 10 km (în comparație cu celelalte straturi terestre) fiind constituită din
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică și scoarța continentală. 1. Scoarța oceanică sau marină are o grosime mică de 5 - 10 km (în comparație cu celelalte straturi terestre) fiind constituită din plăci uriașe rigide, care plutesc și alunecă încet pe Asthenosferă (strat fluid). În zona cu crăpături sau la limita dintre două asemenea plăci, este presată magmă bazaltică din adâncime, răcindu-se ca bazalt și gabro pe fundul oceanelor. Astfel se produc, ca pe
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
plutesc pe suprafața Asthenosferei. Locurile unde se înalță masivuri mari muntoase sunt scufundate prin greutatea proprie mai adânc (Izostazie o teorie în geologie de compensare a greutățiiă. O studiere detaliată arată că scoarța continentală poate fi subîmpărțită într-o scoarță rigidă de suprafață și o scoarță profundă ductilă, straturi care sunt separate prin formarea de minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
albă. aă habitus columnar- cristalele sunt alungite într-o singură direcție, în formă de coloană , de exemplu unele cristale de cuarț; b)habitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; c)habitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; d)habitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
planete. În cazul Terrei, litosfera include scoarța și partea superioară a mantalei (mantaua superioară, sau litosfera inferioară).Litosfera se află în stare solidă . Scoarța terestră sau litosfera (grec. lithos = piatră) este stratul cel mai exterior al pământului, fiind un strat rigid ce înconjoară mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică și scoarța continentală. 1. Scoarța oceanică sau marină are o grosime mică de 5 - 10 km (în comparație cu celelalte straturi terestre) fiind constituită din
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică și scoarța continentală. 1. Scoarța oceanică sau marină are o grosime mică de 5 - 10 km (în comparație cu celelalte straturi terestre) fiind constituită din plăci uriașe rigide, care plutesc și alunecă încet pe Asthenosferă (strat fluid). În zona cu crăpături sau la limita dintre două asemenea plăci, este presată magmă bazaltică din adâncime, răcindu-se ca bazalt și gabro pe fundul oceanelor. Astfel se produc, ca pe
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
plutesc pe suprafața Asthenosferei. Locurile unde se înalță masivuri mari muntoase sunt scufundate prin greutatea proprie mai adânc (Izostazie o teorie în geologie de compensare a greutățiiă. O studiere detaliată arată că scoarța continentală poate fi subîmpărțită într-o scoarță rigidă de suprafață și o scoarță profundă ductilă, straturi care sunt separate prin formarea de minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de mică albă. aă habitus columnar- cristalele sunt alungite într-o singură direcție, în formă de coloană , de exemplu unele cristale de cuarț; băhabitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; căhabitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; dăhabitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
receptorul în furcă. Soarele zilei de 21 decembrie coboară. În blânda lumină crepusculară, pacea și calmul din tabloul lui Pieter Janssens. Tabloul atârnă pe perete, o reproducere în tonuri reci, șterse. O lume glacială, dar câtă siguranță în formele ei rigide. Solemn. Chiar dacă solemn înseamnă caraghios. Dar asta înseamnă? Totul trebuie privit din fotoliul Baroni și în lumina care în clipa asta umple odaia. De ce ai ales tocmai asta? a întrebat mai demult Pașaliu. Nu-ți place a întrebat la rândul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de exemplu Alpii, litoralul Mediteranei), pentru că resursele turistice înregistrează o varietate de forme (din punct de vedere al climei, vegetației, vestigiilor cultural-istorice), iar paleta serviciilor oferite poate să varieze la infinit; • localizarea turistică este o localizare la sursă, datorită caracterului rigid al ofertei - stațiunea turistică trebuie să se realizeze la locul materiei prime (plajă, munte); • localizările turistice sunt îndepărtate de piața cumpărătorului, ceea ce necesită o amenajare complexă, cu o infrastructură dezvoltată și o diversitate de unități turistice capabile să ofere o
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de zonare și reglementările pot fi folosite pentru a încuraja concentrarea în anumite arii și/sau dispersia în alte arii a activității turistice, astfel încât presiunile extreme sunt restrânse la mediile înconjurătoare rezistente, iar mediile fragile pot fi supuse celor mai rigide măsuri de protecție. În acest mod, intereselor de conservare a naturii li se poate acorda prioritatea adecvată. Planificarea turismului este întocmită la diverse niveluri, fiecare nivel concentrându-se pe un grad diferit de specificitate. Deși nu întotdeauna posibil de realizat
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
întreaga istorie a literaturii. Categoriile lui Wölfflin, chiar reformulate în termeni strict literari, nu ne ajută decât să clasăm operele de artă în două categorii care, analizate în detaliu, se reduc la vechea distincție dintre clasic și romantic, dintre structura rigidă și cea liberă, dintre arta plastică și cea picturală : la un dualism cunoscut fraților Schlegel, lui Schelling și lui Coleridge, care au ajuns la el prin argumente ideologice și literare. Unica pereche de contrarii a lui Wölfflin izbutește să grupeze
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
tensiune afectivă la nivelul întregii clase cu efecte deteriorante asupra relațiilor de colaborare dintre institutor/profesor și elevi. Tot astfel, o stare de încordare afectivă între elevi produce dificultăți de integrare, organizare și control ale colectivului de elevi. „O comportare rigidă, lipsită de tact și înțelegere, de o minimă capacitate empatică, excesiv de punitivă (eventual) poate determina rezultate slabe la învățătură și un indice formativ scăzut al influențelor educative” (ibidem, p. 228). Manifestată prin fugă, absenteism, violență, orientare spre alte activități etc.
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
să facă dovada măiestriei pedagogice, care implică tactul pedagogic, adică simțul măsurii și priceperea de a acționa, în diferite situații concrete, prompt, eficace, în conformitate cu specificul psihologic al elevului și în funcție de situația educativă concretă” (Rudică, 2006, p. 135). Privirea aspră, ținuta rigidă sunt de natură să le creeze acestora o stare de panică. În general, elevii, în fața tiraniei cadrului didactic, se simt frustrați și conducerea autoritară a clasei de către dascăl se răsfrânge negativ asupra elevilor. Când acesta propune și ordonă, când cere
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
adaptivă de descărcare, efectul ei să fie oboseala; omul emoționat obosește fără să fi prestat o muncă social-utilă, efectivă. Emoția poate fi totuși și un factor de înnoire a vieții psihice interioare, un factor catalizator pentru distrugerea unor structuri afective rigide, cum sunt stările depresive” (Rudică, 2006, p.139). Pentru a asigura autoritatea educatorului și a crea spiritul de răspundere din partea elevului, exigența cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și abuzuri. La rândul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
necesar unități politice localizate. Expresia "războiul împotriva terorismului" se poate dovedi eficientă ca slogan politic, dar pe plan antropologic ea nu are nici un sens. Dacă teoriile sistemului social au privilegiat mai întâi o viziune relativ statică, fundamentată pe tipologii etnice rigide, ele au cedat locul unor analize care pun în lumină în același timp caracterul construit istoric al grupurilor etnice, în special prin dreptul colonial, și caracterul eminamente dinamic al politicului. Nu se poate ca în același timp să se afirme
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
fără îndoială, extraordinara lor putere de seducție. Adesea, antropologia se lovește de dificultăți care țin de vocabular, deoarece ea trebuie să reziste dorinței de a-și canoniza definițiile conceptuale, menținând un efort de rigoare. Termenii lexicului antropologic se dovedesc prea rigizi când contribuie la fixarea obiectelor de care încearcă să țină seama. Alți termeni, prea polisemici, cer imediat lămuriri, precum cuvintele "rituri" și "ritualuri". Pentru anumiți autori, orice acțiune repetitivă și stereotipă (deschiderea Parlamentului din Londra, saluturile dogonilor, lupta cocoșilor din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
numărului contraindicațiilor și a justificării lor. Afecțiunile patologice coexistente-prin prezență și gravitate , leziunea de bază, degradarea biologică , realizează tablouri clinice în care indicația anestezică și chirurgicală sunt discutabile uneori. În fața acestor eventualități , medicul nu trebuie să fie înclinat spre atitudinea rigidă a contraindicațiilor de principiu , ci pe baza explorărilor , a colaborărilor interdisciplinare , a justeței tratamentelor preoperatorii, a creșterii experienței, să ajungă la extinderea rezonabilă a indicațiilor și la categoriile de pacienți cu un risc mai mare, dar cu rezultate controlabile , satisfăcătoare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]