3,185 matches
-
încă încordat, maxilarele lui urcă și coboară în timp ce mestecă, scoțând un scrâșnet deloc plăcut, deja abia aștept clipa în care amândoi se vor duce la culcare, atât de tare mă apasă prezența lor, iar eu voi sta pe terasă, printre rufele proaspăt spălate, când și când mă mângâie câte o mânecă goală, pentru că el îndeasă în mașina de spălat până și hainele de iarnă, pantaloni matlasați și bluze cu mânecă lungă, chiar și câteva pulovere. Printre aburii moi, respir ușurată, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în care se pare că bărbaților nu le este foame, nu se murdăresc și nu murdăresc, numai în 83% din cazuri doar femeile gătesc și spală, e treaba lor să continue dialogul cu veșnicia măturii, sobei cu lemne, albiei de rufe, găleților cu apă. Dacă vor să scape de această condiție, nu iau din banii publici, ci dau din nou, în calitate de menajere, surori medicale, culegătoare, uneori chiar prostituate în Europa de Vest, care discriminează pozitiv femeile migratoare, căci ele beau și fură mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
la aceasta din urmă granița monopolului sexului care păstrează o moștenire totalitară: libertatea înseamnă muncă. Anele au simțit gustul amar al acestei forme de „libertate”, au avut sentimentul minții împrăștiate între profesie, foamea cotidiană a familiei, caracterul etern al murdăriei rufelor și podelelor, viața scurtă a rezultatului muncii domestice. Au simțit cum li se scurge istoria printre degetele mâncate de vechiul săpun Cheia ori de mai noul detergent Ariel, cum nu rămâne nici o dovadă care să ateste că au trăit anume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
intuiție simplă pe care o împărtășesc mulți bărbați, indiferent de gradul lor de cultură. Ceva de genul: „Te pomenești că nu o să mai vreți să ne mai faceți cozonaci, sau te pomenești că o să ne puneți să ne călcăm singuri rufele”. Există acest sentiment al primejdiei că vor fi lăsați să se descurce singuri în contexte în care s-au obișnuit să fie asistați. Iar primejdia este reală. Nu cunosc nici o orientare feministă care să nu promoveze parteneriatul. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o mamă la alta, de la mamele lor, la soția care prestează activități materne pentru ei. Eu numesc „bărbatul românesc” tipic (scuze pentru limbajul esențialist!) bărbatul mioritic. Bărbatul mioritic este învățat că problema corpului său nu-l privește. El trebuie hrănit, rufele sale trebuie spălate, călcate, eventual cumpărate. Iar de progeniturile personale, statisticile ne arată că bărbații se ocupă timp de maximum 7 minute pe zi. Observator cultural, nr, 83, 25 septembrie și nr. 84, 2 septembrie, 2001 Când sex-appeal-ul întunecă text-appeal-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
situații, femeile și bărbații fac și vor lucruri diferite: - În living, bărbații țin telecomanda, privesc la televizor și vor liniște, femeile țin capul în pământ, dau cu aspiratorul și vor odihnă; - În curte, bărbații joacă, de obicei fotbal, femeile întind rufele murdărite de bărbații și băieții care se joacă; - Deși bărbații sunt infantilizați în sfera privată, femeile sunt cele care par dependente; - La telefon, bărbații dau informații, femeile sporovăiesc vrute și nevrute; - Ei sunt Vocea (vocea autorității), ele sunt Imaginea (imaginea răsplății); - Bărbații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
seama că e inutil, că nu suntem nicăieri în siguranță, așa că ne-am întors acasă. Când am intrat în curte, am văzut că soldații culeseseră toți strugurii din via noastră, îi puseseră într-un ciubăr mare în care fierbea mama rufele, îi călcau cu picioarele, iar peste lichidul respectiv turnau spirt și beau combinația rezultată. Dar să mă întorc la întâmplarea cu preotul... Când rușii au intrat în sat și l-au văzut pe preot- un om în vârstă, cu barbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Adio liniște și răsfăț. Cum aș mai fi putut să citesc, cu dânsul trebăluind alături, geluind scânduri, foindu-se? În general, visul era disconfortabil, răutăcios... Când m-am trezit am regăsit polonicul dispărut de câteva zile... Era amestecat printre niște rufe proaspăt spălate... Mai rămâne să găsesc unul din cele două ibrice în care fac cafeaua, absent și ăsta de vreo 3-4 zile... Afară e frig, copacii sunt goi, fără frunze, bat clopotele la biserica Sfântul Dimitrie Balș, se aude și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
am dus noi În Ardeal - convenabil e să nu plătești chirie, banii din salar să-i trimiți la Alba Iulia, să nu-ți placă mâncarea gătită de mama, dar s-o mănânci și să mai ceri; să nu-ți speli rufele, să le pui În coșul nostru, să ți le spele mama, ca din nebăgare de seamă... - Fată dragă, zice mama la un moment dat, Îmi pare rău că ajungem să discutăm astfel de lucruri... Dar știi bine că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Le ia, le citește, dar nu știu cum se face că chiar atunci tata Îi strigă de mai Încolo să deie fuga, că a intrat Dumana-n vie. Mama aleargă să alunge vaca. Se Întoarce cu ea de funie... - Dumana, cea care mânca rufele de pe frânghie? - Aceea. Bună, vacă, nu numai de lapte... Zice mama: «Haramu-ista di vacă, mi-o hrâștit hârtiile din mână și le-o mâncat, da’ dac-așteptați câteva ceasuri, să le deie-napoi...» Atunci bătrânul se mânie și-i trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prietenii prin telefon sau e mailuri (variantele moderne ale scrisorilor trimise acasă de pe front). Nici ca reporter nu ai parte de o viață normală de familie și nici de o viață socială. Uneori, vii dintr-o deplasare, desfaci bagajul, speli rufele, le calci, le pui la loc în bagaj și pleci în următoarea deplasare. Alteori, ajungi atât de târziu acasă, încât toți dorm și nu ai cu cine să schimbi două vorbe. Ritmul vieții reporterilor de direct este com plet diferit
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
împărțit mamele voioase, eu cred că eram la capătul rândului. De fapt, cred că nu eram nici măcar prin zonă. Probabil n-am fost în stare să găsesc rândul ăla. Nu plătesc chirie, dar îmi plătesc șederea aici călcând aproape toate rufele și cumpărând băutură pentru ai mei din duty-free-uri. Mama mai vine uneori în călătorii cu mine și stă cu mine la hotel. Îi place în mod deosebit New York-ul și doarme în celălalt pat din camera mea. Are un adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
când, tineri fiind, prin anii 1915, la Buftea, ea, soția, la 28 de ani, singură creștea, îngrijea și educa primii trei copii, lucru care nu era deloc ușor pentru o tânără care își petrecea mai toată vremea spălând, călcând, pregătind rufele tuturor din casă, trebăluind și îngrijind de bunul mers al tuturor treburilor gospodăriei lor. Într-adevăr, rămas fără tovarășa de viață, poetul se izolase în camera sa de lucru. Astupase până și soba cu cărți, se supusese unui regim sever
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sistematic, ce nu lăsa nici un loc nelămuririi și nici surprizelor ce se pot ivi derutant de-a lungul timpului. La un moment dat, Nina îi arătase demonstrativ mâinile, mici, subțiri, frumoase, și-i spuse că spălase o cadă plină de rufe. Dar știi cum? o întrebase, una așa, bucșită. Probabil găsise necesar un scurt intermezzo casnic, în mijlocul acelui atac brutal, cu argumente dintre cele mai spinoase. Figura îi era dintr-odată foarte ușurată, oftase, dăduse ochii peste cap în semn că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
celor doi profesori în casă, dar, oricum, i se părea imposibil ca micuța Nina să poată presta un asemenea travaliu casnic, să șadă adică aplecată deasupra căzii, învăluită în aburul plin de mirosuri grele, frecând țesăturile, icnind de efort, ținând rufele între genunchi și pereții căzii atunci când le storcea în timp ce pielea mâinilor se irita de detergent și obrazul căpăta o coloratură vineție, apoasă, o, nu, era absurd, pe Nina o vedea stând pe colțul din stânga al canapelei, cu picioarele încrucișate sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
albe, distincții de orice fel, măriri. Tot el, tatăl era acela care a doua zi sau numai câteva ore mai târziu, privind la femeia care spăla în fața ferestrei, ieșea din odaie, se oprea n prag, se uita cu atenție la rufele tăvălite în lighean și spunea printre dinți: Tu-i speli și chiloții ăleia, tu-i erodialul ei de fată! Nu ridică nici un pai de jos, unde o să ajungă asta, spune-mi, unde? O s-o întindă câinii, tu cât o să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
își aruncă ochii pe fereastră și insistă cu privirea, realiză formidabilul spectacolului, sârmele de telefon se curbaseră, să se rupă, nu alta, sub greutatea rândunelelor. Admiră peisajul până când se banaliză în mintea lui, care vedea deja, de departe, sârma de rufe de acasă, din copilărie și obrazul cenușiu al mamei sale. Spăla biata de ea rufe pentru opt copii veniți unul după altul... A, bună ziua domnule Viorel, te cinstești de dimineață, așa-i? Un coleg de serviciu, tinerel, slăbuț, ăsta, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se curbaseră, să se rupă, nu alta, sub greutatea rândunelelor. Admiră peisajul până când se banaliză în mintea lui, care vedea deja, de departe, sârma de rufe de acasă, din copilărie și obrazul cenușiu al mamei sale. Spăla biata de ea rufe pentru opt copii veniți unul după altul... A, bună ziua domnule Viorel, te cinstești de dimineață, așa-i? Un coleg de serviciu, tinerel, slăbuț, ăsta, da, să tot facă teren, dacă o fi având serviciul lui și muncă de teren. Salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
becurile de pe partea stângă, dar mirosul de mâncare ajungea până la mine. De data aceasta mirosea a tocană. Am luat borcanul și m-am dus pe acoperiș. Nu mai era nici picior de om acolo. Cineva își uitase pe frânghia de rufe o cămașă albă care fâlfâia în bătaia brizei de seară ca o foaie de ceapă. Am urcat pe scara de fier ca să ajung în vârful acoperișului, unde se afla conducta de apă a căminului. Conducta cilindrică mai p\stra ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
până la urmă și autobuzul a ieșit într-o vale împrejmuită din toate părțile de piscuri. De jur împrejur erau terenuri cultivate, iar râul de la marginea drumului sclipea frumos. În zare se înălța o dâră de fum alb. Ici-colo, se vedeau rufe întinse la soare și se auzeau câini lătrând. Stivele de lemne din fața caselor se înălțau până la streșini și aproape pe fiecare stivă dormea câte o pisică. Drumul era presărat cu case, dar n-am văzut nici măcar un singur om. Peisajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
peste tot. Cel mai bun lucru pe care poți să-l faci într-o asemenea zi este să te relaxezi acasă. E obositor să te ciocnești la tot pasul de cineva. Aerul nu e deloc curat. De obicei, eu spăl rufe duminica. Le spăl dimineața, le pun la uscat sus, pe terasa căminului, le iau înainte de a apune soarele și mă apuc de călcat. Nu-mi displace să le calc. Simt chiar o plăcere nebună în a netezi toate cutele... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cute și acolo unde nu erau. După o lună de antrenament, am învățat să fac treabă bună. Deci, duminica este ziua mea de spălat și de călcat. Azi n-am apucat. Păcat! Ar fi fost o zi bună pentru uscat rufe. Nu-i nimic, o să mă scol mâine dimineață devreme. Nu vă faceți griji. Nu am altă treabă duminica. Mâine dimineață, după ce-mi spăl rufele și le pun la uscat, plec la facultate. Am ore de la zece. E cursul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de călcat. Azi n-am apucat. Păcat! Ar fi fost o zi bună pentru uscat rufe. Nu-i nimic, o să mă scol mâine dimineață devreme. Nu vă faceți griji. Nu am altă treabă duminica. Mâine dimineață, după ce-mi spăl rufele și le pun la uscat, plec la facultate. Am ore de la zece. E cursul la care vine și Midori, „Istoria teatrului - II“. Am ajuns la Euripide. Știți cine a fost? Un antic grec... unul dintre cei trei mari maeștri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
r\suci arcul, pentru a fi capabil să mai trăiesc o zi fructuoasă. Știu că trebuie să muncesc din greu aici, așa cum faceți și voi acolo. Azi e duminică și nu am de gând să răsucesc arcul. Mi-am spălat rufele și acum stau în camera mea și vă scriu. După ce termin de scris, timbrez plicul și arunc scrisoarea în cutie, iar apoi nu-mi mai rămâne nimic de făcut până spre seară. Nici măcar nu învăț duminica, pentru că sunt foarte conștiincios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ce se afla în creierii aceia tulburi, așa cum zăcea în pat, cu capul bandajat și cu privirile ațintite pe mine? Tot gândindu-mă la tatăl lui Midori, m-a cuprins un sentiment de tristețe cumplită și m-am dus după rufele de pe terasă înainte de a se usca complet. Am plecat apoi spre Shinjuku ca să-mi omor timpul, plimbându-mă pe străzi. Aglomerația de duminică m-a mai calmat puțin. Librăria Kinokuniya era la fel de aglomerată ca trenurile la oră de vârf. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]