3,112 matches
-
relațiile cu d. Havriș. Socotește-l bolnav și tratează-l ca atare, dragă d-le Dimitriu! Îl aștept pe d. M. Șerban să se Întoarcă din vilegiatura sa și eu să revin la Buftea, ca să mă pot ocupa și de rugămintea ce mi-a făcut. D-nelor Dr. Nica și Profira Sadoveanu le-am scris de mult și leam rugat să trimită la Flt. material documentar. D-na Dr. Nica e zdrobită, prin moartea mamei sale și nu mi-a răspuns nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și nu mi-a răspuns nici la condoleanțe; iar d-na Profira S. n-a reacționat la cererea mea Încă. Am folosit prilejul, că mi-a trimis ultima ei lucrare „Planeta părăsită” cu o foarte călduroasă dedicație, ca să-i fac rugămintea În legătură cu „Muzeul de lit.”; dar, până azi, n-a răspuns. „Monografia Dragoslav” stagnează . Deocamdată e dată la dactilografiat. Aștept cu mare interes lucrarea Persiani despre „N. Gane” . Ce documentație va fi având? Trebuie consultată și lucrarea - prefață despre N. Gane
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ajut pe D-na Ungureanu, care se luptă singură, sărmana. Da, e bine să vorbiți cu tov. Miu Dobrescu. E Înțelegător, după câte am auzit. E singurul titlu de glorie, care i-a rămas Folticenilor, după pierderea Capitalei. Am o rugăminte pentru Suceava. Ar putea tipări, cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Porumbescu, Enescu, Șt. Luchian, Tonitza, Băncilă, Pallady, Philippide, Xenopol, Hasdeu etcă Și aceasta Într-o subtilă intenție de a infuza În conștiința unor clujeni cunoașterea și respectul și recunoștința față de „darurile mirifice” oferite de acea Țară de Sus, Românilor . Cu rugămintea de a-mi ierta insinuarea Și cu graba așteptării Georgel Țanu </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”Cluj” data=”28 nov. ‘77 6 dec. ’77”> Stimate „domnule” Eugen și dragă Eugen, Scurtă și fulgerătoare, „cosmetică” i-aș zice, a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că „Rectoratul și Comitetul cultural au hotărât să onoreze contravaloarea transportului Suceava-Cluj și retur, bine Înțeles destul de zgârcit, Însărcinându-mă să expediez mandatul; operație pe care o voi face În 1-2 zile, când voi ridica banii din casă. Voi avea rugămintea de a confirma În scris primirea mandatului, ocazie prin care voi mai afla noutăți despre dvs. și locuri. Aș avea o primă Întrebare: ce și cum ai găsit acasă la reîntoarcere? Mă refer la starea sănătății rudei matale. Referitor la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al Ardealului și amenință cu invadarea Moldovei, În sezonul estival 1978. Și În cele din urmă, eu Însumi Îți mulțumesc de 1001 ori (o șeherezadă a recunoștinței prietenești), dorind ca viitorul să ne acorde Îngăduința a decide asemenea Întâlniri. Cu rugămintea de a transmite respectuoasele mele urări de bine doamnei, precum și mulțumirile mele pentru Îngăduirea absenței tale, al cărei principal vinovat sunt, te Îmbrățișez prietenește, Georgel P.S. 1. - Într-o seară la un post de radio, (cred Chișinău) am ascultat o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
te auzim În plină vervă. Sosim cam prin 3-4 august. Întrebarea este dacă Între 4 și 14 august te putem găsi la Suceava sau cumva plecați În concediu. Auzind că Între timp ați schimbat și locul de muncă , aș avea rugămintea de a răspunde la arzătoarea problemă: unde și cum vă putem găsi În intervalul amintit, și dacă nu sunteți plecat. Promitem să nu vă agasăm cu banalități și nici să vă invadăm cu necuviința de a vă nesocoti timpul sau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
numele D-lui Balaci (director), recomandat prin avion. Așa că va trebui s-o primească dânsul. Cred că, dacă cumva lipsește pentru un moment, este cineva care-i va primi corespondența. A venit momentul să Închei. Eu mai am totuși o rugăminte. Întrucât sunt aici probleme care interesează pe toți cei cu care lucrați Dstră, mă gândesc mai Întâi la Dl. Popa, apoi la D-na Afia Apetroaiei, la Dl. Gorovei, să le Împărtășiți conținutul acestei scrisori - dacă sunteți de acord - să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și preocupări, și să ne faci o listuță cu tot ceea ce este edificiu În picioare, stradă (care acum s-o fi chemând... „I.C. Frimu”, c-așa avem noi obiceiul!!!), dumbravă, legate de numele lui Creangă. Mai apoi Îndrăznim Încă o rugăminte, vorba ceea... „dacă dai nas lui Ivan...!”. Căutăm și imagini-document risipite prin reviste, mai mari sau mai mici, prin publicații apărute cine știe unde, dar cu ceva ce ne-ar putea interesa. Aceasta numai În cazul În care ți-e la Îndemână
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
reviste, mai mari sau mai mici, prin publicații apărute cine știe unde, dar cu ceva ce ne-ar putea interesa. Aceasta numai În cazul În care ți-e la Îndemână și crezi că noi nam dat de ea. Stimate d-le Dimitriu, rugămintea noastră nu-i foarte presantă, dar am vrea să avem informațiile până la 15 aprilie, pentru ca după data aceea să Împânzim lumea după imagini. Și-acum câteva precizări: Târg (iarmaroc) la Fălticeni, la jumătatea secolului trecut (stampă, desen, aquarelă sau lucrare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la aceste cuhnii, ce trosnet de vreascuri încinse! Urmăresc, cu ochii minții, o calfă mică, transpirând în prima zi în care tatăl său - un țăran înalt și costeliv - acceptase să-l ia ca ajutor, în deal, la castel, după nenumăratele rugăminți ale fiului, susținut de ciorovăielile maică-sii. Hornuri înalte, grătare înfiorătoare, pe care se frig imense hartane de carne, asistate de bucătărese trupeșe, îmbujorate de efort.... Acum, aici, câteva sute de ani mai târziu, viermuiala slugilor și mirosurile iuți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vorbitor de italiană și franceză, și ei nu au un traducător care să cunoască aceste limbi. Cu alte cuvinte, mi se sugerează că ar trebui și să traduc din română în rusă și invers. O refuz inițial, dar cedez la rugămintea lui Adrian Popescu - el este „românul vorbitor de italiană și franceză”. Adrian, ființă calmă, optimistă și tenace pe tot parcursul călătoriei noastre, mi se pare acum amărât și puțin derutat. Merg cu ei. Ceilalți doi scriitori din grup sunt Wolga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și de alte „îndemănuri” administrative. Dar, când într-o duminecă întreg satul s-a adunat în fața casei parohiale și țăranii îi strigau: „Dom’ părinte unde pleci? Cui ne leși?!...”, Tatăl meu a avut „naivitatea” sau „slăbiciunea” de a se opune rugăminților Mamei mele și argumentelor rațiunii și... a rămas! Cu ei, cu țăranii, cu credincioșii săi, cu „patria” sa. După nici șase luni, pentru că nu obosea, din amvon, în biserica plină, să sublinieze apartenența nostră la o țară latină și dreptul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu fac nimic, mai scriu, ia mânjesc niște hârtie, și iau parale... asta fac. Da nici de sapă nu știu, nici de plugari. Te duci la dânsul, îți iai pălăria din cap: Ce vrai, moșule? Iaca, am și eu o rugăminte. Apoi vină mai pe urmă. Vii iar, iar îți iai căciula. Ce vrai, moșule? Apoi iaca, am venit. Eee, ce-mi tot bateți capul, astă grijă am eu?... Avem noi alte treburi de descurcat. O mișcare gingașă: într-o grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fidel din punct de vedere artistic. Tov. Mihail Fridman, profesor de limba română la Academia de științe a Uniunii Sovietice, vă poate pune la îndemână o serie de exemple concrete de traduceri deficiente, care ilustrează tânguirea mea. Aș face o rugăminte colegilor mei de la conducerea Uniunii Scriitorilor Sovietici, să ia subt binevoitoarea lor observare traducerile ce se fac din românește, așa încât patrimoniul literar al Republicii Populare Române să fie înfățișat fidel, iar cititorul sovietic să nu fie lipsit de ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Mihul să intervină la Curtea din Cracovia pentru a-l recunoaște ca domn. Mihul n-a răspuns cererii lui Ștefan. Ștefan cel Mare îi va acorda lui Mihul un al treilea salv-conduct la 28 iulie 1468. O face la rugămintea regelui polon făcută solilor lui Ștefan, Stanciul pârcălab de Cetatea Albă și Toader Prodan, pisarul. Pe lângă domn au intervenit și solii regelui polon Dobco din Bâșcov, castelanul de Belz și Stanislav din Tencin, subcămărașul de Holm. Aceștia îl roagă pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Bâșcov, castelanul de Belz și Stanislav din Tencin, subcămărașul de Holm. Aceștia îl roagă pe domn împreună cu „mitropoliții noștri” și cu toți boierii ca să-l ierte pe Mihul. Așadar, salv-conductul n-a fost dat la presiunea boierilor, ci la rugămintea acestora, iar dacă în salvconductele precedente domnul îi promisese că-i va întoarce toate satele, acum era dispus să-i restituie numai trei sate din cele peste 50 câte avusese Mihul. Cele trei sate nu erau de baștină, de moștenire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în tratatul din iulie 1468 ne arată că tratatul de acum este mai degrabă unul de alianță și nu de subordonare. În timpul tratativelor s-a discutat și revenirea logofătului Mihul în țară. Domnul a fost de acord, dar numai la rugămintea regelui, a solilor poloni și a boierilor săi. I-a dat un nou salv-conduct lui Mihul și i-a promis că-i va restitui trei sate, ceea ce însemna coborârea logofătului în rândul micilor boieri. Cum era de așteptat, Mihul nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa a trimis Birtoc pe solii săi la craiul leșesc, ca [apoi] să meargă și el însuși la crai.” Și logofătul Tăutu avea să spună că războiul ar fi fost mai lung „dacă [domnul] nu ar fi fost înduplecat prin rugăminți de serenissimul domn, regele Ungariei”. Cele două mărturii ne fac să credem că nu Moldova, ci regele polon se afla într-o situație critică. Birtoc a mijlocit încheierea unei înțelegeri și, după mai multe zile, în care au fost discutate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu condiția ca Mihul să prezinte privilegiile pe care le are pe aceste moșii. Așadar, o restituire condiționată. Cel de-al treilea salv-conduct i-a fost acordat lui Mihul, în 28 iulie 1468, dar nu la presiunea boierilor, ci la rugămintea mitropolitului și a tuturor boierilor; mai mult decât atât, a fost acordat chiar la rugămintea regelui polon, adresată domnului prin solii săi. De data aceasta, domnul făgăduia că îi va restitui din moșia de peste 50 de bunuri funciare doar trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o restituire condiționată. Cel de-al treilea salv-conduct i-a fost acordat lui Mihul, în 28 iulie 1468, dar nu la presiunea boierilor, ci la rugămintea mitropolitului și a tuturor boierilor; mai mult decât atât, a fost acordat chiar la rugămintea regelui polon, adresată domnului prin solii săi. De data aceasta, domnul făgăduia că îi va restitui din moșia de peste 50 de bunuri funciare doar trei sate. La 10 august, domnul dă cel de-al patrulea salv-conduct lui Mihul, cu promisiunea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihul de a se întoarce în țară, ni-l arată pe domn concesiv, dispus să uite conflictele trecute, promițându-i logofătului că îi va restitui toată moșia. Nerăspunzând chemării domnului, acesta a dat cel de-al treilea salv-conduct numai la rugămintea regelui polon și a boierilor țării, promițându-i că îi va restitui trei sate dintr-o moșie de peste 50 de sate. Pentru definirea omului politic, interesante sunt și cele două tratate încheiate cu polonii, în 1462 și 1468, prin care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în fiecare noapte împărăția morții și reapare a doua zi, etern el însuși, egal cu sine în eternitate”. La această condiție aspiră și eroul din folclorul literar, și cel plecat în lumea fără dor, anume să redevină, nu să dispară. Rugămintea din cântecele de priveghi adresată zorilor intenționează tocmai să asigure cadrul benefic al integrării într-un plan superior, cosmic: „Zorilor, zorilor/ Voi surorilor,/ Voi să nu pripiți/ Să ne năvăliți” (Gorj), „Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor/ Voi să nu pripiți,/ Să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cer” (Limanscoe - Republica Moldova). Invocarea soarelui înainte de lupta cu zmeii: „Coconașu ce-m' făcea?/ La răsărit săntorcea,/ Cruce cu dreapta-ș' făcea” (BârcaDolj) în balada tip I(9), din colecția Amzulescu, poate fi pusă în aceeași categorie rituală a cultului solar cu rugămintea celui mort către astru: „Ionel sî roagî:/ Sî roagî di soari,/ Sî nu meargî tari,/ Cî mi-i ostenit,/ Di moarti trudit!” (Negrilești - Vrancea). Potrivirea ritmului existențial cu cel astral în momentele cruciale din viață înscrie omul religios în armonia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în Evanghelia lui Luca, în care bogatul îi cere lui Avram: „Fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului cu apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie” (16, 24). Rugămintea sună familiar pentru cititorul de basme: în toiul luptei cu zmeul (mezin, de cele mai multe ori), flăcăul îl roagă pe corb sau pe fata răpită să îi aducă apă, după care învinge. În balada Scorpia I (8), frații plecați la vânătoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]