4,629 matches
-
-și dea duhul. Tortura trebuia să fie un spectacol colectiv. Noi, ceilalți, eram obligați să privim. Și apoi să ascultăm spovedania celui care, cu șalele frânte, cu degetele șiroind din unghiile smulse, cu ochii lăcrimând sânge și cu buzele atârnând rupte și vinete, neputând acoperi gingiile cu dinții sparți și dezghiocați, părea pe deplin vindecat. Iar el, schimonosind cuvintele, pe cât mințile lui scoase din țâțâni și maxilarele sleite puteau articula, își recita în fața celorlalți demascarea. Spune, banditule, criminalule, noi știm tot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
obicei. Cu vreo oră și ceva înainte, lumina s-a stins și s-a reaprins. Dar era altfel, cum de nu ți-ai dat seama ? Nu știu, cum puteam să-mi dau seama ? Bunicul era întins pe scară, cu gâtul rupt, cu ochii căscați... Totul era altfel... — Dar mai ales lumina. Eu priveam de departe, când ai intrat în casă, prin crăpătura ușii a ieșit o dâră de lumină. Ar fi fost simplu pentru cineva care voia să coboare scările să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în dar de la culegătorul de rămășițe. Ar fi putut jura că dragonul a fost desenat de mâna ei, dacă n-ar fi știut că așa ceva nu era posibil, gândul sugerat de dragon nu și l-ar fi recunoscut nici în ruptul capului. Acum însă, privind ecranul computerului care îi semnala că mesajul plecase, Cosmina fu nevoită să recunoască, privind dragonul cu aripile întinse, că acesta era, de fapt, al ei. Filip nu ar fi intrat niciodată nepoftit în apartamentul de la parter
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi adormit primul, ar fi murit în somn amândoi. De aceea rămâneau treji, privindu-se și visând că au adormit. Nu e nicio primejdie să visezi că dormi, căci în vis nimeni nu moare. Faraon adormise pe canapeaua cu arcurile rupte a vechii caroserii. Picioarele îi atârnau în afară, prin tălpile găurite pielea i se vedea la fel de neagră și tăbăcită, așa că laba piciorului se făcuse una cu bocancul. Dormea cu capul rezemat de acordeon, la fiecare mișcare, burduful lăsa să-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse Maestrul. Zici că stai cu ochii închiși, când, de fapt, tragi cu ochiul. — Ai merita să-ți fac una ca asta, vorbi Tili, cu buzele parcă strânse, ca să nu piardă aerul din plămâni. Dar n-aș putea nici în ruptul capului să le fac păpușilor așa ceva. Hai, caută acolo, printre cele nouă cete, până nu mă răzgândesc. Maestrul puse, îmbufnat, păpușa jos și alese alta, cam la întâmplare. Tili înclină capul și privi pieziș. — Tu erai Gât-Mort ! exclamă, cu oarece
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
imaginară. Continuă să strige, de parcă asta dădea brațelor lui puteri noi : Au înviat motoarele ! Vine apocalipsa, oamenii s-au transformat în mașini și mașinile s-au transformat în oameni ! Armagedon : mașinile gândesc, urăsc și iubesc în locul nostru. Locomotivele regulează pe rupte vagoanele de cale ferată, pistoanele le-o trag cilindrilor, ștecherele așijderea tuturor prizelor din lume... Fierului ruginit îi dă sângele la iveală... Glasul începu să i se gâtuie de efort și tălpile să caute o treaptă de care să se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
într-un copac ? — Nici măcar pe o motocicletă, râse ea. — Hai să te duc acasă. Fata ezită, făcându-și de lucru cu mâinile. — Ești ciudat. Bărbații îți cer tot felul de lucruri... Nu te-ar duce acasă din prima nici în ruptul capului. — Eu ți-am dat nume, spuse Tili. Trebuie să am grijă ca numele să ți se potrivească. — Nu mă cheamă Magdalena. — ăsta e un nume care se poartă în două feluri, înainte și după ce îl cunoști pe cel pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cer și pământ, numărând stelele, dar observând orice umbră fugară ce se strecura, lipită de zid. De aceea nu se întoarse atunci când ușa se deschise, căci știa cine e. O simți cum se așază pe colțul patului, după zgomotul arcurilor rupte. — Iar ți-au tăiat apa ? zise, fără să-și întoarcă privirea de la fereastră. — De unde știi ? întrebă ea, încercând să se potrivească printre ghionturile saltelei. De această dată o privi, zâmbind. Luă o gură de votcă, țuguindu-și buzele. Te-am
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pentru voi, să nu vă mirați. — Și atunci... cum ? întrebă Jenică, uitând cu totul că era târziu. — Dacă i s-ar fi întâmplat doar unuia dintre noi să vadă asta, adăugă Maca, ceilalți nu l-ar fi crezut nici în ruptul capului. — O cheamă Smaranda, spuse Tili, ca pentru sine. Și, mai ales, numele ei e tot Smaranda. — Tocmai asta e, reluă bătrânul Coropciuc, păstrând între ei hotarul pe care îl întruchipa tejgheaua cu sertarul doldora de bănuți de aramă. Aude
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
labe cu fața lipită de podea, privind grămăjoara din toate cele patru direcții. Se năpusti, icnind, astfel încât lozurile să nu aibă timp să se regrupeze. „Te prind, mă, te prind !“, șuiera, rupând sau smulgând peticul golemului din lozurile pe jumătate rupte. Dar peticul nu conținea litera care trebuia și golemul rămânea tot amenințător și de nedomolit. Dădea și peste câte un loz deja desfăcut și încăpățânarea cu care peticul de hârtie îi răspundea la fel de două ori la rând îl scotea din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
temut de la distanță, un intrigant, așa cum a fost în Spania..." (Manuscrisul e neterminat.) Ioanide, sfârșind lectura, șezu multă vreme cu capul în mâini, aproape imobil (în fond era speriat). Apoi, trăgând sertarul biroului, scoase două etichete la fel cu cele rupte și, G. Călinescu fără a-și da seama de inutilitatea lucrului, întrucît însemnările făcute pe margini în focul indignării l-ar fi denunțat oricum că citise jurnalul, lipi din nou scoarțele caietului. XVII Panait Suflețel dădu, în urma morții lui Dan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fund a rotondei, arhitectul așezase o fereastră de metal în grile, cu ochiuri de sticlă portocalie, în așa chip încît lumina soarelui pătrundea cu tonuri de amurg violet. Ochiurile de jos ale rețelei erau sparte, plumbul de ligament cu totul rupt, lăsând un spațiu prin care un om se putea foarte bine strecura. Ioanide zări la ieșire pe mormântul Dolfescu socotelile sale bănești făcute cu plaivazul. Unul care trebuie să fi știut foarte multe lucruri era fără îndoială Tudorel. Acesta nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tai zilnic. Crinul alb, chiparoasa, tot ce miroase violent îmi face oroare. Au ceva mortuar. . - Ai dreptate. Îmi dai tabloul mai ieftin? . - Vi l-aș da bucuros, doamnă. Dar e un Salvator Rosa. G. Călinescu Sultana nu cedă nici în ruptul capului, iar madam Pomponescu, ambițioasă, n-avu încotro și-l cumpără. Dar când veni să-l ridice, într-o vineri, Demirgian se fâstâci și se scuză că nu-l poate preda în acea zi. Arătă un carton pe care scria
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cinematograf, cu colegii săi. Moshe Idel, cel ce avea să plece din Tărgu-Neamț și care ajunge unul din marii specialiști ai lumii în istoria religiilor în general și în Cabala în special, povestește în Ceea ce ne unește, cum învăța pe rupte doar la început, cănd se temea că nar putea face față, apoi, după ce se convingea că poate obține note foarte mari, se arunca frenetic în lecturi așa zicănd suplimentare pe care le diseca apoi cu profesorul său de rusă. Marin
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
agricolă de exploatare se poate rezuma pentru această regiune sub forma a trei tendințe: • sporirea producției industriale de ulei de palmier. Ansamblul industrial agricol pe care-l constituie plantația și uzina ei de capacitate mare formează o celulă de producție ruptă complet de contextul rural care o înconjoară; • scăderea exploatării sătești a culturii de palmieri naturali (care nu mai este pentru companie decât o soluție de așteptare); • culturile sătești noi: cafea, cacao, în totalitate în afara vechii structuri organizate de CFHBC. Sudul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
instalarea în mijlocul coroanei copacului țin de o tehnică deosebit de acrobatică și de periculoasă. Dacă liana se rupe, recoltatorul, aruncat înapoi, are parte de o cădere deseori mortală; nicio statistică nu ne va oferi vreodată numărul victimelor anonime ale palmierului. ▪ Ciorchinele rupt e transportat în sat. Acest prim transport este efectuat fără deosebire de bărbați și femei, care își protejează cu o pernă de ramuri sau de haine vechi capul de spinii ascuțiți: ciorchinele este foarte dificil de manipulat, este un adevărat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
munci forțate prin deschiderea de căi rutiere făcute aproape în întregime de prestatori; întreținerea acestor rute are un aspect permanent, în virtutea muncii sisifice pe care o presupune menținerea unei rute carosabile tot timpul pline de gropi, cu podurile tot timpul rupte. În sfârșit, cel din urmă aspect al acestei atitudini de constrângere exercitate de administrație față de sat: raidurile anuale printre bărbați pentru construirea căii ferate (Congo-Ocean) și pentru recrutarea soldaților. Toate mijloacele sunt bune, de la înșelătorie la ridicarea din sate cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și a dat peste mașina d-lui I.P. care nu purta centura de siguranță. Coliziunea l-a trimis pe I.P. prin parbriz până pe asfalt. A supraviețuit dar a avut răni în lobul frontal al creierului și de asemenea multe oase rupte și contuzii. I.P. a fost inconștient timp de peste două săptămâni și apoi încă două luni a fost în spital la recuperare din cauza rănilor. Când s-a reîntors la familia lui nu a mai fost același. Înainte de accident era un bărbat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Berbant). Cauza căderii celei adânci a d-lui Bolintineanu în aceste creature pare a fi împregiurarea cumcă a aruncat ochii pe geniala acuilă a Nordului: pe Shakespeare. Într-adevăr, când iei în mână operele sale, cari se par așa de rupte, așa de fără legătură între sine, ți se pare că nu e nimica mai ușor decât a scrie ca el, ba poate a-l și întrece chiar prin regularitate. Însă poate că n-a esistat autor tragic care să fie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a face numai cu o parte a milițiilor muntenegrene. Din contra, aceste trupe se împreunară foarte iute și când Selim Pașa, sosit * în locul de luptă înainte[a] lui Mutkar, au atacat flancul muntenegrin, s-au văzut încunjurat și șirurile sale rupte. Montenegrinii începură soiul lor de duel cu cuțitul, Selim și încă * doi pași împreună c-o mulțime de oficeri și ostași turci fură măcelăriți și când Muktar au ajuns cu trupele sale, având însă și pierderi grele, au scăpat numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales de Dumnezeu, carele prin diferite apucături ingenioase, prin clădirea sistematică de movilițe de gunoaie, prin așezarea de scânduri rupte caută a forma trecători prin împărăția lui Neptun și a nu sta cu totul izolați de restul umanității. Dar să lăsăm aceste formațiuni geografice pe seama unui Herodot al viitorului și să ne întoarcem la puncte mai cunoscute. șoseua Socolei e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prima dată de N. Iorga, și care cuprinde doar atât: „Petru vodă pentru vânzarea satelor Umbrăreștii și Dumeștii, Menționați, Danciul, Mușat. Marturi: fiii Iliaș, Ștefan, Constantin...” și boierii din Sfatul Domnesc, 16 la număr, cu specificarea din final: „pergament, pecete ruptă”, ceea ce dă de înțeles că rezumatul s-a făcut după actul original, scris pe pergament, avut în față de marele istoric. Alexandru I. Gonța aprecia că Umbrăreștii din acest document s-ar identifica cu cel din ținutul Covurluiului, de pe Horincea, fără
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecine. Iar dacă ținem seama că obștea Vrancei este destul de aproape de întinsa obște umbrăreșteană, nu e greu de găsit explicația cum de această formă de organizare devălmașă a avut o rezistență și o durată atât de mare în comparație cu obștile sătești rupte succesiv din cea ancestrală. Ne referim la satele Boziești, Tămășeni și Torcești, devenite stăpâniri individuale, ca și alte sate din apropiere, precum Durăștii, Trohăneștii, Blăjerii, părți din Bucești și din Liești. Au apărut mai devreme, în aceste sate, vârfuri social-economice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și problematizării istoriei în lucrările de gen. Dar ne asumăm riscul nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească, școlară - nu pot și nu trebuie rupte și scoase din câmpul socialului, ca fiind distincte de acesta. Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp nu vor impieta prea mult conținutul ce urmează a fi expus, dacă el va urma și va respecta criteriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și poată înlesni copiii dumisale, fiind de boieri să se ducă aproape la școală și ai noștri se duc pe frig, ploaie, glod tocmai la acea cătună, prin pădure, distanță de 4 ore, care copii sunt neîmbrăcați, goi, cu opincile rupte”. Situația se petrecea la abia doi ani după înființarea școlii, 1866, avantajat (și complice la mutare) fiind și Ilie Călugăreanu, care locuia în Condrea și era preot la biserica vecină de la Siliștea. Este de reținut faptul că numele primarului nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]