4,350 matches
-
germanei cu româna obținuserăm, prin hermeneutica textului, o sondă a gândului pe care nu o poate realiza decât concernul a două minți bine acordate. Am revizuit traducerea la Ursprung, într-un interval de numai câteva luni, de trei-patru ori, și sânt pagini (ca aceea faimoasă cu Riss și cu Gestell) pe care am stat zile întregi. Ceea ce am realizat deci cu Thomas nu a fost numai un creier optim pentru traducerea lui Heidegger, ci, prin Heidegger și dincolo de el, senzația de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că moartea este un sfârșit adevărat, și unul bun, atunci eternitatea bună și adevărată e aceea în care poți comunica cu departele tău. A scrie cărți înseamnă a comunica cu departele tău și a deveni conștiința lui mai bună. Ce sânt cărțile omenirii dacă nu conștiința noastră mai bună? Ce este Eminescu dacă nu conștiința mai bună a romînilor? Și ce altceva îmi pot dori dacă nu să devin conștiința mai bună a celor care-mi urmează, a departelui meu în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
două rânduri vorbind, o dată în 1941, a doua oară în 1943, când am avut senzația că ascult aceeași conferință de cu doi ani în urmă. Îi acord un singur lucru: are hermeneutică, obține interpretarea individualului. Dar nici aici lucrurile nu sânt în ordine. A face hermeneutică înseamnă a avea acces la forma individualului; fiecare individual își poartă în el propria lui formă și această formă este necesitatea lui. Schiller a spus ceva extraordinar când a afirmat că necesitatea unui lucru este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
debușeu al tehnicii și practicii. Toți aceștia au certat omenirea pentru locul unde a ajuns și au încercat să o repună pe un făgaș pierdut sau negăsit încă. Toți au ceva titanic, eroic, romantic, dar și utopic, quijotesc, nebunesc; toți sânt singuri în fața a câte douăzeci de secole de istorie. Și toți sânt marii îngrijorați moderni ai omenirii. Noica a terminat între timp lectura traducerii la Originea operei de artă. În timpul plimbării de dimineață îmi spune că este remarcabilă ca performanță
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unde a ajuns și au încercat să o repună pe un făgaș pierdut sau negăsit încă. Toți au ceva titanic, eroic, romantic, dar și utopic, quijotesc, nebunesc; toți sânt singuri în fața a câte douăzeci de secole de istorie. Și toți sânt marii îngrijorați moderni ai omenirii. Noica a terminat între timp lectura traducerii la Originea operei de artă. În timpul plimbării de dimineață îmi spune că este remarcabilă ca performanță. "Es ist eine Leistung, aber nicht eine Schöpfung. Nu mai poți întîrzia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ta devine o scenă a întîmplării și a prilejului. Te lași dirijat din afară, fără să selectezi oferta în raport cu unica articulație a proiectelor proprii. Această pierdere în fapte mărunte și ocazionale (cronici, articolașe, emisiuni la radio, prefețe, traduceri care îți sânt propuse - toate, forme de anexare la "întîmplările" climatului cultural) reprezintă calea curentă a neîmplinirilor noastre. Mă uit fascinat la tabloul risipirii de-o viață a lui P., omul tuturor putințelor și tuturor nevrozelor în sfera culturii umaniste; zeci de poteci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
absolut necesar - selecția s-a făcut, aproape fără excepție, exact împotriva principiului imanenței, heteronomic. În felul acesta, un mediu patogen este consfințit ca mediu cultural. Tot ce emană de la el va purta deci stigmatul bolii: cărțile sale, revistele sale etc. sânt produse bolnave. De aici apare o patologie a industriei culturale; așa-numitului Kulturbetrieb i se cere să fie rentabil în condițiile în care produsele sale sânt indigeste, deci invandabile. Critica, acea conștiință de sine a oricărei culturi, forma ei supremă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
altul. Am fost tentat de pildă, urmând această exterioritate, ca imediat după Tragicul să scriu o carte pe tema simbolului. Cărțile s-ar fi putut aduna astfel ca mărgelele pe ață și aș fi putut chiar trăi cu senzația că sânt harnic. Mi s-a părut însă mai interesant să scormonesc la rădăcina unui început de gând și să dau astfel îndeletnicirilor mele un sens de necesitate. Această action de puiser - schöpfen - cu cât devine mai maniacală, cu atât este mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tot acel sinistru moloz uman pe care l-am cunoscut atunci și să mă tem, travesat de un fior magic, că simpla lui invocare ar putea institui, o dată mai mult, răul și moartea. ("În viață încă - spunea despre ei I.T. - sânt morți fără să o știe; le mai cresc doar unghiile și părul.") La pagina 222 din De l'inconvénient d'être né, portretul pe care Cioran i-l face lui Noica: D. este incapabil să asimileze Răul. El îi constată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de către ceilalți ca o "excelentă părere despre sine"; însă acela nu cunoaște distanța decât ca muncă neîncetată, luptă și izbândă, de zi și noapte: din toate acestea ceilalți nu știu nimic." (Nietzsche) 22 decembrie 1980 A treia zi de la operație. Sânt singur în salon și, deși aproape țintuit de sonde, am o paradoxală stare de bine. Simt cum îmi renasc apetiturile culturale. Deschid la întîmplare Vorträge und Aufsätze a lui Heidegger și cad, în chip uimitor, pe această pagină din Wer
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
perisabile. 19 ianuarie - 25 ianuarie 1981 Luni, 19 ianuarie 1981 Simt cum jurnalul meu începe să cadă într-o anumită monotonie a scenariului. Îl pândește repetiția exteriorului, acel "sînt din nou la Păltiniș cu Andrei...". De astă dată însă nu sânt cu Andrei, ci cu Sorin Vieru, de care mă leagă, de aproape 15 ani, o prietenie ce se consumă capricios, în doze imprevizibile, o prietenie făcută din admirație și tristețe și din nu știu ce senzație stranie de porțelanuri rănite. Sorin Vieru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lângă mal, dacă vrei să-ți fie bine". Dar antrenorul este din alt aluat; îndrăgind și el, ca un părinte, pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să te îneci." Atunci, unde ne sânt antrenorii? Dar ei sânt de pe acum prezenți și cu siguranță sânt mai mulți decât cei de antrenat, în cultură. Românul are vocație de antrenor. A stat destul pe margine de-a lungul istoriei și a văzut cum se îneacă alții. Și, oricum, este mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lumea către propriul ei sfîrșit? - Și ce soluție e aceea care propune prezervarea omenirii prin reprezentanții ei geniali? Nu ne mai rămâne atunci decât să socotim că ciuma și războaiele - și, dacă se poate, unele care ar ști să aleagă - sânt o binefacere, pentru că rezolvă problema lui a fi pe o cale "naturală". - Nu, nu propun asta, ci propun ca noțiunea de bunătate să fie redefinită, pentru că așa cum o cunoaștem noi, ea a devenit neoperantă. Iar pentru a redefini bunătatea și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin zugrăveli și cioplitură?" Astăzi a fost seara lui Sorin. "Sorel - spune Noica rupând câteva țigări "Carpați" și umplîndu-și pipa - o să ne dea un raport, dar nu unul de activitate, ci "un raport de așezare": unde ești și încotro mergi?" - Sânt în stadiul cantității, deci nu sânt de fapt, nicăieri. Trăiesc doar o tinerețe întîrziată, o petrecere de idei: am încercat multe și mai mult m-am plimbat. Ce am realizat totuși până acum? Am stăruit asupra silogisticii, care mi-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost seara lui Sorin. "Sorel - spune Noica rupând câteva țigări "Carpați" și umplîndu-și pipa - o să ne dea un raport, dar nu unul de activitate, ci "un raport de așezare": unde ești și încotro mergi?" - Sânt în stadiul cantității, deci nu sânt de fapt, nicăieri. Trăiesc doar o tinerețe întîrziată, o petrecere de idei: am încercat multe și mai mult m-am plimbat. Ce am realizat totuși până acum? Am stăruit asupra silogisticii, care mi-a dat satisfacții. Pot spune că printre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
moment. Această situație mă așază și pe mine la un moment de răscruce: să mă aventurez sau nu pe acest drum? Ar dura câțiva ani și nu știu dacă lucrul ar fi pe măsura puterii mele. M-ați întrebat unde sânt așezat. Sânt așezat în fața acestei probleme. Iar în logică sânt așezat într-un loc care în nici un caz nu e ocupat de avangarda logicii: în logica de astăzi sânt în pregătire aventuri mult mai extraordinare, la care însă, cu așezarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
situație mă așază și pe mine la un moment de răscruce: să mă aventurez sau nu pe acest drum? Ar dura câțiva ani și nu știu dacă lucrul ar fi pe măsura puterii mele. M-ați întrebat unde sânt așezat. Sânt așezat în fața acestei probleme. Iar în logică sânt așezat într-un loc care în nici un caz nu e ocupat de avangarda logicii: în logica de astăzi sânt în pregătire aventuri mult mai extraordinare, la care însă, cu așezarea mea de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lucrul ar fi pe măsura puterii mele. M-ați întrebat unde sânt așezat. Sânt așezat în fața acestei probleme. Iar în logică sânt așezat într-un loc care în nici un caz nu e ocupat de avangarda logicii: în logica de astăzi sânt în pregătire aventuri mult mai extraordinare, la care însă, cu așezarea mea de acum, n-am cum să particip. În schimb, nu trebuie să înțelegeți de aici că în logica modală, sau chiar în silogistică, nu se funcționează din plin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aventuri mult mai extraordinare, la care însă, cu așezarea mea de acum, n-am cum să particip. În schimb, nu trebuie să înțelegeți de aici că în logica modală, sau chiar în silogistică, nu se funcționează din plin. Dar acestea sânt domenii deja formate, nu teorii nou-descoperite. Ambițiile mari în acestea din urmă își află debușeul. - Ce trebuie să înțelegem din tot ce spui?, întreabă Noica. Că ești făcut din bucățele? Sau că logica te integrează și te unifică? Te pun
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și formulele termină prin a-și pierde artificialul, prin a se "naturaliza". Așa cum o navă de oțel, scufundată în apă și pusă să funcționeze, termină prin a prinde mușchi și a se integra mediului acvatic, la fel și limbajele artificiale sânt prinse până la urmă în ritmurile firești de respirație ale unei culturi. Ce era la început matematica, fie și sub forma socotitului? Era apanajul unei caste, era o doctrină secretă. Limbajul matematic a intrat însă treptat în firesc și astăzi orice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
judecați prea aspru posibilul în care se complace logica de astăzi. În posibilul acela gol trebuie să vedem risipa care precede orice incarnare. Chimistul, pentru a face un produs reușit, nu "se joacă" încercînd sute de produse sintetice inutile? Formulele sânt ce-i drept, frumoasele fără corp, dar ele termină prin a prinde unul. Și numerele imaginare au fost privite ca simple ficțiuni, și totuși s-a găsit până la urmă o modalitate de a le justifica și a le face intuitive
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scriitorii (Molière sau Ionesco) așa au procedat. Dar dacă nu o cobori la nivelul exemplelor, logica nu mai apare într-o lumină ridicolă. Mașinile, de pildă, funcționează perfect cu implicația materială. - Bine; am să-ți propun o altă cale. Formele sânt abstracții și, ca atare, sânt abstrase. Vin și te întreb: sânt abstrase din lucruri sau sânt abstrase de lucruri? Eu spun "din", voi spuneți "de": voi faceți abstracție de lucruri. Contraziceți de fapt însuși cuvântul "abstract", care este o "desprindere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cobori la nivelul exemplelor, logica nu mai apare într-o lumină ridicolă. Mașinile, de pildă, funcționează perfect cu implicația materială. - Bine; am să-ți propun o altă cale. Formele sânt abstracții și, ca atare, sânt abstrase. Vin și te întreb: sânt abstrase din lucruri sau sânt abstrase de lucruri? Eu spun "din", voi spuneți "de": voi faceți abstracție de lucruri. Contraziceți de fapt însuși cuvântul "abstract", care este o "desprindere din" și nu o "despărțire de".Voi rămâneți în nefelologie, cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu mai apare într-o lumină ridicolă. Mașinile, de pildă, funcționează perfect cu implicația materială. - Bine; am să-ți propun o altă cale. Formele sânt abstracții și, ca atare, sânt abstrase. Vin și te întreb: sânt abstrase din lucruri sau sânt abstrase de lucruri? Eu spun "din", voi spuneți "de": voi faceți abstracție de lucruri. Contraziceți de fapt însuși cuvântul "abstract", care este o "desprindere din" și nu o "despărțire de".Voi rămâneți în nefelologie, cu formele voastre suspendate. Dar forma
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acesta, timpul este înghițit de spațiu, devine cea de-a patra dimensiune a lui, ca la Einstein. Este clar că noi am anexat timpul spațiului, propunând timpuri diferite pentru galaxii diferite. Spațiul este o cucerire a modernității. Matematicile de astăzi sânt ale spațiului; cu problema topoilor, a laticilor etc., ele nu fac decât să geometrizeze, să facă topologie la propriu. Așa încît cei care, ca Bergson sau Heidegger, rămân astăzi anexați problemei timpului îmi apar întîrziați. Trebuie să ieșim din problema
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]