5,379 matches
-
întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte scoborâtă, / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
credincioasă și când mă urcam călare, ea stătea cuminte și mergea la trap frumos fără să mă zdruncine. Deseori am mers la via de la Cernicari călare pe Fetița iar părinții mei nu erau îngrijorați din această cauză. De fapt mulți săteni mă și cunoșteau ca fiind „fata popii” și mă salutau cu bucurie. Chiar și atunci când era înhămată la șaretă, eu mergeam tot călare pe ea în loc să merg pe scaun lângă tatăl meu sau eventual unul din frații mei care o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
1958, an de cumpănă pentru mulți români, an de convulsii istorice, an în care eram din nou vânați ca șobolanii pe străzi...”. Din mărturia învățătorului Ștefan Ciubotaru aflăm că “scopul arestării noastre (după 1958) a fost în primul rând intimidarea sătenilor de pe acele locuri în vederea colectivizării și a intelectualilor care aveam un cuvânt greu pentru convingerile și părerile țăranilor. Până la bolșevizarea completă a României, preoții și învățătorii satelor n-au fost niciodată priviți cu încredere de comuniști”. In perioada 1958-1961 au
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
IEȘIȚI VOI, FRAȚILOR, DIN MORMÂNT CA SĂ INTRĂM NOI, DE VII ȘI SĂ SCĂPĂM” iar celor care voiau să-i bage cu forța în colectiv le strigau: “Nu vrem colectiv!!!. “De câte ori vam spus?”, “Nu ne mai lăsați în pace?” ... Iar situația sătenilor este descrisă astfel: “Copiii nu mai merg la școală. Afară din sat veni vorba că vor să ia ostatici copiii și să-i elibereze numai când satele se vor trece la colectiv. Plâng copiii îngroziți. Plâng părinții de ce va fi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
convingerilor religioase și de fapt arestarea lui din anul 1952 corespunde tocmai acestor criterii. Eliberarea lui din acel an s-a datorat faptului că securitatea nu a avut probe să demonstreaze aceste lucruri ci a avut doar niște declarații ale sătenilor din Furcenii Noi, privind atitudinea față de colectiv. Prin H.C.M. Nr.1554 din 22 august 1952 numele lagărelor de muncă este schimbat în acela de colonii de muncă. Conform acestei hotărâri mai pot fi internați și următorii: cetățenii care fuseseră membrii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tâmplărie, tapițerie, uzina electrică, grajdurile etc. ; 5 ) Recoltarea stufului în timpul iernii, activitate descrisă de nenumărați deținuți de la Periprava, ca fiind una de exterminare. Munca aici se efectua “zi-lumină”, denumire dată de Ceaușescu în timpul campaniei de colectivizare forțată din Dobrogea. Deoarece sătenii fugeau de acasă și nu mai avea cine munci pământul, cei care erau găsiți în sate trebuiau să lucreze de când răsărea soarele până nu se mai vedea. Această denumire de muncă de zi-lumină a fost adoptată și în cazul deținuților
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
rolul unui preot în viața satului decât marele nostru povestitor Ion Creangă! Deși se aprecia ca fiind: ”Piele rea și răpănoasă, Ori o bate ori o lasă”, despre părintele Ioan Humulescu afirma: „Scoala din Humulești, o chilie făcută pe cheltuiala sătenilor, prin îndemnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu, care avea o mână de învățătură, un car de minte și multă bunătate de inimă”. In lagărul de muncă forțată, pe spatele zeghei fiecărui deținut era aplicată o ștampilă CR (contrarevoluționar) cu litere
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cum am arătat la începutul acestei cărți. Atunci a fost acuzat de aderența la mișcarea legionară. A fost urmărit apoi când era preot la Tecuci și a fost și arestat în 1952 pentru că se opunea colectivizării, pe baza declarațiilor unor săteni de la Furcenii Noi; unele dintre acestea leam prezentat în această carte. A urmat perioada de detenție 1958-1963 pe care am descris-o pe larg în capitolul anterior. Detenției i-a urmat o nouă perioadă de urmărire informativă, de aproape 30
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
patruzeci și unu de bobi și patruzeci și unu de frați" ("Firul Ariadnei"). Satul capătă trăsături fabuloase, obiectele au alte contururi, ele poartă ascuns un "ce" misterios care dăinuie din timpuri străvechi: apare șarpele bun, păzitor al casei, pentru care săteanul a turnat lapte în hârburi, vițelului nebun îi sângeră călcâiul; prânzul este biblic cu cinci pâini și doi pești, în căciulile țăranilor se lasă pasărea clocind grăunțele, și "Aventura laptelui", în ciuda faptelor relatate, nu ni se pare stranie, pentru că totul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Magaziile vergeluțe, sunt ca limba de clopot, gata să facă/ Bang./ Satul devine strălucitor" (" La strigat"). Locul de taifas este "patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde oamenii trec în haine de sărbătoare (lumea albă este lumea primenită în haine sărbătorești). Poemele cu aparență de cronică sunt epice și pline de mișcare și viață, ele materializează spiritul satului: "Săriți lume, țipa
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Unii abia așteptau să se facă mari/ și să-și pună ștreangul/ De gât/ Ca să se strângă lumea, și ei să facă pe grozavii,/ Morți cu ochi beliți", versuri în care apare și tragicul, ca în poemul "Fusul". Moara amintește sătenilor de moartea morăresei, femeie tânără și frumoasă. Numele personajelor au sonorități stranii, și ele se potrivesc cu firea lor. În zilele de sărbătoare oamenii nu au poreclă și numele lor este șters, "nume de pomelnic". Oamenii se nasc, fac nunți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
însă cele legate de revoltă. Țăranii, de sărăcie și, de nedreptățile suferite, se răscoală. Astfel, întâmplarea legată de o goană după curci îi dă poetului prilejul să explice numele Piscului cu Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în privirile-i avide și în zâmbetul tăios o lipsă de scrupul demențială. De fapt, teritoriul pe care regizorul se simte cel mai în largul său este tocmai șarja enormă, compusă migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical de care flăcăii sunt legați grotesc, rotindu-se într-o tâmpă satisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
crede că nu e bine a pune afară un ciubăr sau vas întors cu gura spre sat și fundul spre casă, că apoi acea casă va fi vorbită de rău. Ciudă Ziua Minunii arhanghelului Mihail, Ciuda [6 septembrie], o serbează sătenii ca să nu cadă în primejdii. Cînd se bate cineva în ziua de Ciuda, are să fie mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile [Sf. Procopie, 8 iulie] se țin de săteni ca să nu fie loviți de fulger. Fulgerul, șarpele din nori, îl alungi cu nuiaua de alun. (Gh.F.C.) Fum Cînd fumul din sobă năvălește uneori în casă e semn că vre mea o să se schimbe. Cînd fumul din hogeag* se suie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la biserică, se spală sătenii cu un ban de argint, ca să fie albi ca argintul și să aibă bani peste an, și cu un ou roșu, ca să fie roșii ca oul cel roșu. Cînd vii de la Paști, e bine să intri în casă pe brazdă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin mult, pune o tivdă în foc, că pier. A doua și a treia zi după Sf. Petru o serbează sătenii ca să fie feriți de zloată și grindină. Cînd plouă tare și vrei să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
susamintiți par a fi apărați de însăși condiția lor inatacabilă. Deși "nu face să...", povestitorul exultă cînd se simte răzbunat: curat sadism. Să nu ne depărtăm, însă. Între povestirile și nuvelele publicate la cumpăna secolului al XIX-lea (în Gazeta săteanului, printre altele, Vatra, Moftul român ) se află cîteva "localizări" după istorii, anecdote orientale sau europene, care au circulat în culegeri de gen și pe care Caragiale se grăbește să le semnaleze conștiincios. Astfel trasat intertextul, captează mai mult interesul secret
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
șefele) de echipe și grupe, pentru a fi de ajutor șefilor. Se cere Însă o deosebită atențiune pentru extrașcolarii de la sate, pentru a se face elemente bune și de exemplu, plus elemente de propagandă la sate pentru a depinde pe săteni să-și facă singurimicile obiecte din gospodărie. [...] Se recomandă Însă a se lucra cu socoteală, fără grabă, cu hotărîre și perseverență. Operă ce sperăm și Întrevedem că se va Înfăptui, va fi de proporții vaste și nu se poate realiza
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-a a "Amintirilor din copilărie", Nică este copleșit de tristețe, se "simte legat de meleagurile natale pe care trebuie să le părăsească, pentru a merge la studii, la Socola. Își aduce aminte cu însuflețire de șezători, clăci și hore, de săteni, de "Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"; parcă-i saltă inima de bucurie". Având un umor molipsitor, Creangă apelează la zicători: "Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spiritul independent al personajului Ilie Moromete, ironia, felul deosebit de a vedea lucrurile. Intra în conflict cu Tudor Bălosu și Jupuitu, iar pe de altă parte, îl măcina un conflict interior. Protagonistul apela deseori la un cod existențial la care alți săteni nu aveau acces. Trebuia să achite "fonciirea", să se ocupe de pregătirea celor trei fii mai mari și a celor două fiice și să-l trimită pe Niculae la școală, să-și păstreze lotul de pământ care-i asigura libertate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
preotului Trandafir, care a înțeles că omul nu trăiește numai cu pâine, ci și cu cuvântul lui Dumnezeu. El vrea să ridice satul la nivel de prosperitate, și atunci și viața lui va fi îmbelșugată. Pentru a-i convinge pe săteni să muncească, acesta a început cu predica, a continuat cu morala, zeflemeaua, ocara și în cele din urmă cu exemplul personal, care a dat rezultate, amintind de zicala: "omul sfințește locul". Mai multe nuvele tratează tema setei de înavuțire: Moara
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu frica lui Dumnezeu, reacționează foarte repede. Ei redactează o jalbă prin care își cer preotul înapoi, lămu rindu-l pe mitropolit cum de a fost posibil să apară astfel de zvonuri: „niște preoți, tovarăși de ai lui, văzând că noi sătenii ținem la acest preot, i au aruncat pricini de curvie preotesei gândindu că cu acest cuvânt o lipsi pă preot de la Sfânta Biserică“. De aceeași bună prețuire se bucură și preoții Pashalie din mahalaua Popa Soare și Iordache din mahalaua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Evanghelie că preoteasa Maria „face curvie cu popa Vladislav, dar și cu un fecior al Pa raschi vei, dar și cu alții...“. Tot comunitatea este cea care îl demască pe popa Stoian pentru că întreține relații netrebnice cu fina sa. Atât sătenii din Bogdănești, județul Vâlcea, cât și cei din Urluiani, județul Teleorman, se plâng mitropolitului, cerând pedepsirea celui care încercă să scape fugind din județ în județ. De remarcat cum cele două tabere, de o parte preotul și familia sa, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-și încarce sufletul cu blestemul și cu afurisenia lansată de ierarhul bisericii; alții mărturisesc strâmb fără să se teamă de ce va veni după moarte. Acest tip de document constrângător surprinde modul de funcționare al unei societăți. Prin cartea de blestem, sătenii și mahalagiii sunt obligați să spună ceea ce au văzut, ceea ce au auzit, ceea ce au aflat din bârfa cotidiană, cu alte cuvinte, ea îi invită pe enoriași să se supravegheze, să intervină, să denunțe. Dar nu întotdeauna o carte de blestem
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]