4,209 matches
-
Ștefan Aug. Doinaș, C. Tonegaru, Vlaicu Bârna, Ion Apostol Popescu, Dinu Stegărescu, Dinu Pillat, Magda Isanos, Constantin Virgil Gheorghiu ș.a. La rubrica de poezie semnează Nichifor Crainic, D. Ciurezu, Aron Cotruș, Al. Lungu, Pavel Bellu, Dimitrie Stelaru, Emil Giurgiuca, Constantin Salcia, Ion Vinea, Tudor Arghezi, George Demetru Pan, George Boldea, Iulian Vesper, iar eseuri și proză dau Ionel Neamtzu, Ioana Postelnicu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Ion Popa, Claudia Millian, Petru Sfetca, Horia Oprescu, Victor Stoe. În revistă figurează comentarii despre Panait Istrati
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
Cioculescu, Vladimir Streinu, Octav Șuluțiu. Poezie semnează C.I. Șiclovanu, George Gregorian, A. Pop-Marțian, V. Ciocâlteu, Virgil Huzum, Sandu Tudor, Radu Boureanu, Ion Minulescu, George Ivașcu, Ion Pogan, Mihail Dan, Ion Pillat, George Silviu, Zaharia Stancu, Al. Baiculescu, Radu Gyr, Constantin Salcia. Proza este reprezentată de Camil Petrescu (un fragment din Rapid Constantinopol - Bioram), Aureliu Cornea, Apostol Fulga (Constantin Apostol), T.C. Stan, Neagu Rădulescu, Cezar Petrescu, George Acsinteanu, I. Peltz. Cu eseistică și comentarii critice mai figurează Constantin Noica (Inutilism), H. Blazian
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
pământ, stârnind liniștea dimineții ca o vijelie; se prăbuși și îmbrățișă grădina cu un zgomot asurzitor. Văile clocotiră și toți câinii de prin împrejurimi începură să latre. După aceea se făcu tăcere. Se luminase de tot și printre șirul de sălcii se vedeau chiar cum sclipesc câteva raze roșii de soare. Câtva timp, cei doi rămăseseră încremeniți, uitându-se la salcâmul doborât, neștiind parcă ce mai aveau de făcut. Duțulache ieșise din gaura lui făcută sub șira de paie și se
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În timpul regimului comunist au existat colonii de muncă forțată la Cavnic, Baia- Sprei, Periprava și Salcia; în zona Munților Făgăraș rezistența anticomunistă a fost organizată de frații Arnăuțoiu. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii, ceea ce explică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în mână aștepta ca fratele Anton să înlăture scândurile din peretele hambarului. Țapul, văzând pajiștea cu iarbă deasă, necălcată de om ani de zile, o zbughea înainte peste fâșia de control, iar capra - după el. Acolo, după ce lega capra de salcie, Ionică se apuca de undit - misiune lăsată de părinți fratelui său. În câteva ore umplea traista cu pește ales. În prima zi, țapul refuză să se întoarcă în hambar, în perioada dintre trecerea santinelelor. Îngrijorat, lui Ionică îi veni o
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
se întoarcă la iarbă. Au încercat să momească motanul, că poate măcar el va înșfăca știuca. Dar în zadar - motanul era sătul de capuri de pește. Mare a fost mirarea grănicerilor când au găsit știuca departe de mal, dincoace de sălcii. L- au chemat pe șeful pichetului de grăniceri. Cei veniți la fața locului au descifrat enigma. Pe tata l-au găsit în câmp, l-au arestat pentru o noapte. A doua zi l-au eliberat și Ionică și-a primit
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor de relief din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unor fragmente înguste (10-80 m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are o umiditate pronunțată și în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
salicilic ce reacționează cu acidul acetic rezultînd un acid mai slab acidul acetilsalicilic. Producerea aspirinei a început prin observarea că la un pacient ce avea tot felul de probleme gastrice, date de anumite infecții, în popor se administra coajă de salcie, ce conține printre altele și acidul salicilic. În coaja de salcie cele mai importante substanțe sunt taninurile care sunt de fapt niște antibacteriene cu spectru foatre larg, dar cu o formulă foarte compleză, imposibil de sintetizat și de comercializat. Industria
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
acidul acetilsalicilic. Producerea aspirinei a început prin observarea că la un pacient ce avea tot felul de probleme gastrice, date de anumite infecții, în popor se administra coajă de salcie, ce conține printre altele și acidul salicilic. În coaja de salcie cele mai importante substanțe sunt taninurile care sunt de fapt niște antibacteriene cu spectru foatre larg, dar cu o formulă foarte compleză, imposibil de sintetizat și de comercializat. Industria farmaceutică a preferat să comercializeze numai acidul salicilic, ce este ușor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fetițe și a 7 băieți de la școală 10 kilograme de scamă. Un număr de 73 de cearșafuri pentru armată a confecționat Școala de fete nr. 2 din Craiova.O Însemnată cantitate de scamă, lenjerie și cafea au colectat Învățătorii din Salcia, Burila Mare și Cocora (Mehedinți). --Și În anii 1916 - 1918 Întreaga suflare românească din toate provinciile românești a Îndurat greutăți imense, dar a rezistat și luptat eroic Împotriva cotropitorilor. În rândurile fiilor țării, care „ au izvorât de pretutindeni, din orașe
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Gheorghe Dicu - Simbolul libertății Ulei pe pânză, 2009 „Abordează o tematică restrânsă, fiind cucerit de peisaj. Apele Dunării și Delta au însă, pentru el, o atracție irezistibilă. Bărci, pescari, pești, sălcii ce-și spală pletele în ape limpezi... Lucrările lui Gheorghe Dicu ne cuceresc prin sinceritatea și spontaneitatea discursului plastic, prin redarea cât mai exactă a realității, printr-o microscopică țesătură de tușe ce vibrează cromatic în pânzele sale.” (Vespasian Lungu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de turcoaz; inel spiralic (cu diametrul de 1,8 cm) realizat dintr-o singură bucată din aur, având formă triunghiulară în secțiune capetele lățite și împodobite cu cinci caboșoane rotunde împodobite cu granat și două în formă de frunză de salcie, împodobite cu pastă albăstruie; fragmente de foiță din aur descoperite în umplutura gropii funerare; trei mărgele de formă bitronconică alungită din sticlă policromă de culoare verde, având suprafața cu mozaic cu decoruri conținând dungi roșii și albe și înserări în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre pădure și silvostepă, se observă extinderea acesteia din urmă datorită intervenției antropice. Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, în fața Primăriei Municipiului Iași Magnolia (Magnolia acuminata) 1 exemplar de 35 ani, Bd. Carol I, nr. 11, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A 2 exemplare de 15 ani, strada Maior Eremia Popescu, nr. 33 Salcie plângătoare (Salix babylonica) 1 exemplar de 120 ani, strada Peneș Curcanul, U.M. 02033 7 exemplare de 80 ani, șoseaua IașiBucium, Tabăra de copii Bucium Paulownia tomentosa 1 exemplar de 100 ani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zis: Oare, dacă ne-am pierde, cum ne-ar mai găsi pe noi oamenii? Și focul răspunse: Pe mine mă vor găsi acolo unde vor vedea că iese fum. Apa răspunse: Pe mine mă vor găsi acolo unde vor vedea sălcii pletoase, cu ramurile aplecate. Credința zise: Cel ce mă va pierde pe mine nu mă va putea găsi singur... Cum, întrebară focul și apa? Credința răspunse: Cel care m-a pierdut pe mine, nu mă mai poate afla, decât cu ajutorul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Reșița, 2005, pag. 49. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Abordează o tematică restrânsă, fiind cucerit de peisaj. Apele Dunării și Delta au însă, pentru el, o atracție irezistibilă. Bărci, pescari, pești, sălcii ce-și spală pletele în ape limpezi... Lucrările lui Gheorghe Dicu ne cuceresc prin sinceritatea și spontaneitatea discursului plastic, prin redarea cât mai exactă a realității, printr-o microscopică țesătură de tușe ce vibrează cromatic în pânzele sale.” (Vespasian Lungu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Mi-e destul de greu că port povara ramurilor mele. - Nici eu nu pot! zise stejarul. Mă tem că-mi vei mânca ghinda: Du-te în altă parte! - Și nici eu nu te primesc, drăguță, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! - spuse salcia cu nepăsare. Tot cam în felul acesta o goniră și ceilalți arbori ai pădurii. Iată însă că o zări bradul și îi zise: - Unde te duci, păsărică amărâtă? - Nici eu nu știu unde. Arborii nu vor să mă primească, iar eu nu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
-ntr-un cerc al amintirii, am descoperit că sunt nepoții mamei Vasâlca, cea care ne-a primit la venirea noastră din tinerețe, adică neamurile noastre (foto 13). Grădina foarte cumpătat îngrijită mai păstrează urme din vegetația de altădată: aleea, nucii, salcia reîntinerită, pâlcul de vie, zmeurișul, bujorii... Am revăzut camerele, cămara (altădată împovărată cu dulcețuri și nuci, și struguri), soba, noptiera, unele fotografii... Așteptam, parcă, să apară și Domnii... Ne-au surâs... doar din poze! (foto 14). Proprietarul nu ascundea faptul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
Iași. Amenajarea în stil peisager, oferă privirii peisaje spre viile de pe dealurile vecine, spre biserica monument istoric, spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere a lacului din apropiere ori spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere ori spre stufărișul și sălciile de pe firul văii. II. Fauna Grădina Botanică reprezintă un ecosistem favorabil desfășurării vieții animalelor prin diversitate și multitudinea speciilor de plante care atrag prin prezența lor numeroase specii de animale. Dintre nevertebrate amintim specii ale genului Lumbricus care brăzdează solul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aparținând ordinului Passeriformes . Majoritatea speciilor preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]