130,724 matches
-
fotografiile care lipsesc din album, care au murit și ele, precum copacii putreziți transformați de-a lungul a milioane de ani în cărbunele din mina de sub pămînt; sau ecranul negru, cînd se întrerupea filmul din pricina vreunei defecțiuni la cinematograful din sat. În asemenea situații, ca și în cazul în care fotografiile nu mai există sau nu au fost făcute niciodată ori filmul nu poate fi văzut de copilul care contemplă doar afișul, sînt stimulate imaginația și invenția. Amintirile sînt și ele
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
gândit să-mi extind afacerile acolo. În acest sens voi deschide la Slobozia o prăvălie, voi construi un mare depozit și voi sprijini mai mulți întreprinzători să lucreze pentru mine, în punctele de lucru pe care le voi deschide în satele mai răsărite din Bărăgan. Vreau să te trimit pe tine la Slobozia și să te ocupi de punerea în aplicare a planului meu. O să cumpăr acolo o căsuță, în care vei locui cât va fi nevoie, apoi o voi extinde
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PE LOC SFINȚIT Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cu inima cernită mă duc în sat natal că, văl înlăcrimat pe ochi mi se așează. E dor de maica dusă la cimitir din deal, unde biserica, locuri de veci veghează. Mă podidește plânsul, când intru-n cimitir și mă întâmpină scheletele reci de cruci. Cu lacrima
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
ducea cu gândul la cel mai înspăimântător film de groază pe care îl vizionase vreodată. Cel în care o familie americană pleacă cu copiii, în autoturism, pentru a se recrea în week-end în afara orașului în care locuiau. Ajung într-un sat și în locul de popas, într-o pădure, noaptea, are loc un ritual satanist de ucidere a unor persoane, în mod groaznic. Văzând ce se întâmplă, membrii familiei doresc să fugă, dar fac zgomot și sunt remarcați de participanții la ritual
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
într-una din instituțiile statului, chiar în zonă citadină. ............................................................................................................................................ Ajunsese la elicopterul ruginit, cu urme vechi de vopsea colorată și deși era încă în municipiu, peisajul părea a fi unul de zonă rurală. În realitate așa și era. Începuse fostul sat, care intra acum în actualul oraș. Urmau hangarele multor firme și societăți medicale. Dintr-un panou, zâmbea fericit un bărbat cu față de manechin, ce îmbia cu veselie la o ședință de radiații, pentru a scăpa de cancer orice doritor. Anunțul
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
școli profesionale dintr-un liceu industrial. Majoritatea dintre ei aveau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, alții erau orfani dați în îngrijire iar majoritatea aveau un singur părinte... șomer, pensionar sau fără vreun loc de muncă. Mulți proveneau din satele din jurul municipiului. Un părinte cu serviciu era o raritate, doar câte unul într-o clasă. Erau și câțiva elevi din Republica Moldova, cu o situație la fel de precară, ce locuiau la căminele altor licee. Se sună curând de pauză și aceleași figuri
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
ca luna-n nori când te-oi lua de subțiori unde iară să mă țes jar nestins în corp ales cazne dulci și reci fiori rătăcind prin pat de flori mierea lor să te îmbete vrăjită de Dragobete *** Pricină-n sat [sub clopotul vârstei, poetul, o enigmă ...] ademenindu-și somnul să-l cuprindă torcea tăcut din caierul de gânduri născute când prășea porumbu-n rânduri sau priveghind păianjenii din grindă stătea năuc nepricepându-și rostul deși sărac tot îl vorbește satul oricum
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
-n sat [sub clopotul vârstei, poetul, o enigmă ...] ademenindu-și somnul să-l cuprindă torcea tăcut din caierul de gânduri născute când prășea porumbu-n rânduri sau priveghind păianjenii din grindă stătea năuc nepricepându-și rostul deși sărac tot îl vorbește satul oricum ar fi aici si-a dus veleatul muncind cinstit dar și făcând pe prostul știa vezi bine că, Doamne ferește de-i dus vreun om să are în răstoacă nu-i hârjonești nevasta nici în joacă nu poți să știi
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
frumos că mai privirile-i să-l soarbă ea nevăzând așa imensitate simțind femeia c-o înving fiorii stupit-a-n sân și s-a întors în fugă ispita și-a învins-o cu o rugă dar a umplut tot satul de istorii nedumirit gândea că-i peste poate el doar mergând sfios pe cele uliți nevestele în ochi au parcă suliți chiar babe și codanele-și dau coate ... asta-i povestea, poate-o întrebare își pun cei care astăzi o
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
a fost rănit. Este o poveste ce curge prin timp ca un semn de întrebare, cât istoria Basarabiei de mare. O poveste de viață înconvoiată sub apăsarea vitregiilor existențiale, din care picură „de ce-uri” dureros de triste. Născut în satul Dolha, copilăria sa a fost ca un vis amar, plinde coșmaruri, marcat de sărăcie, umilința și disprețul față de orfanul „din flori”. Nevoit să muncească de la opt ani, pentru asigurarea subsiztenței, se maturizează repede. Momentele copilăriei le zugrăvește cu un talent
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
absolvit-o în anul 1988, dar a fost promovat ofițer doi ani mai târziu, întrucât a refuzat „rugămințile dubioase” ale superiorilor. Trezirea conștiinței sale de patriot român a avut loc spre sfârșitul anilor 80, când „la Chișinău, dar și prin sate, s-a pornit un val vijelios de deșteptare națională”. În acea perioadă, necunoscută de românii din România, au avut loc o serie de proteste, demonstrații de stradă și mișcări de revoltă prin întreprinderi, organizate de liderii Frontului Popular (Mircea Druc
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
dezamăgit, când președintele Snegur l-a demis din funcția de șef al guvernului pe Mircea Druc, blamând acțiunile sale de apărare din sudul republicii împotriva separatiștilor găgăuzi. Or, Mircea Snegur a acceptat autonomia găgăuzilor, deși în acea regiune erau și sate românești. Această măsură a președintelui țării, autorul a considerat-o ca o primă trădare a intereselor moldovenilor. Poate că a fost o măsură înțeleaptă, menită să stopeze pârjolul pregătit de Moscova împotriva independenței tinerei republici. Totuși, se pare că autorul
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
li se permitea să atace. Trebuia să stea numai în apărare pasivă, lăsându-se decimați de inamici, dotați cu armament greu, net superior armamentului folosit de polițiștii și voluntarii civili, slab instruiți. În tot acest timp „președinții de colhozuri din sate(comuniști) își însușeau tehnica agricolă, alte bunuri comune ale țăranilor...Chiar și ajutorul umanitar sosit de peste hotare în susținerea participanților la războiul de pe Nistru se fura și se vindea”. Cu toate aceste vădite acte de trădare, polițiștii și voluntarii patrioți
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
dacă plecați și voi, dacă pleacă și alții, cine va rămâne aici? Mafioții, veneticii și trădătorii?” Dureros mesaj! În celălalt volum, „ZBUCIUM și REGĂSIRE”, Ștefan Jurja.povestește sub forma unui jurnal intim, cum și-a construit o casă ACASĂ, în satul Valea Cotești, din comuna Cotești, județul Vrancea. Aparent, un raport zilnic către sine, cu detalii contabilicești. Descurajant de banal, dar tulburător de emoționant prin lapidarele comentarii, care relevă visele sale împlinite la 59 de ani, dârzenia pentru realizarea acestor vise
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
să mai adaug că-mi era dor de tine și nu am mai rezistat tentației de a te vedea mai devreme cu o zi. - Da, văd că ți-ai legat calul la poarta mea cum se zice, să afle tot satul că ai venit la mine în vizită. Ce-i spui Ramonei dacă află? - Că am venit să te felicit. - Dar ce treabă ai tu cu mine, să te grăbești așa cu felicitările, o să se întrebe Ramona. - Las-o tu pe
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
se arată: "Demitizarea de care s-a vorbit atîta sau, mai nou, deconstructivismul poetului din Bulzești trebuie că și-au avut sorgintea în această ușurință și obișnuință de a mima și parodia a țăranului isteț, cel ce scornește porecle întregului sat. (...) O gamă întreagă de nuanțe ale colocvialității transformă un volum de Sorescu într-o piață citadină (sau sătească) în care multitudinea vocilor țese un happening în egală măsură incitant și plictisitor, original ori numai divers, plin de acea mobilitate de
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
Șt. O. Iosif, Minulescu și, firește, Caragiale. Scrie dl Tătaru: "...Asemenea lui Caragiale, Iser ne apare ca un nesentimental, un adversar al idilicului și pitorescului căutat, un polemist și un spirit satiric, un artist care înfățișează figuri dramatice din lumea satului românesc [...], un observator lucid al realității, transsubstanțiată, în opera sa, iubirii esențiale, un pictor preocupat de natura umană, surprisă în tipicitate și particularitate psihologică..." Trecută aproape neobservată, aniversarea lui Iser își găsește în paginile Axiomei mențiunea potrivită. Preoți cu dosarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
senso (sic!) un scriitor, dar nici Homer n-a fost scriitor...", " Oricine va parcurge convorbirile din această carte va constata că ele poartă marca înzestrării speciale, complexității umane și a scriitorului înnăscut...", "Dacă geniul lui Creangă s-a aplicat epopeii satului românesc, al cărei Homer a devenit (după opinia lui Ibrăileanu), talentul lui [...] se aplică unei istorii naționale și universale, văzute și trăite pe scenă...", "Iată de ce cartea de față ni se impune în primul rând ca realitate literară. Cu deosebirea
Strigoii între ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16061_a_17386]
-
civilizatoriu. Să amintesc că o tradiție precum ceremonialul Dragobetelui s-a păstrat și azi în anumite medii sătești izolate sau pur și simplu conservate prin tradiție multiseculară. Că astăzi știința (prin medicină sau cosmogonie și altele) a pătruns în lumea satului, năruind tradițiile născute din ceea ce azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la noi, pînă tocmai în perioada interbelică, de vreme ce, aici, 85-90% din populație
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
născute din ceea ce azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la noi, pînă tocmai în perioada interbelică, de vreme ce, aici, 85-90% din populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu agricultura practicată ca în vechime, analfabetismul fiind încă o realitate incontestabilă, nu trebuie nesocotit. În bună măsură, toate aceste mituri și tradiții s-au conservat bine pînă, repet, chiar în interbelic, știința (inclusiv medicina) pătrunzînd
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
și condusă de Dimitrie Gusti au activat cu folos netăgăduit folcloriști și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor, tradițiilor (pe scurt spus, al miturilor) se păstrase ca în vremurile imemoriale, doftoroaia și descîntecele țineau loc de medic, iar agronomia era încă aproape neștiută. Așadar, revenind la
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
cu folos netăgăduit folcloriști și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor, tradițiilor (pe scurt spus, al miturilor) se păstrase ca în vremurile imemoriale, doftoroaia și descîntecele țineau loc de medic, iar agronomia era încă aproape neștiută. Așadar, revenind la scientismul lui Rădulescu-Motru, voi repeta că astfel
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Văcărești, dărîmată în anii nouăzeci ai secolului trecut de N. Ceaușescu, a fost fondată de domnitorul fanariot N. Mavrocordat în 1716. "Această citadelă, adaugă autorul, astăzi temniță, fu fondată pe moșia vechii familii a Văcăreștilor. De acolo, spre răsărit, este satul Popești, proprietatea vechei familii a Popeștilor, unde se găsește pînă astăzi o biserică ruinată". Apoi sînt evocate alte mănăstiri ale orașului de demult. Dar mai înainte se precizează că "în ocolul orașului, spre nord, este cîmpia Vitanului, unde vitele orășenilor
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
plimba cu fetele ei de onoare, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cînta meterhaneaua. Balta Floreasca se numea așa, căci acolo au fost vila și casele familiei Floreștilor, din zestrea bănesei Anica Hereasca și în ale căror sate și moară se lucra la înălbirea pînzelor și tăierea lemnăriei. Nu departe de acolo începea dumbrava Bănesii, proprietatea familiei Ghica, rămasă văduvei sale băneasa, ale cărei urme se păstrează pînă astăzi. La această dumbravă se serba, totdeauna, de elita bucureșteană
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Dalsi. Am profitat de prezența sa, pentru a-i pune cîteva întrebări referitoare la biografia și opera lui. Povestiți-ne despre copilăria dvs. în nordul Suediei. Cum v-a influențat? M-am născut în 1934, în districtul Västerbotten, într-un sat, Hjoggböle, care are cam 150 de locuitori; tata era muncitor la pădure, iar mama, și ea fiică de țăran, era învățătoare. A venit în sat pentru a se căsători cu tata. Acolo am crescut eu, la 1000 de kilometri nord
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]