3,958 matches
-
de oboseală, schimbă peștele prins dacă a avut noroc și a prins ceva în ziua aceea pe spirt medicinal, d ăla prost și ieftin, de-ți surpă vederea și bărbăția. îl bea pe loc, până se prăbușește cu fruntea de scândura mesei, într-un soi de moarte temporară. Expresia "beat mort" nu e un simplu joc de cuvinte. Un simulacru de sinucidere, o nevoie psihică de moarte, pe care și-o satisface zilnic. Am cunoscut pe unul care, în zilele când
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nu îndrăzni să se ducă. îi era frică de propriul său joc. într-o dimineață, plimbându-și bastonul pe străzi mărginașe, ajunse din întâmplare la una din adrese. Se hotărî să intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu-se în fața unui maidan de un verde bolnav, invadat de brusturi enormi, mai înalți ca el. Pâlniile frunzelor, de mărimea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sat vecin și găsi cu ușurință casa la vreo două sute de pași de drum. Se-ndreptă spre ea, străbătând un câmp verde de lucernă. La capătul drumului se contura însingurată o casă cu un cat cu ochii ferestrelor închiși de scânduri bătute în cuie. Părea să fi fost trainică și frumoasă într-o vreme, dar paragina unei neîngrijiri îndelungate o făcea să arate ca o epavă cu catargul frânt și cu lemnăria găunoșită de cuiburi de pești cu spinarea lucioasă. De pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din zid. în spatele lor rămânea un întuneric negru și cleios. Sus era un coridor cu trei patru uși, ce dădeau probabil în odăile în care drumeții puteau rămâne peste noapte. Intrară în prima dintre ele, cu pereți văruiți, podea de scânduri, o masă lungă și două bănci de o parte și de alta. Se așezară față în față. Pe masă, între ei, stătea un sicriu deschis, în care zăcea corpul unei fete de vreo treisprezece ani, în rochie de mireasă, cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige cât casa urmau o căruță, cu scândurile pictate cu faraonoaice și fachiri cu turbane, trasă de un măgăruș împopoțonat cu canafi și panglici colorate. Din căruță, circari ambulanți, cu maimuțe pe umăr și șerpi exotici încingându-le busturile, anunțau prin pâlnii de tablă ruginite "Sosirea vestitului circ
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
urină de vite amestecată cu paie sau, pur și simplu, urmând trupul de șarpe format de care, birje și chervane, ca o coloană de refugiați. Locul pe care se afla târgul un imens teren viran înconjurat de un gard de scânduri, spart pe alocuri era acum plin de țarcuri, maghernițe, dughene, corturi și tarabe improvizate, toate crescute peste noapte. Târgoveții, veniți de prin alte ținuturi, își vindeau marfa direct din căruțe. Simigii grași cu șorțuri albe, rumeni în obraji de efort
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Coradino panarama, relansând vârtejul iarmarocului, făcând din nou mulțimea să se agite și să colcăie ca un mușuroi de furnici în panică. De cu seară, la lumina făcliilor, nomazii înălțaseră de la pământ un soi de schelet de pasăre răpitoare din scânduri și stâlpi priponiți cu lanțuri și odgoane. Acoperiseră apoi eșafodajul cu o pânză de cort murdară, peticită și subțiată de vreme. Copii chilugi, veniți în zori, îi ridicau cu teamă poalele pentru a surprinde vrăjiți, cu o clipă mai devreme
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vrăjiți, cu o clipă mai devreme, spațiul acela tainic cu lumină puțină și aer rarefiat. Vântul umfla și zbătea pânza cortului, ca și cum uriașa pajură ar fi încercat în van să-și ia zborul. În fața cortului se improvizase un pod de scânduri, pe care ambulanții dezvăluiau o parte din ce știau pentru a ademeni mulțimea. Gogeamite pehlivanul cu înfățișare de gâde, cu capul ras și trupul uns cu ulei de castane, îndoia drugi și rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
-nvinge, cu aripi moi atâta pace, când zac în umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău îmi vor ciopli nu peste mult sicriul, și liniștea ce voi gusta-o între scândurile lui, o simt pe semne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet - și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru. MUGURII Un
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
perete a scris primul reportaj. Era ceva cu un țapinar din munții Bucovinei. Navetist fiind, este surprins în tren cu un sac plin. Milițianul vigilent, paznic la integritatea „avuției poporului”, ridică amenințător din sprâncene: Nu cumva erau niscai capete de scânduri furate? Aș! La percheziție s-a constatat că erau cărți, cărți pentru muncitorii care trăiau sus, în munte, săptămâni la rând. Acum le returna la Biblioteca raională. Moment de sublimă satisfacție! Asta înseamnă să descoperi de mic „eroismul cotidian”! Cine
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
bate cu bățul. Ai văzut ăla de la șase? A bătut-o pe nevastă-sa atâția ani, de umbla coana Mioara numai cu basma trasă pe ochi. L-a lovit o basculantă pe șantier și ăla a fost. Direct în patru scânduri. Să mai zici că nu-i dreptate pe lume! Babele dădeau afirmativ din căpățânile lor roz, proaspăt vopsite de tanti Nuți, coafeza cartierului. Hai că și tu, Vetuță, tare le mai umfli, ce are bascu lanta cu omorul de-l
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
iute ca binele și cumințenia. Aveau camera cea mai bună, chiar deasupra firmei restaurantului, cu baia alături și geamuri la stradă două geamuri: unul pe colț, sub cămăruța lor strâmtă din pod, și altul deasupra fostului garaj, cu pereții de scânduri văruiți până-n stradă, unde-și deschisese Invalidul cârciuma "La formarea ideilor". Ce-i venise să-i zică așa? Poate pentru că stătea toată ziua cu capu-n jos, înțepenit pe scaun, cu proteza rezemată de tejghea, și când nu servea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pietroaie mari de râu, făcând să se hurduce și să geamă toate măruntaiele camioanelor. Urca pe lângă șinele de tren. De-o parte și de alta se-ntindeau dughenile și prăvăliile murdare foste proprietăți ale evreilor deportați -, cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să scârțâie și să bocăne îngrozitor, rășpăluind podelele. Se retrase câțiva pași de-a-ndăratelea parcă-l împingea cineva în piept -, apoi se întoarse cu spatele la ușă, fără nici un interes pentru ce se petrece afară, și, ocolind de cealaltă parte tejgheaua grosolană de scânduri nedate la rindea, netedă și lucioasă numai unde o frecaseră clienții cu coatele, se așeză pe scaunul larg de lemn, scobit ca o strană, poate chiar o strană de biserică, și se-ntinse în așa fel ca ciotul ascuțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Citta di Castello. Inamicul a reușit unele neînsemnate câștiguri de teren..." Bătrâna lepădă cârpa și fărașul într-un ungher și, luând-o din fundul hardughiei, ocolind scaunele și mesele răzlețe, pierdute în întinderea aceea de dușumele și pereți albi de scândură văruită, începu să măture. Apoi așeză mătura de-a curmezișul, cu coada pe-o masă, și, târșâindu-și târlicii, se apropie și se opri în spatele Invalidului. Ce-i? S-o isprăvit făina de păpșoi. Cată în ladă. Mai este? Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
leneș, răscolind nisipul mai puțin fin decât la Mamaia, însă mai plăcut jucându-și umerii în mers, nepăsătoare, dar pășea tăcută și temătoare, cu umerii lăsați, îmbătrânită și ea, ca soacră-sa. Unde mergeți? Nu-i voie! De lângă ghereta de scânduri se desprinse o santinelă. La câmp, la grâu. Măcar paiele să le strângem, îi explică bătrâna, și-ntr-adevăr ceea ce o uimi scoase din traistă și-i arătă secerile. Luați-o la stânga. Pe partea cealaltă. Trebuie să ajungem la Prefectură, în centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ici-colo, supravegheau cazna celor care se speteau scoțând fierăria din ateliere. Un lăcătuș băgat sub vagoane, întins pe linii, cu burta pe traverse, își sălta capul, nevăzut, și-i supraveghea pe nemți. Unu-n vagon opera cu ranga. Dezbătea o scândură, două și sculele "se scurgeau" în brațele lor ca aurul dintr-o visterie. Totul era chestie "de iuțeală", cum spunea badea Ghiță, și de nebăgare de seamă. Cocârjat, cu lada de chei franceze în brațe, n-auzea decât pașii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
drept, avea să-și recapete viteza inițială. Era momentul cel mai bun. Se agăță de-un tampon, sprijinit cu cealaltă mână în tija metalică. Așteptă în cumpănă, dezechilibrat, gata să cadă, la capătul scăriței înguste care urca la hulubăria de scânduri cocoțată deasupra vagonului. Aștepta încordat. Inima-i bătea să-i sară din piept.. Nu vedea dar auzea bocănitul ritmic al cizmei neamțului în podea. Explozia reflectorului de la capătul podului îi răni ochii. Răzuind întunericul, salva de lumină reteză cizmele neamțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prin aer, avu impresia că țipătul de groază care se auzi era al lui, scos din el, din măruntaiele lui răscolite. Fu gata-gata să i se facă rău și să se prăbușească și el peste parapet. Meștere, strigă lipit de scândurile vagonului, îmbrățișând muchia metalică să nu cadă. Strigătul lui în vacarmul nopții răsună ca un hohot de plâns. Pregătiți-vă să săriți! Vă deschid ușa! Izbi ștanga-n acoperișul vagonului, apoi se târî pe coate și genunchi cu senzația ascuțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
adunate în teanc sau răvășite pe tejghea ca pe-o masă de bibliotecă și pe el aplecat deasupra, încât pentru ea și pesemne pentru toți cumpărătorii jurnalele și el erau totuna, mai mult decât proteza sprijinită într-un ciot de scândură în spatele barului și pe care o vedea sau o auzea destul de rar, când gazetele încetau să mai foșnească, iar Invalidul se ridica cu greu, proptindu-și mutelca de la capătul piciorului de lemn în podea, și-ncepea să șontâcăie prin locantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la Facultatea de Construcții, directorul S.C. „Drumuri municipale“ - atestă că în zona cea mai înaltă a așezării se găsea Cetatea, locul de unde se desfășura și rețeaua stradală. Călător pe meleagurile noastre pe la 1700, Evelya Celeby remarca străzile centrale pardosite cu scânduri, spre deosebire de cele de la periferie în care, după ploaie, putea să se înece și un elefant. O dată cu trecerea sub administrația austriacă (1716), Timișoara beneficiază de un plan de reconstrucție, pentru ca de la mijlocul secolului al XIX-lea să se organizeze după proiecte
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
fluidă pentru a se întări după forma dorită"; la același sens se oprește și Noul dicționar universal (NDU 2006). Micul dicționar academic (MDA, I, 2001) completează definiția cu alte sensuri tehnice, intrate deja într-un uz destul de larg: „îmbrăcăminte de scânduri, care susține pereții unui șanț, galeriile unei mine etc.", „îmbrăcăminte specială de protecție pentru conductele neizolate" și „suport (de carton, cu diferite profiluri), pentru ambalat". Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) preia aceste explicații, cărora le adaugă exemplul cofraj pentru ouă
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
Am putea presupune că în uz s-a produs o specializare: cutia de carton pentru ouă (desemnată diferit în alte limbi și culturi: plaque în franceză, cartone în italiană, box în engleză) ar fi pentru unii cofrag, în vreme ce scheletul de scânduri al unei construcții ar fi un cofraj. Suntem totuși departe de o veritabilă specializare: mulți folosesc forma cofraj pentru suportul de ouă (așa cum și este corect): „alege un cofraj de ouă cu 30 de compartimente și notează în fiecare câte
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
puf, cearșafurile, pernele, păturile - toate sunt aduse din patul lui Dussel, unde sunt depozitate în timpul zilei. De dincolo se aude un scârțâit groaznic: este patul pliant al lui Margot. Alte cuverturi și perne, toate pentru a face puțin mai confortabile scândurile de lemn. Sus parcă s-a dezlănțuit o furtună, dar nu-i decât patul doamnei Van Daan, care tocmai este împins la fereastră pentru ca Înălțimea Sa în jachețica ei roz de noapte să poată simți în nările micuțe înțepă- turile
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]