4,125 matches
-
pentru latura semnificantă, latura semnificată însăși"242. În acest sens, Derrida susține existența nu doar a unei scriituri literare, ci și a uneia cinematografice, coregrafice, muzicale, sculpturale, atletice, militare sau politice. Dintr-o poziție similară, în direcția unei "semiologii a scriiturii" se accentuează problemele conceptuale pe care le-a ridicat de-a lungul timpului studiul scriiturii. Astfel, scriitura a fost confundată, în general, fie cu funcțiile ei, fie cu resursele sale materiale. În plus, istoricii au asimilat-o cu o colecție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a unei scriituri literare, ci și a uneia cinematografice, coregrafice, muzicale, sculpturale, atletice, militare sau politice. Dintr-o poziție similară, în direcția unei "semiologii a scriiturii" se accentuează problemele conceptuale pe care le-a ridicat de-a lungul timpului studiul scriiturii. Astfel, scriitura a fost confundată, în general, fie cu funcțiile ei, fie cu resursele sale materiale. În plus, istoricii au asimilat-o cu o colecție de sisteme și tehnici variate, iar antropologii au privit-o numai din perspectiva consecințelor sale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriituri literare, ci și a uneia cinematografice, coregrafice, muzicale, sculpturale, atletice, militare sau politice. Dintr-o poziție similară, în direcția unei "semiologii a scriiturii" se accentuează problemele conceptuale pe care le-a ridicat de-a lungul timpului studiul scriiturii. Astfel, scriitura a fost confundată, în general, fie cu funcțiile ei, fie cu resursele sale materiale. În plus, istoricii au asimilat-o cu o colecție de sisteme și tehnici variate, iar antropologii au privit-o numai din perspectiva consecințelor sale politice, sociale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe care nu le putem scrie. O asemenea distincție nu poate fi susținută, deoarece, "din punct de vedere semiologic, écriture este un mijloc de expresie fără limite, un instrument mult mai puternic decât comunicarea orală. Ceea ce sociologia poate să aducă scriiturii este posibilitatea de a sonda rațiunile profunde ale puterii"243. Așadar, studierea cuplului terminologic propus presupune un adevărat nucleu interdisciplinar drept garanție a unor înțelegeri și contextualizări adecvate. În ceea ce privește relația dintre phone și logos, scriere și memorie, scriere și putere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
d'Alembert vor continua să susțină că scrierea este doar o reprezentare artificială, un supliment al memoriei, în timp ce Rousseau deschide problematica modernă, care inversează datele de până acum: vorbirii îi corespunde domeniul sentimentelor, iar scrierii cel al ideilor. În rezumat, scriitura are două funcții: prima ar fi stocarea informației, iar a doua decurge din trecerea de la auditiv la vizual, ceea ce permite un alt tip de analiză prin rearanjarea cuvintelor și a frazelor 247. Lévi-Strauss, și apoi Michel Foucault într-o altă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a doua decurge din trecerea de la auditiv la vizual, ceea ce permite un alt tip de analiză prin rearanjarea cuvintelor și a frazelor 247. Lévi-Strauss, și apoi Michel Foucault într-o altă manieră și utilizând o altă metodologie, vor accentua relația scriitură putere (écriture pouvoir). Cele trei tendințe importante, anume fonocentrismul (pentru care limba scrisă este o reprezentare deformată a limbii vorbite), fonografismul (în care limba scrisă este o reprezentare structurală a limbii vorbite, dar cu caracteristici specifice) și autonomismul (în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a limbii vorbite, dar cu caracteristici specifice) și autonomismul (în care limba scrisă este văzută ca un sistem specific, care interacționează în mod relativ cu limba vorbită)248, vor fi reluate și reinterpretate (în special de Jacques Derrida). Conceptul de scriitură, așa cum poate fi desprins din cercetările postmodernilor, va cunoaște o masivă înclinație spre legitimarea celei de-a treia tendințe prezentate, minimalizând orice rațiune de a-l defini în raport cu vreo altă entitate, fie ea vocea, fonetica, muzica. Scriitura, ca și limbajul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Derrida). Conceptul de scriitură, așa cum poate fi desprins din cercetările postmodernilor, va cunoaște o masivă înclinație spre legitimarea celei de-a treia tendințe prezentate, minimalizând orice rațiune de a-l defini în raport cu vreo altă entitate, fie ea vocea, fonetica, muzica. Scriitura, ca și limbajul, se reîntorc la sine și, ignorând reperele sau referința clasică, se "auto-examinează", se "auto-produc", se "auto-prezintă". Această mișcare concentrică participă la dezideratul postmodern al unei scriituri care se scrie pe sine ca scriitură: scriitura-ca-scriitură ce pune în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-l defini în raport cu vreo altă entitate, fie ea vocea, fonetica, muzica. Scriitura, ca și limbajul, se reîntorc la sine și, ignorând reperele sau referința clasică, se "auto-examinează", se "auto-produc", se "auto-prezintă". Această mișcare concentrică participă la dezideratul postmodern al unei scriituri care se scrie pe sine ca scriitură: scriitura-ca-scriitură ce pune în discuție problema reprezentării, a sensului, autorului și referinței. 3.2.2. Scriitură, text, discurs Termenul de écriture, așa cum a fost teoretizat de Roland Barthes, Jacques Derrida, Julia Kristeva, Philippe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ea vocea, fonetica, muzica. Scriitura, ca și limbajul, se reîntorc la sine și, ignorând reperele sau referința clasică, se "auto-examinează", se "auto-produc", se "auto-prezintă". Această mișcare concentrică participă la dezideratul postmodern al unei scriituri care se scrie pe sine ca scriitură: scriitura-ca-scriitură ce pune în discuție problema reprezentării, a sensului, autorului și referinței. 3.2.2. Scriitură, text, discurs Termenul de écriture, așa cum a fost teoretizat de Roland Barthes, Jacques Derrida, Julia Kristeva, Philippe Sollers, Jean-Louis Baudry, Michel Foucault sau Jean
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
referința clasică, se "auto-examinează", se "auto-produc", se "auto-prezintă". Această mișcare concentrică participă la dezideratul postmodern al unei scriituri care se scrie pe sine ca scriitură: scriitura-ca-scriitură ce pune în discuție problema reprezentării, a sensului, autorului și referinței. 3.2.2. Scriitură, text, discurs Termenul de écriture, așa cum a fost teoretizat de Roland Barthes, Jacques Derrida, Julia Kristeva, Philippe Sollers, Jean-Louis Baudry, Michel Foucault sau Jean Baudrillard nu este în nici un caz unul univoc. Dimpotrivă, el primește nenumărate sensuri și utilizări, astfel încât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și analiza termenului se dovedesc a fi dificile, chiar raportate la un singur gânditor, astfel încât nu putem proceda decât punctual și raportându-ne strict la un anumit context. Ca o ilustrare a dificultăților poate fi luată în discuție distincția dintre scriitură, text și discurs. Fără a-și propune în mod clar o asemenea demarcație conceptuală, de cele mai multe ori autorii invocați utilizează acești termeni într-o manieră interșanjabilă, făcând complicat un demers de separare terminologică. Folosind discursuri de graniță, ale căror concepte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
clar o asemenea demarcație conceptuală, de cele mai multe ori autorii invocați utilizează acești termeni într-o manieră interșanjabilă, făcând complicat un demers de separare terminologică. Folosind discursuri de graniță, ale căror concepte sunt, în mod similar, de limită, mulți gânditori consideră scriitura, la fel ca discursul sau textul, un cadru în interiorul căruia interpretul poate examina fenomene culturale de o mare diversitate. În mod obișnuit, prin text se înțelege originalul unei opere, spre deosebire de comentariile sau traducerile sale; totalitatea cuvintelor sau frazelor care constituie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o secvență lingvistică scrisă sau vorbită, formând o unitate comunicațională, fie că se are în vedere o înșiruire de fraze, o singură frază sau un segment dintr-o frază"249. Un înțeles al textului care se poate suprapune conceptului de scriitură, în special în interpretarea dată de grupul Tel-Quel, este aceea de "practică semnificantă", spațiu virtual de construcție a semnificației. Aceeași ambiguitate reiese și din definiția pe care o dă Paul Ricœur conceptului de text, privit drept "orice discurs fixat prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în special în interpretarea dată de grupul Tel-Quel, este aceea de "practică semnificantă", spațiu virtual de construcție a semnificației. Aceeași ambiguitate reiese și din definiția pe care o dă Paul Ricœur conceptului de text, privit drept "orice discurs fixat prin scriitură"250, problemele de definire fiind recunoscute și de Jean-Michel Adam251, care ajunge totuși la concluzia că este de preferat realizarea unei distincții între cele două concepte, dar ele trebuie văzute mai degrabă ca două fațete complementare ale unui același obiect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
i-ar corespunde spațiul grafic al comunicării scrise, în timp ce discursului îi sunt asociate ambele tipuri de comunicări: scrisă și vorbită. Rămâne de văzut unde poate fi încadrat un mesaj gestual, corporal sau imagistic. Tel-Quel, în special, a apropiat mai mult scriitura de text, pe care îl concepe, încă din Program, ca fiind o funcție de care dispune scriitura; aceasta din urmă este un text văzut ca producere sau, în termeni barthesieni, un mod diferit de țesere a unui text, în funcție de substratul profund
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
comunicări: scrisă și vorbită. Rămâne de văzut unde poate fi încadrat un mesaj gestual, corporal sau imagistic. Tel-Quel, în special, a apropiat mai mult scriitura de text, pe care îl concepe, încă din Program, ca fiind o funcție de care dispune scriitura; aceasta din urmă este un text văzut ca producere sau, în termeni barthesieni, un mod diferit de țesere a unui text, în funcție de substratul profund al unei epoci, curent sau moment istoric. Fiecare epocă impune o anumită grilă hermeneutică de receptare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
text, în funcție de substratul profund al unei epoci, curent sau moment istoric. Fiecare epocă impune o anumită grilă hermeneutică de receptare și interpretare a unor stări și evenimente, iar ea se regăsește în operele literare și filosofice la nivelul profund al scriiturii. În acest sens putem înțelege, pe de o parte, scriitura la Roland Barthes ca pe un "act de solidaritate istorică" și, pe de altă parte, situarea ei între "limbă și stil". Lexicul este un dat cu care trebuie să lucreze
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
istoric. Fiecare epocă impune o anumită grilă hermeneutică de receptare și interpretare a unor stări și evenimente, iar ea se regăsește în operele literare și filosofice la nivelul profund al scriiturii. În acest sens putem înțelege, pe de o parte, scriitura la Roland Barthes ca pe un "act de solidaritate istorică" și, pe de altă parte, situarea ei între "limbă și stil". Lexicul este un dat cu care trebuie să lucreze scriitorul; prin procesele de formare a propozițiilor și frazelor va
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
istorică" și, pe de altă parte, situarea ei între "limbă și stil". Lexicul este un dat cu care trebuie să lucreze scriitorul; prin procesele de formare a propozițiilor și frazelor va rezulta un text care are drept strat de adâncime scriitura, iar ca strat vizibil, personalizat, stilul. Schimbarea percepției în legătură cu termenul de discurs (sesizată la Gramsci, Deleuze și, poate în cea mai importantă măsură, la Michel Foucault) a condus la un rezultat semnificativ în ceea ce privește teoriile postmoderne, și anume renunțarea la vechile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scapă el însuși oricărei definiții sau că începe acolo unde toate definițiile se opresc...) către efecte și relaționări mai complexe reprezintă o caracteristică a postmodernismului; poate de aceea apetitul pentru delimitări conceptuale este oarecum mai restrâns, concepte precum cele enunțate (scriitură, text, discurs) fiind utilizate aproape sinonimic, sau diferențiate în funcție de context. Perspectiva discursului văzut în context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
precum cele enunțate (scriitură, text, discurs) fiind utilizate aproape sinonimic, sau diferențiate în funcție de context. Perspectiva discursului văzut în context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală Ideile scriitorilor tel-quel-iști, asociate unui accentuat spirit de frondă moștenit de la suprarealiști, s-au manifestat de preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială între 1960 și 1982. Articolele consemnate aici se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discurs) fiind utilizate aproape sinonimic, sau diferențiate în funcție de context. Perspectiva discursului văzut în context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală Ideile scriitorilor tel-quel-iști, asociate unui accentuat spirit de frondă moștenit de la suprarealiști, s-au manifestat de preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială între 1960 și 1982. Articolele consemnate aici se bazează pe sesizarea crizei limbii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aproape sinonimic, sau diferențiate în funcție de context. Perspectiva discursului văzut în context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală Ideile scriitorilor tel-quel-iști, asociate unui accentuat spirit de frondă moștenit de la suprarealiști, s-au manifestat de preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială între 1960 și 1982. Articolele consemnate aici se bazează pe sesizarea crizei limbii, a instituțiilor sociale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială între 1960 și 1982. Articolele consemnate aici se bazează pe sesizarea crizei limbii, a instituțiilor sociale și a individului și pe elaborarea unei teorii care să aibă drept puncte de reper noțiunile de scriitură, text, producere. Deși literatura și politica sunt considerate interdependente (în sensul că literatura este percepută ca o "revoluție simbolică" ce pregătește schimbări economice și sociale), grupul Tel-Quel respinge ideea de literatură angajată, de unde rezultă necesitatea de a o analiza în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]