3,463 matches
-
au purtat evreii din Basarabia și Bucovina față de trupele românești care se retrăgeau și care până atunci apăraseră liniștea și belșugul acelor evrei? Vă reamintesc eu: înainte chiar de apariția trupelor sovietice, evreii ce apărați, din Basarabia și Bucovina, au scuipat ofițerii noștri, le-au smuls epoleții, le-au rupt uniformele și când au putut au omorât mișelește soldații cu bâtele. Avem dovezi. Aceiași ticăloși au întâmpinat venirea trupelor sovietice cu flori și au sărbătorit-o cu exces de bucurie. Avem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai diferențiate și mai cuprinzătoare, dar în același timp mai echilibrate, mai temperate, eliminînd excesele de autopedepsire, dar și de autofavorizare. Comportamentul spontan a fost înfrînat; bărbați care cîndva mîncau din aceeași farfurie sau beau din aceeași cupă sau care scuipau în prezența altora au fost despărțiți de un zid de rețineri și jene privind funcțiile organice ale trupurilor lor; impulsurile fizice (precum urinatul, eliminarea de gaze sau de materii fecale) erau controlate prin autoimpunere și supuse unor reguli noi privind
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
apoi multe se uită. Tașcă n-avea să lase să treacă pe lângă el sfaturile unui bărbat serios cum e Sfredeluș, așa că nu va mai umbla niciodată liniștit cu bani nescuipați și nedescântați. Ce dacă nu credea în asemenea fleacuri?! Dacă scuipa și zicea, asta nu putea să-i strice. Călare pe buiestrașul lui, cu biciul atârnat de șea și cu cuțitul la brâu, Tașcă se întorcea voios la București de la Alexandria, după un negoț bun. Lasă că și timpul era frumos
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vorbă cu toți trecătorii. Nu fuma, dar ținea În gură tot timpul un săculeț cu tutun din care sugea mereu. Ciudat mod de a-ți introduce nicotina În organism. Iarna, mergând pe cărare prin zăpadă, nu-i pierdeai urma fiindcă scuipa mereu un fel de salivă maronie, zeamă de tutun. Dar badea Lupu a murit și Ileana a rămas văduvă tânără, ca și cumnata ei, Maria lui Ionuț. S-a căsătorit Îndată cu unul pripășit pe acolo venit tocmai din părțile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Dumnezeu căci El nu bate cu ciomagul ” îndemn la iertare și apel la judecata divină, care nu va întârzia să apară, indiferent de modalitatea de exprimare, poate nu întotdeauna atât de evidentă; r. 20 22 : „pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea” compensarea umilinței și rușinii prin cinstire și transgresarea limitelor sociale fără prejudecăți și false idei de stratificare socială . VARIA POVESTIRI DIDACTICE PÂCALĂ p. 57, r. 23 : „aista-i chiar
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Castelul a fost într-adevăr înălțat de un geniu, dar el a venit din Italia și se numește Primaticcio; un Făt-Frumos și-a adăpostit într-adevăr dragostele aici, dar era rege și se numea Francisc I. Însemnul său, salamandra, își scuipă aici flăcările, pretutindeni. Ea sclipește în mii de exemplare pe bolți, puzderie de văpăi ca stelele pe cer. Susține capitelurile cu coroana sa arzătoare, colorează vitraliile cu focurile sale, șerpuiește pe scările secrete și pare că mistuie cu privirile ei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vecine și puțin după aceea, un soldat intră în cameră, ținînd de picioare două găini moarte. Avea peste tot pe el pene roșcate cu nuanțe de mov sau roz, în păr, pe față, pe tunică, pe pantaloni. Ținîndu-și strîns buzele, scuipă de cîteva ori puful din gură. Capetele găinilor atîrnă ușor, bălăngănindu-se. La modul general, descrierile productive au un rol "tranzitoriu", adică anumiți semnificanți din componența lor, printr-un proces de asimilare extinsă, contaminează segmentele ficționale care în mod obișnuit
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fixă și sigură, umeri lați, burta înainte, pasul ferm și hotărît.] Vorbește răspicat; îi cere să repete celui care îi adresează cuvîntul și nu gustă mai niciodată ceea ce i se spune. Își scoate batista și își suflă nasul cu zgomot; scuipă foarte departe și cască foarte tare. Doarme ziua, doarme noaptea și încă adînc; sforăie cînd iese în lume. Se remarcă aici că, după o descriere a fizicului lui Giton, se trece treptat (printr-un procedeu metonimic) la descrierea mersului său
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
surpriză de proporții când ne așteptăm noi mai puțin! Am auzit că va lansa un volum nou la viitorul târg de carte. Să avem puțintică răbdare, mon cher! Leul e încă în putere și nu-l vor răpune pisicile care scuipă și zgârâie! De altfel, nu l-au răpus și nu-l vor răpune nici măcar cei cât de cât comparabili ca valoare și forță cu el. Pentru că nu putem spune că nu are inamici și dintre cei de un calibru mai
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
puști răsărise lângă mine și mă întrebă direct: - Ai pus „lipitura”? - Unde? - Pe fundul pocnitorii, ca atunci când o izbești de pământ să pocnească mai tare și să sară țandăra în sus. - Nu. - Uite așa. Îmi luă din mână „pocnitoarea” și scuipând pe o bucățică de nămol, subție fundul pocnitorii, o lipi acolo și când o izbi de pământ, a pocnit foarte tare și țandăra sări în sus. Bucuria mea n-a fost mică. Mai învățasem ceva. - Știi „țurca”? l-am întrebat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
caldă, bine crescută, cu miez mult și cu coaja groasă și bună, care merita ciupită, nu de foame, doamne ferește, ci din distracție. Saliva îmi năvălea în gură și nu știam ce să fac cu ea. Cu cât o 161 scuipam, cu atât năvălea mai multă, de parcă se rupsese zăgazurile în mine. Apoi, până acasă, imaginându-mi că această pâine era o cobză, o ciupeam și iar o ciupeam, începând de la cojițele din cele două laturi ale pâinii și continuând cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o să facă biata femeie? - Care femeie? - Păi, Ilinca din deal...Ce-o să facă? Nu știu. Burta fetei crește și mă-sa se vaită că n-are bani să dea copchilu' afară, zise cel care lansase vestea, apoi mai țâșni un scuipat pe care-l chisă repede cu vârful toiagului. - Da casierul pe unde-o fi? - Naiba știe unde? Că a fugit cu banii acum trei săptămâni și de atunci nu l-a mai văzut nimeni. O fi el pe undeva. Hm
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de li s-a calculat asemenea pensii de mari? - Da' tu n-ai aflat că în țara asta dreptatea umblă cu capul spart, și asta-i cam de multișor poveste, nu știu care poet a spus-o! și țâșni și el un scuipat în noroiul din fața lui, chisând cu toiagul foarte absent. - Auziți, săptămâna trecută, primarul a trecut pe la porțile oamenilor și i-a îndemnat să iasă cu atelajele ca să care fiecare câte două trei căruțe de nisip și balastru de la râu, că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
putrede, și trebuie să-și adune bucatele de pe câmp, atunci am să-i văd eu cum își bat vitele când o să intre în noroi roata căruței până la osie, mai zise unul din ei, scârbit de tot și mai lansă un scuipat la locul știut pe care-l chisă repede cu toiagul. - Halal așa oameni! conchise și al treilea, ridicându-se de pe scaun și întinzându-se, ducând mâinile în sus și strâmbându-se de dureri de șale. Eu mă duc acasă. - Da
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lecțiile de box pe care le luasem cândva - în viață e bine să știi să faci de toate - m-au salvat. I-am parat lovitura cu stânga, iar cu dreapta iam trimis un pumn direct în mutră. Plin de sânge, scuipă câțiva dinți pe podea și se lăsă moale pe scaun. Vatmanul oprise vagonul, a venit un polițai și ne-a dat jos pe toți trei. I-am relatat întâmplarea de la capăt, care n-a durat mai mult de câteva secunde
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
larg, nu știu de unde l-a luat, eu sunt om bătrân și multe am văzut la viața mea, dar așa ceva... Mâncase moșul un picior de pui și golise șipușorul cu vin de acasă, făcut de mâna lui, și acum avea scuipat la furcă, cum se zice. Amurgea, soarele se lăsa binișor în zarea din fața noastră; apoi ne mai salută o dată, ca de rămas bun și se ascunse după deal, înroșind amurgul în zeci de nuanțe. Peștele începuse să muște iar, dar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu voce scăzută începu să facă niște gesturi stranii, fumul descriind în aer arabescuri albe. Din când în când se oprea și se îndrepta spre vatră, scotea din buzunarele fustelor ei bobițe ca de rășină, le arunca în foc și scuipa de fiecare dată de câte trei ori în flacăra albăstruie ce se ridica. — Doamne ferește, oprește-te, Zamfiro! Am terminat, sărut mâna. Plătește-mă să se împlinească. Marica aprecie că nu are încotro și scoase un galben turcesc. Zamfira îl apropie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Evocând amintirile primei iubirii, îi este ușor să-i înlăture pe toți. Convențiile premaritale odată stabilite, cere un sărut drept zălog. Tânăra femeie întinde obrazul. Cuprins de un acces feroce, trădătorul îi mușcă buza, smulge o bucată din ea, o scuipă pe masă și fuge. Se aleargă la țipetele de durere ale victimei; e chemat un chirurg; acesta potrivește fâșia sângerândă atât de bine, încât carnea se prinde. Frumoasa persoană a scăpat doar cu o cicatrice ușoară. Ce credeți că a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sau să întreprindă o afacere de ceva importanță într-o astfel de zi. Dacă, din prea multă politețe, cineva e complimentat pentru sănătatea sa înfloritoare, e semn rău; influențele geloase trebuie îndepărtate prin mai multe cruci; trebuie în plus să scuipi și să calci în propria salivă. Baba poate, după voie, să vâre sau să alunge epizootia; ea face să treacă laptele vacilor productive în mamelele vacilor sterile; face vitele grase sau slabe pe loc, și asta cu un cuvânt sau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
auzeam zgomot în podul casei, nechezături, chițcăituri, țipete, hâlizeli de satisfacție. Patul pe care dormeam se învârtea noaptea ca un OZN la decolare. Animalele de companie și curte, au început să se comporte ciudat, devenind neliniștite, violente, respingătoare. Pisicile miorlăiau scuipând, stufoșându-și cozile, ridicându-li-se restul părului ca țepii ariciului în strategia de autoapărare. Câinii mârâiau arătându-și colții, lătrând și schelălăind la ființe invizibile. Am deratizat podul casei crezând că sunt șobolani. Pisicile și câinii i-am deparazitat, hrănindu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
nu le dau și se duc dracului. Așa că vezi, mai adăugă, ca un avertisment pentru mine. Uitai că legionarii erau "ai mei", uluit de știre. îl întrebai: - Când l-au omorît? - L-au omorât, răspunse el sec, aruncând țigarea și scuipând peste ea. Cu ăsta nu puteai vorbi. Mă ridicai și plecai. La primul chioșc cumpărai un ziar, îl răsfoii chiar acolo, dar nu se găsea în el nici o știre despre Iorga. E adevărat, îl întrebai pe omul de la chioșc, că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu roțile învârtindu-se cu o viteză fantastică pentru a atenua efectul de frecare. Mult mai mult timp \ cel puțin așa aveau impresia pasagerii \ avionul zbură la o distanță infimă de sol, cu cauciucul roților abia atingând betonul, cu reactoarele scuipând foc și fum. Datorită sistemului automat de care dispunea, nava își menținea un echilibru perfect. Când viteza navei se reduse suficient, grație coordonării ireproșabile a aparatelor electronice, pilotul preluă controlul manual. Avionul vira, părăsind pista principală și, cu frânele blocate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
LEGAT FĂCU UN SEMN AFIRMATIV DIN CAP. SPUI UNDE AI DUS INSTRUMENTUL DUPĂ CE AI PLECAT DE LA LABORATOARELE TRASK, UNDE M-AI LĂSAT PE MINE. TRASK RĂSPUNSE CU UN ZÂMBET CINIC ȘI CU UN SEMN NEGATIV AL CAPULUI. APOI ÎNCERCĂ SĂ SCUIPE CĂLUȘUL. AMINTINDU-ȘI CÂT DE PUTERNICI ERAU PROPRII LUI DINȚI, ÎI SCOASE CĂLUȘUL CU PRUDENȚĂ, GATA SĂ I-L PUNĂ LA LOC ÎN ORICE CLIPĂ. \ Ce ți s-a întâmplat? Celălalt îl privi posomorit. \ VĂD CĂ NU PORȚI OCHELARII. Marin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ATERIZEZE, DESCĂRCÂND GRĂMEZI DE MAȘINI MECANICE CARE STRĂLUCEAU. DUPĂ CÂTEVA CLIPE, TANCURI, TUNURI MOBILE ȘI VEHICULE DE TRANSPORT CIRCULAU ÎMPREJUR, ADUNÂND PERSONALUL. PE LA ZECE ȘI JUMĂTATE, O ARMATĂ DE PARAȘUTIȘTI, PRECEDATĂ DE UN VERITABIL ZID DE OȚEL MOBIL \ GATA SĂ SCUIPE MOARTE LA CEA MAI MICĂ REZISTENȚĂ \ CONVERGEA DINSPRE TOATE PUNCTELE ORIZONTULUI, MĂRȘĂLUIND PE STRĂZILE PRINCIPALE ALE ORAȘULUI CE PĂREA PĂRĂSIT, CU EXCEPȚIA CHIPURILOR ÎNGROZITE CARE TRĂGEAU CU OCHIUL DIN SPATELE FERESTRELOR ÎNCHISE. MARIN NU VĂZU NICI O URMĂ DE LUPTĂ. CU PUȚIN ÎNAINTE DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
apoi cum oi mai găsi altul ca el”, zicea femeia cumetrelor bune de gură care o îndemnau să se mărite că “doar s-a dus de boală”. Abia ce- și ridicase fata și a căzut la pat. A tușit, a scuipat sânge, a vomat, a uitat de el, și s-a dus. Rarița nu a bocit nicio clipă. Nimeni nu a văzut- o. Lumea zicea că-i așa, sau așa, și pe dincolo și că pe dincoace, dar ea nu a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]