138,178 matches
-
a se ocupa de marile probleme ale țării. * Cronicarul semnalează cu acest prilej o primejdie față de independența scriitorului care scrie la ziar. Dacă el nu acceptă linia ziarului, în numele libertății sale de gîndire, el poate deveni indezirabil în ziarul unde semnează, sau dispare de pe pagina întîi. * Se pare că ziarele, care au înghițit scriitori cîtă vreme aceștia le-au servit interesele, nu mai au nevoie decît cel mult la modul remorcabil de opiniile scriitorilor pe care i-au cultivat. Astfel că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
fără intervenția cenzurii, dialogul cu puterea politică nu s-a produs, deoarece, pe de o parte, exponenții puterii sînt surzi la semnalele societății civile, pe de altă parte, neîncrederea cetățenilor în instituțiile guvernamentale sporește mereu: "Contractul social nu a fost semnat, iar indiferența față de părerea cetățenilor intră în mentalitatea comunistă". Această indiferență oficială suverană, într-adevăr o moștenire totalitară, "macină nervii" omului de rînd, aducîndu-l astfel la apatie, la indiferentism civic. Orice încercare de schimbare implică o strategie ce se cuvine
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Z. Ornea A apărut, relativ, de curînd, o ediție din Criticile lui Maiorescu cu o prefață semnată de colegul meu de generație, dl. Dan Mănucă. E timpul, cred, să ne întrebăm (și să răspundem) despre rostul operei marelui critic azi. Ce spune ea, altfel zicînd, generațiilor de azi, cucerite de postmodernism și de alte isme? În primul
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
interbelică. Dar, firește, cît contează articolele unui șoarece de bibliotecă față de experiența politică și politologică la zi a celor care s-au văzut luați pe dedesubt sau pe deasupra de voturile primite de partidul lui CVTudor? Mai încoace, după ce liberalii au semnat pactul cu PDSR-ul, Z. Ornea răscolește prin fișele sale și scoate la iveală o sintagmă care a făcut carieră în vremuri mult îndepărtate ale politicii combinatorii autohtone: "opoziția miluită", adică opoziția care primea ceva, în schimbul unei atitudini constructive. Z
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
știa bine că majoritatea dintre deportații armeni nu vor ajunge niciodată la destinație. "Scopul real, deși nedeclarat - scrie indignat ambasadorul american - al deportării era jaful și distrugerea, adică un masacru de un fel mai aparte. Ordonînd deportările, autoritățile turcești au semnat, de fapt, condamnarea la moarte a unei întregi națiuni, lucru de care erau perfect conștienți și nu-și mai băteau capul să-l ascundă nici măcar în convorbirile cu mine". În tot cursul primăverii și verii anului 1915 au avut loc
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
la Mite Kremnitz. Poezia-scrisoare e datată 31 decembrie 1879 și, de la un vers încolo, e scrisă de Eminescu. O inedită eminesciană fără valoare estetică, dar o inedită, totuși, a poetului. Urmează trei scrisori a cărei eroină este Henrietta Eminescu (așa semnează, deși ea era, de fapt, o Eminovici), una a Veronicăi către sora poetului și două ale ei către Maiorescu, în care îl ruga să intervină pe lîngă poet să-i înapoieze cei o sută de galbeni împrumutați (scrisorile sînt din
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
reciprocă se continuă până astăzi, când schimbul cultural a devenit posibil prin deschiderea României spre structurile occidentale, iar lectorul român își poate autoaprecia nivelul intelectual după capacitatea comprehensivă a unor Jack Kerouac sau Philip Roth. Revista conține și câteva recenzii semnate de Florea Țuiu, Florin Constantiniu, Dennis Deletant asupra Dicționarului Republicii Moldova. În plus, Asociația "Amicii Statelor Unite" care editează revista împreună cu un comitet de redacție prezidat de Acad. Mihnea Gheorghiu, o face din ce în ce mai bine, pentru cel puțin un motiv: a dispărut erata
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]
-
tradițiile bătrînului continent și-a aflat o mai mare densitate de idei, la fel de postmodernist inventariate, într-un film înscris pe lista favoriților la Oscar doar prin performanța lui Geoffrey Rush, interpret subtil al Marchizului De Sade în ecranizarea piesei Quills semnată de Philip Kaufman, cineast rodat în dezvăluirea defulărilor și depășirea barierelor conformismului ipocrit. O formă de ipocrizie prost disimulată poate fi considerată acordarea distincției mult rîvnite Juliei Roberts, cenușăreasa-pretty-woman căreia i se recunosc meritele artistice acum, cînd reiterează, preț de
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
este scurtă, banală și hilară, ea poate fi rememorată în cîteva cuvinte. Totul s-a întîmplat la Galeria Eforie, în cadrul Atelierului 35 și în contextul unei expoziții pe care tînărul pictor timișorean Bus (aici trebuie spus că participanții și-au semnat lucrările folosin- du-și doar prenumele) a realizat-o învitîndu-și prieteni artiști din Timișoara și din București. Ce a expus fiecare în parte este mai puțin important acum, ceea ce contează, însă, este faptul că grupul și-a propus, prin expresii
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
de biserică veche, numit Busuioacă de Bohotin. Casă frumoasă, mult lemn, rezonanță de instrument muzical. Pășind în ea cu grijă, mi-l amintesc pe profesor, în anii războiului, '43-'44, punînd la Universitate note cu aerul unui bancher ce ar semna ordine mari de plată, în timp ce țigarea, strînsă între dinți, un Dunhill, îi fumega în colțul gurii, făcîndu-l des, în timp ce semna, să închidă un ochi cu un rictus aristocratic. Nimic nu mai e cum a fost. Totul aici dă impresia a
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
mi-l amintesc pe profesor, în anii războiului, '43-'44, punînd la Universitate note cu aerul unui bancher ce ar semna ordine mari de plată, în timp ce țigarea, strînsă între dinți, un Dunhill, îi fumega în colțul gurii, făcîndu-l des, în timp ce semna, să închidă un ochi cu un rictus aristocratic. Nimic nu mai e cum a fost. Totul aici dă impresia a fi ca altădată, dar semnele reînnoirii acoperă autenticitatea. Doar eu văd,... am prilejul să observ, pe ușa de la intrare, dată
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
despre orice se poate scrie ironic sau ireverențios. De altfel, cartea lui Șt. Aug. Doinaș este singura din volum receptată fără rezerve, nici măcar Negoițescu nu întrunește întreaga adeziune a criticului. "O antologie a poeziei române" (a cărei prefață a și semnat-o), opera scrisă de Negoițescu prin '53-'54 și recuperată în ultimii ani, are defectul major (explicabil, totuși, dar nu și pentru Regman) de a fi fost articulată în virtutea unei selecții subiective, având ca model la fel de subiectiva antologie a lui
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
natură, puțin turnători, chestia e cum și în ce fel..." Îi povestisem pe loc cu această ocazie cum un ofițer de securitate însoțit de un altul mai tînăr veniseră la mine și îmi propuseseră să mă fac informatorul lor. Să semnez adică o hîrtie prin care să mă angajez... Fusesem șocat, intrigat la culme! Cel tînăr, văzînd că ezit, spusese că știa cît îmi plăcea mie Parisul și că, dacă semnez, îmi netezesc ei calea, să capăt o bursă în Franța
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
mine și îmi propuseseră să mă fac informatorul lor. Să semnez adică o hîrtie prin care să mă angajez... Fusesem șocat, intrigat la culme! Cel tînăr, văzînd că ezit, spusese că știa cît îmi plăcea mie Parisul și că, dacă semnez, îmi netezesc ei calea, să capăt o bursă în Franța pe doi ani... "Ei, și", făcea Brummer, curios. Atunci i-am zis ofițerului mai în vîrstă, al cărui nume începe cu O, că încă de copil visam să ajung un
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică a seriei noi a Cronicii române (urîtul se ia, ca lepra), să ne aruncăm ochii și pe Vitraliile din același număr, semnate de Nicolae Iliescu, alt prozator al generației '80, promițător, și el, cîndva, și care astăzi e complet uitat în ipostaza sa literară, oricît s-ar strădui el să ne aducă aminte că mai ține un condei în mînă. Compunînd, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
citindu-i pe G.C. și pe N.I., să scuipe în sîn. Supărările și uitările lui Ion Iliescu Președintele Iliescu s-a lansat într-un tineresc atac împotriva postului de radio "Europa Liberă" cu prilejul unei alte lansări. Aceea a volumului semnat de Emanuel Valeriu Fața necunoscută a Europei Libere. Cu acest prilej, Ion Iliescu a declarat că "după 1989 Europa Liberă a avut un caracter partizan: anti-Iliescu, anti-FSN, anti PDSR și i-a susținut pe generatorii de violență în evenimentele din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
de pildă), soluția salutară (care vrea să zică salvatoare, nu de salutat) e recursul la literatură sau la darul literar veritabil al unor scenariști. Ceea ce dovedește a poseda, în speță, Claude Faraldo, dublat de ambiția neslăbită a regizorului de a semna separat adaptarea tuturor scenariilor ce i se oferă. Filmul însuși saltă astfel nesperat deasupra liniei de plutire, o dată cu regizorul din propria-i condiție. Pornită atît de sumbru, partitura se decantează grațios și incitant, într-o manieră cu totul proprie, într-
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
Un laitmotiv în universul cinematografic de la răscrucea mileniilor. Vezi - de exemplu - frisonantul film al canadianului Robert Lepage Possible Worlds sau nu mai puțin interesantul Morir (o no) al spaniolului Ventura Pons. Comparația nu este în favoarea debutantului Peter Howitt, actor care semnează scenariul și regia, mărturisind că a avut trei surse de inspirație destul de disparate: o schiță din 1909 a lui O. Henry "Căile destinului", piesa "Dacă" a Lordului Dunsany datată 1921 și filmul lui Frank Capra din 1946 Viața e minunată
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
din ianuarie 2001 (anul 2). Interesante articole despre Benny Goodman și John Lennon, sau despre Fusion-ul rezultat din ciocnirea violentă a jazz-ului și rock-ului prin anii '60. Și cîte și mai cîte. Redactorul-șef nu-și dezminte umorul, semnînd o haioasă rubrică - Gogoși și Manele - ilustrată de o caricatură a lui Cristian Topan: un cetățean stă la rînd dinaintea unei toalete din lemn, ca la țară, cu o fereastră sub formă de inimă deasupra căreia scrie: Orar. Manele 15-20
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
de spus. Nu vreau să adaug nimic - aici și acum - la analiza conținutului cărții, ci prefer să comentez contextul publicării traducerii, precum și semnificația unui asemenea eveniment. Profit, în acest scop, de apariția, în TLS, numărul din 2 martie, a recenziei semnate de Paul Bailey. O recenzie evident favorabilă cărții (cum altfel ar fi putut fi?), dar nefavorabilă lumii care a produs-o (și, iarăși, cum altfel ar fi putut fi?). Tzvetan Todorov scrie într-unul din textele sale că nu putem
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
cu care privește viața. Mânată de interesele etnografice ale tatălui, în perioada 1938-1946 toată familia s-a aflat în Japonia, unde, survenind războiul, timp de trei ani a trăit închisă într-un lagăr de concentrare din pricina refuzului părinților de a semna actul de fidelitate față de regimul lui Mussolini, aliatul japonezilor. Au fost ani de cumplite privațiuni și teroare care au marcat-o profund pe fetiță: pe moment, ea a fost lovită de o afazie de oarecare durată (experiență pe care o
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea belgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectivă și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă pentru că paginile 119-241 cuprind reproducerea xeroxată a manuscrisului în chirilice de la 1746. O
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
face CNSAS? Publică doar parțial lista de colaboratori: despre cele ale parlamentarilor PRM și PD nu se mai aude nimic, deși alegerile au trecut și deja o gravă discriminare a avut loc. Sînt țintuiți la stîlpul infamiei oameni care au semnat angajamente, fără a le fi pus în practică, dar ofițeri de securitate cu angajament în bună regulă, ca Ristea Priboi, își văd în continuare de treabă, controlînd din Parlament serviciile de informații. Și declarînd sfidător că ei au fost ofițeri
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
astăzi, nu i-ar fi publicat, de n-ar fi fost "marea generozitate a lui M. Eliade". În Luceafărul a publicat Cioran sub inițialele Z.P., ultimele sale texte scrise în românește. De la Caete de dor încoace, Virgil Ierunca a semnat cu pseudonimul care l-a făcut celebru. Revista a beneficiat de aportul redacțional al lui C. Amăriuței, cel puțin pentru primele numere. Din 1954, Ierunca i-a fost unic redactor. Înainte de a o descrie sumar, Cronicarul ține să amintească și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
tratat de pace de la București. Asta pentru că o țară, mică precum a noastră, trebuie să aibă totdeauna, înroșite, două fiare în foc, folosindu-se de fiecare, după împrejurări. Din fericire, tratatul de pace încheiat de Marghiloman nu a fost niciodată semnat de regele Ferdinand, fiind, astfel, atins de nulitate și, la sfîrșitul lui 1918, România a putut relua ostilitățile cu inamicul, alăturîndu-se, firesc, aliaților. (Păcat că din această ediție lipsește un portret și un discurs al lui Ion I.C. Brătianu, care
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]