5,850 matches
-
precum și diferite manuale destinate elevilor de școală primară. Romanele lui J. nu ambiționează depășirea pragului presupus de o lectură agreabilă, după cum nu pot renunța la o punere în pagină demonstrativă, tezistă. În majoritatea lor, scrierile se sprijină pe întâmplări preponderent sentimentale, cu ecouri ușor idealizate, proprii amintirilor autorului. Se includ în această categorie narațiunile inspirate de mediul școlar - Normaliștii, Învățătorii (1935), Revizori și inspectori (1936, în colaborare cu V. Munteanu), Seria Marga Munteanu (1939), și de cel rural sau provincial - Vitrina
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Pretextul-pilon îl constituie episodul împroprietăririi de după primul război mondial, cu surprinderea seismului ce lovește în marea proprietate și a unor semiutopice modalități de accedere colectivă la bunăstare, gen cooperativa inițiată de un intelectual devotat comunității. O complicată țesătură de conflicte sentimentale sau familiale încarcă, uneori obositor, demonstrația cărții, după cum exprimarea elegant-metaforică, excesivă, inadecvată, produce un efect contrar celui scontat. În Trenul albastru, perspectiva vieții este înscrisă într-un registru grav, tragic uneori. Se simte freamătul unor trăiri îndrăznețe, câțiva tineri propunându
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
la Budapesta. Ca regizor și director de teatru traduce, pentru îmbogățirea repertoriului Teatrului Maghiar din Cluj, cinci piese din dramaturgia română clasică și contemporană: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Meșterul Manole de Octavian Goga, Prometeu de Victor Eftimiu, Manechinul sentimental de Ion Minulescu și Molima de Ion Marin Sadoveanu - toate transpuse în maghiară pentru prima oară. Traducerile vor fi publicate, în 1934, în Román drámaírók könyvtára öt kötetben. K. a mai alcătuit în 1932 un volum de traduceri din poezia
KÁDÁR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287696_a_289025]
-
47. La o analiză atentă a circulației motivelor literaturii române, se poate constata proveniența neogreacă a multora dintre acestea 48, fie că este vorba de literatura didactică (istorii, gramatici), eseistică (filosofică), cea satirică sau dramatică, de nuvelă sau de romanul sentimental, ori chiar de „cărțile pentru zăbavă“49. • Fiul unui revoluționar și patriot grec mort la Messonghi și chiar el luptător la Drăgășani, Constantin Aristia, este exemplul cel mai potrivit poate, de asimilare a grecilor. Lui i se potrivește cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de înnoire în lirică și a rolului de deschizător de drumuri al L. (Noul curent literar). În primii ani ai revistei, poezia, căreia i se acordă cel mai larg spațiu, are un izbitor aspect tradițional: romantism macabru și byronian, erotică sentimentală, pastel clasic, satiră în linie pașoptistă. Teoretizarea poeziei sociale este susținută de o lirică a durerii proletare. În prima perioadă, în afară de Duiliu Zamfirescu (1880) și de Traian Demetrescu (1885), care debutează aici, ca și Anton Bacalbașa, au mai colaborat Bonifaciu
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
parte a romanului Thalassa (în 1893). Proza colaboratorilor - poem (Mircea Demetriade, Bonifaciu Florescu), schiță de moravuri (D.D. Racoviță, D. Teleor), observații naturaliste (Th. M. Stoenescu, Șt. Vellescu) - nu se ridică la același nivel. Duiliu Zamfirescu are în L. o nuvelă sentimentală, Cum a iubit Depărățeanu. După 1900 colaborează I. Peltz și Tudor Vianu. Prin traduceri, L. îi face cunoscuți pe romantici (Murger, Musset, Lamartine, Hugo, Byron, Walter Scott, Schiller, Heine, Leopardi) și pe modernii vremii (Maurice Rollinat, José-Maria de Heredia, Jean
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
senine”, cu versuri și articole; alte versuri îi apar în 1970 în revista „Tribuna”, L. colaborând apoi cu poezie, proză, critică literară și de artă la „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a. Fervoarea sentimentală din prima carte, Regina cu pași furați (1978; Premiul de debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de cerebralitate, sentimente evanescente, topite în nostalgii și
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
București, 1983, Am găsit o prințesă, București, 1994. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Interogații lirice, RL, 1978, 37; Constanța Buzea, „Regina cu pași furați”, AFT, 1978, 9; Valentin F. Mihăescu, „Peisajul din care lipsesc”, LCF, 1981, 24; Ion Bogdan Lefter, Poezie sentimentală, RL, 1981, 31; Laurențiu Ulici, Monografie lirică: Cleopatra Lorințiu, „Peisajul din care lipsesc”, CNT, 1981, 35; Daniel Dimitriu, „Terasa cu oleandri”, CL, 1985, 6; Florin Costinescu, Poezie și feminitate, CNT, 1988, 10; Valentin F. Mihăescu, „Aproape imaginară”, LCF, 1988, 9
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
cu încântarea etnografului și a iubitorului de folclor, o nuntă tradițională la țară, așezând mereu în opoziție moravurile decăzute ale civilizației orășenești cu frumusețea și puritatea vieții rurale. În Iluzii pierdute. Un întăi amor (1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului. Folosind variate nuanțe ale ironiei, povestitorul se află mereu în conflict cu boierii ruginiți, cu stăpânirea, cu toți adversarii
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului. Folosind variate nuanțe ale ironiei, povestitorul se află mereu în conflict cu boierii ruginiți, cu stăpânirea, cu toți adversarii înnoirilor. Prima aventură sentimentală e evocată cu detașarea ironică, dar nostalgică, a bărbatului matur. Locurile comune ale literaturii romanțioase la modă primesc aici o nuanță parodică și glumeață, care salvează povestirea de la un idilism desuet. În Fiziologia provincialului în Iași (1844), mijloacele prozatorului au
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
amoroasă, dar cu foarte evident caracter politic și social. Pregătirea acțiunii e făcută cu minuție, după modelul romanelor lui Balzac, scriitor cu deosebire prețuit de K., din care a și tradus câteva fragmente (din Physiologie du mariage). În afara conturării intrigii sentimentale, capitolul inițial cuprinde expunerea unor idei politice și naționale, fie ilustrate de eroi (Stihescu, mic proprietar, păstrător al spiritului național, anticosmopolit), fie prezentate direct de autor într-o amplă digresiune, fără interes literar. Punerea în scenă a acțiunii e remarcabilă
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
știau că zilele premenstruale reprezintă o perioadă sacră, zile de cinstire și respect, perioadă de sanctificare În cadrul obiceiurilor, cum ar fi de exemplu coliba lunii. Orice mă cunoaște știe că nu sînt persoana care să romantizeze sau să devină excesiv de sentimentală În ceea ce privește potențialul spiritual al PMS-ului. Îi cunosc umbrele la fel de bine ca și părțile luminoase, iar Înăuntrul umbrelor PMS este o pacoste. CICLUL VOSTRU LUNAR: UN JOC CU DOI HORMONI Biochimia aparent Încurcată a ciclului lunar al femeii este de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o temă îndrăgită în secolul al XVIII-lea, mai ales de literatură franceză - renunțarea la voluptățile vinovate și la toate deșertăciunile lumești și regresiunea în mijlocul naturii, într-un mediu pastoral, simplu și neprihănit. Descrierile de natură sunt făcute în maniera sentimentală sau preromantica. Fiind judecător la Fălticeni, G. e trimis în 1833, „cu a slujbii datorie”, pe valea Suhăi, a Sabasei și a Bistriței, până la Broșteni. El își așterne impresiile într-un jurnal de călătorie în versuri, intitulat Călătoria me la
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar, „Analele Societății de limbă română”, 1973, 3-4; Ovidiu Papadima, O viziune sentimentală a istoriei noastre: Mihail Gașpar, „Fata vornicului Oană”, „Semenicul”, 1979, 9; D. M. [Dan Mănucă], „Din vremuri de mărire”, CRC, 1983, 46; Vintilescu, Secvențe, 193-214; Dicț. scriit. rom., II, 335-336. D.B.-D.
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
său a fost de a nu trăda înțelesurile poemului, de aceea versificația originală suportă, în versiunea pe care o încearcă, o tratare mai lejeră, în care terținele dantești nu sunt păstrate. Vocația lui G. este însă aceea de povestitor. Natură sentimentală, el se înfățișează în primele sale nuvele ca un romanțios, stăpânit de reflexe livrești. Amoruri răvășitoare, nefericite se petrec într-o ambianță nefirească, în care (precum în Piatra lui Osman sau Comoara de pe Rarău și, mai târziu, în Stejarul din
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
melodrama. Preluând, până la pastișă, subiecte de la Gh. Asachi, autorul brodează niște lamentuoase povești de dragoste, supralicitând, până aproape de grotesc, tot ceea ce ține de afecte, într-o desuetă orchestrație de procedee (mister, răpiri, travestiri, antiteze ș.a.). Ca și nuvela istorică, nuvela sentimentală (Șanta, Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă istorie
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
este însă transpusă într-un registru poetic minor, cu tonalități de romanță, duioase, fluide, muzicale, ceea ce face ca unele stihuri să fie puse și pe note. Poetul era, în fond, ca și prietenii săi I. Păun-Pincio și D. Anghel, un sentimental meditativ, atras când și când de detașarea ironică a lui Alfred de Musset ori de badineria lui Heine, din a cărui operă a și tradus. Avea, de asemenea, afinități cu Arvers, al cărui Sonet îl tălmăcește în „Lumea ilustrată” (1891
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară pe mai multe planuri, insuficient asamblate, într-o construcție epică nu prea riguroasă, într-o „cavalcadă narativă” amețitoare și oarecum prolixă. În centru se află frământările sentimentale și detectivistice ale tânărului cadet Constantin (Dinu) Dragu, fascinat de identitatea multiplă și misterioasă a Minolei Bodony, descendenta „contesei sângeroase”. În Vest autorul face încă o dată dovada rafinamentului în descripția de medii și epoci și a capacității de a jongla
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
A mai semnat George Doru, G. Dumitrescu, Gogu Dumitrescu, Gogu Dumitrescu B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D. Gheslăniceanu, Dimitrie Gherasim, George Nanu Dumitrescu, G.U., G. Urz, George Urzin, Ghiță Urziceanu, Ghiță de Urziceni. Cu sporadice recenzii, răzlețe stihuiri sentimentale, articole, între care gesticulante sunt cele de atitudine politică (exaltând frăția de arme dintre soldatul german și ostașul român în „războiul sfânt” împotriva bolșevicilor), câteva traduceri (din Leonid Andreev, Arcadii Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D. nu-și modifică fizionomia
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932; Mihail Ilovici, „Invitația la vals”, CL, 1942, 1-2; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 137-143; Miron Scorobete, Moartea unei legende, TR, 1982, 13; Cornelia Cârstea, Mihail Drumeș, Craiova, 1982; Firan, Profiluri, 282-291; Dicț. scriit. rom., II, 155-157. C.T.
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
ori din 1912 și până în 1916 la Teatrul Național din București, piesa Oricum! este o izbutită satiră cu accente comice. Protagonistul, Dinu Roteanu, un escroc capabil să-și înlăture rivalii fie și prin crimă, ajunge ministru. Personajele, creionate burlesc sau sentimental, au mai multă viață, cu toate că acuză adesea lipsa de profunzime. Cunoscător al mediului sătesc, D.-D. încearcă să lămurească probleme legate de specificul etnic și de situația țăranilor. Așa apare, în 1903, broșura Avem cu ce să ne mândrim. În
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
1933 publică poemul Baladă, dar și poeți ca Pericle Martinescu, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna. Tot cu versuri colaborează N. Popescu-Meriș, B.B. Cedan, Stel. Sterescu, Eugen Brumaru, Luchian Neri ș.a. Proza este prezentă doar prin câteva schițe și povestiri de factură sentimentală sau istorică. Destul de cuprinzătoare este rubrica de critică literară a revistei, în care sunt comentate noile apariții editoriale. Astfel, N. Cristinoiu scrie, între altele, despre Europolis de Jean Bart și despre Camere mobilate de Damian Stănoiu, M. Ilovici prezintă romanul
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
și insurgent s-a tradus printr-o demitizare de amploare (care poate fi considerată axul unui program liric). Demitizare a naturii: stelele sunt „buhăite și murdare”, luna - „obeză și colerică”, patroană” a unui „bordel selenar”, cerul se supune unei „aritmetici sentimentale”, iar marea nu mai e bună decât ca recipient pentru „elanurile și urina” poetului. Deposedat de atributele lui tradiționale și coborât într-un registru opus, șocant, apare și erosul. Femeia, având „hoitul important”, îi ciocănește în dreptul inimii „cu degete de
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
la modă: Geo Dumitrescu, RL, 2000, 22; Constantin M. Popa, Clasicul optzecist, R, 2000, 10; Dicț. esențial, 270-272; Manolescu, Lista, I, 49-53; Popa, Ist. lit., II, 347-354; Mircea Iorgulescu, Poetul sub trei dictaturi, „22”, 2002, 656; Marius Chivu, Teribilist, contestatar, sentimental?, RL, 2003, 17. N.M.
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]