3,823 matches
-
trebuie să depună eforturi suficiente. În cazul de față, art. III din ordonanța de urgență criticată prelungește nejustificat și în mod unilateral plata drepturilor restante de natură salarială. Mai mult, se arată că textul legal criticat este contrar și principiului separației puterilor în stat, întrucât intervine în faza de executare a unei hotărâri judecătorești, fază care este parte componentă a actului de justiție. În sensul celor de mai sus, sunt menționate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauzele Ruianu împotriva
DECIZIE nr. 1.083 din 8 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215628_a_216957]
-
actului de justiție. În sensul celor de mai sus, sunt menționate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauzele Ruianu împotriva României, 2003, Sabin Popescu împotriva României, 2004, Constantin Oprea împotriva României, 2007, precum și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul separației puterilor în stat. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 44 din Constituție , se arată că prevederile legale creează o inegalitate între instituțiile statului și particulari în ceea ce privește regimul executării silite asupra fondurilor bănești. În acest sens, se invocă hotărârile Curții Europene a
DECIZIE nr. 1.083 din 8 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215628_a_216957]
-
modificări prin Legea nr. 221/2008 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică corespunzător perioadelor stabilite la art. 2 din prezenta ordonanță de urgență." Autorii excepției susțin că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților
DECIZIE nr. 1.108 din 8 septembrie 2009 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ şi a celor ale art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215716_a_217045]
-
contenciosului administrativ nr. 554/2004 , acesta urmând să fie examinat de instanța de control constituțional. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) referitor la organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, în cadrul democrației constituționale, art. 120 care instituie principiile de bază ale organizării administrației publice locale, art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 125 care stabilește statutul judecătorilor și art. 126
DECIZIE nr. 1.566 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219014_a_220343]
-
Aceasta intervine în virtutea legii, iar cuantumul amenzii este determinat în mod cert și neechivoc prin însăși norma criticată. Curtea constată că prevederile art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu sunt de natură să înfrângă principiul separației puterilor în stat, întrucât prerogativele judecătorului în legătură cu fixarea cuantumului amenzii nu constituie o intruziune a autorității judecătorești în atribuțiile celorlalte puteri ale statului. Totodată, Curtea observă că autorul excepției nu aduce argumente în sprijinul susținerii potrivit căreia ar fi nesocotite
DECIZIE nr. 1.566 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219014_a_220343]
-
viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege." Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației puterilor în stat și respectarea Constituției , a supremației ei și a legilor, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 alin. (4) prin care se prevede remunerarea egală, la muncă egală, a femeilor și bărbaților
DECIZIE nr. 1.564 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2005 privind unele măsuri în domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, din administraţia publică locală şi ale art. 57 alin. (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219012_a_220341]
-
de lege criticate nu prevăd nicio diferență, sub aspectul remunerării între bărbați și femei, discriminare interzisă prin textul constituțional menționat. În sfârșit, Curtea apreciază că prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție , prin conținutul lor referitor la principiul separației puterilor în stat și la obligația respectării Constituției, a supremației ei și a legilor, nu au nicio relevanță în raport cu dispozițiile de lege criticate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 1.564 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2005 privind unele măsuri în domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, din administraţia publică locală şi ale art. 57 alin. (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219012_a_220341]
-
modificările și completările ulterioare, se aplică corespunzător perioadelor stabilite la art. 2 din prezenta ordonanță de urgență." Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației în stat și obligația respectării Constituției și a legilor, art. 20 alin. (1) referitor la respectarea tratatelor internaționale privind drepturile omului, art. 41 alin. (2) referitor la protecția socială a muncii, art. 61 alin. (1) care prevede rolul Parlamentului, art.
DECIZIE nr. 1.301 din 13 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219082_a_220411]
-
și două excepționale care aparțin Guvernului ca autoritate legislativă delegată în condițiile art. 115 ori 114 din Constituție. Aceste din urmă două posibilități de legiferare nu pot fi însă neîngrădite. În caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Dacă, referitor la procedura de adoptare de către executiv a ordonanțelor simple ori de urgență, Constituția și jurisprudența Curții au asanat eventualele neajunsuri, în ceea ce privește legiferarea pe calea asumării răspunderii
DECIZIE nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
de credit, indiferent de modalitatea la care recurge instituția de credit pentru asigurarea independenței funcției de control al riscului de credit - cum ar fi subordonarea directă a unității de control al riscului de credit organelor cu funcție de conducere, menținerea unei separații între funcțiile sistemului de control intern și funcția comercială/personalul responsabil cu relația cu clienții, până la nivelul membrului responsabil din cadrul organelor cu funcție de conducere. Articolul 195 (1) În vederea prevenirii potențialelor efecte negative ale unei separări stricte între funcția comercială și
REGULAMENT nr. 26 din 15 decembrie 2009 privind implementarea, validarea ��i evaluarea abordărilor bazate pe modele interne de rating pentru instituţiile de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218617_a_219946]
-
judecătorești atribuții aparținând puterii executive. Fără a contesta faptul că singura autoritate abilitată să aprecieze asupra caracterului abuziv al unei clauze contractuale este instanța de judecată, prorogarea competenței acesteia cu privire la constatarea unei contravenții și aplicarea unei amenzi contravenționale încalcă principiul separației puterilor în stat. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de
DECIZIE nr. 1.535 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219300_a_220629]
-
părțile au în egală măsură posibilitatea de a-și exercită garanțiile prevăzute de legea procesual civilă, formulând apărările pe care le consideră pertinente și utile cauzei. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea constată că, aplicând sancțiunea contravențională, în urma verificării procesului-verbal întocmit de reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau de specialiștii autorizați ai organelor administrației publice, instanța, de fapt, confirmă existența clauzelor abuzive în
DECIZIE nr. 1.535 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219300_a_220629]
-
existența clauzelor abuzive în contract, constatate de organul administrativ, stabilind, pe această cale răspunderea contravenientului. Existența acestei proceduri de sancționare a faptelor contrare legii în domeniul clauzelor abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori nu impietează asupra principiului privind separația puterilor în stat, constituind tocmai expresia aplicării acestui principiu constituțional, în accepțiunea sa plenară, care include echilibrul și controlul reciproc al puterilor în stat. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin
DECIZIE nr. 1.535 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219300_a_220629]
-
să reglementeze competența și atribuțiile Curții Constituționale în mod diferit de acelea ale instanțelor de judecată, fiind vorba de instituții cu natură juridică și funcții diferite, în deplin acord cu dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească. De altfel, acest lucru a fost reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 827 din 26 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 2 iulie 2009. Cu privire la
DECIZIE nr. 1.523 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, art. 2 alin. (3) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219316_a_220645]
-
aceste aspecte excedează competenței Curții Constituționale, care nu poate cenzura modul de interpretare și aplicare a legii de către Oficiul Român pentru Imigrări, întrucât aceasta ar însemna o imixtiune în activitatea autorităților publice, de natură să aducă atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat. Totodată, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, acest text de lege fiind o consecință a dispozițiilor constituționale care consacră
DECIZIE nr. 1.416 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217898_a_219227]
-
aplică corespunzător perioadelor stabilite la art. 2 din prezenta ordonanță de urgență". Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială, ale art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 102 alin. (1) și (2
DECIZIE nr. 1.382 din 27 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ şi a celor ale art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217921_a_219250]
-
permite divorțul ori îl admite în condiții deosebit de restrictive, se aplică legea română, în cazul în care unul dintre soți este, la data cererii de divorț, cetățean român. Articolul 23 În cazul în care soții sînt în drept să ceară separația de corp, condițiile acesteia sînt supuse legii prevăzute de art. 20, care se aplică în mod corespunzător. Articolul 24 Legea care reglementează cerințele legale pentru încheierea căsătoriei se aplică nulității căsătoriei și efectelor acestei nulități. Nulitatea unei cas��torii încheiată
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226909_a_228238]
-
care în cazul unor coparticipanți procesuali ajung la costuri uriașe, suportate de angajator. Totodată, autorul excepției susține că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, care prevede că orice dispoziție contrară acestui act normativ se abrogă, încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, dreptul la un proces echitabil, atribuțiile Consiliului Legislativ, precum și dispozițiile constituționale care stabilesc că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se
DECIZIE nr. 1.075 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227176_a_228505]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, excluzând, prin urmare, abrogarea implicită. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerența sistemului legislativ, cât și pentru a asigura eficacitatea principiului separației puterilor în stat, întrucât nu permite judecătorului să legifereze expres unde legiuitorul a tăcut, respectiv să constate abrogarea, deși legiuitorul nu a făcut-o. Nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit
DECIZIE nr. 1.075 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227176_a_228505]
-
de competența unei instanțe, și părțile nu o pot înlătura, întrunirea se va face la acea instanță." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la
DECIZIE nr. 1.075 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227176_a_228505]
-
cele două autorități publice intrând astfel într-un conflict juridic de natură constituțională. Se arată că, prin acest demers, Guvernul a sfidat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, consacrat de art. 61 alin. (1) din Constituție, și a încălcat principiul separației puterilor consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, creând un precedent foarte periculos prin care se poate generaliza o practică de ocolire a dezbaterilor parlamentare. Cu privire la condițiile angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege se invocă Decizia Curții
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
condiții, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1.557/2009 , a statuat că posibilitatea Guvernului de a recurge la o astfel de procedură nu poate fi exercitată neîngrădit de către Guvern, întrucât admiterea unei asemenea ipoteze ar însemna eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat. Prin urmare, în sensul interpretării date de Curtea Constituțională dispozițiilor art. 114 din Constituție, Guvernul nu poate recurge la procedura angajării răspunderii în fața Parlamentului ori de câte ori constată că Parlamentul nu dezbate ori nu adoptă un proiect de lege
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
că însăși Legea fundamentală consacră două instituții juridice ce permit Guvernului să participe, în mod excepțional, la actul legiferării, și anume angajarea răspunderii Guvernului și delegarea legislativă. Se susține că nu au fost încălcate nici dispozițiile constituționale care consacră principiul separației puterilor în stat, întrucât varianta pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea reprezintă tocmai forma adoptată de Camera Deputaților, valorificând astfel îmbunătățirile aduse soluțiilor legislative inițiale, ca urmare a amendamentelor și dezbaterilor în cadrul acestei Camere a Parlamentului. În plus, conform
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice". Raporturile dintre cele două autorități sunt guvernate de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale". Potrivit art. 114 alin. (1) din Constituție "Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
unică autoritate legiuitoare. Curtea subliniază în acest context importanța, pentru buna funcționare a statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care ar trebui să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituțională, comportamentul loial fiind o prelungire a principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, în situația în care Parlamentul este sesizat cu un proiect de lege deosebit de complex, apreciat însă de Guvern ca fiind vital pentru programul său de guvernare, ceea ce presupune și o anumită urgență, și față de
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]