10,213 matches
-
mari de 0,1 ng/ml au reprezentat factori de risc independent pentru dezvoltarea de evenimente coronariene acute majore definite ca angină instabilă, infarct miocardic acut sau moarte de cauză coronariană ulterior acest risc crescând cu 90%. în schimb, nivelurile serice ale troponinei I nu au fost predictive pentru evenimente coronariene majore în acest studiu [Iliou et al., 2003]. O investigație și mai amplă, la 733 de pacienți dializați [Apple et al., 2002] a evidențiat rolul predictiv al troponinei T în ceea ce privește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienții cu valori ridicate ale troponinei T au prezentat un risc mai mare de a necesita inițierea terapiei dialitice pe parcursul perioadei de urmărire, reflectând probabil paralelismul afectării cardiovasculare severe cu degradarea accelerată a funcției renale. Stratificarea riscului cardiovascular în funcție de nivelurile serice ale troponinei T (și în mai mică măsură ale troponinei I) la pacienții dializați asimptomatici ar putea duce la o cuantificare mai exactă a riscului operator asociat transplantului renal, prin detectarea lezării miocardice subclinice, dar și la un management mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
nervos simpatic [Narita et al., 1999]. Printre problemele întâlnite în aceste tehnici nucleare neinvazive este situația pacienților cu valori tensionale fie prea mari, fie prea mici ca să permită administrarea în siguranță a unui singur agent vasodilatator. De asemenea, un nivel seric prea ridicat al adenozinei endogene atenuează eficacitatea dipiridamolului [Le et al., 1996]. Prezența hipertrofiei ventriculare stângi și afectarea arterelor coronariene mici sunt alți factori limitanți ai acurateții diagnostice a screening-ului BAC prin scintigrafie miocardică la pacienții uremici [Marwick și Cain
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
controlată din cursul ședințelor de hemodializă. Același lucru este valabil și pentru dializa peritoneală, prin utilizarea unui lichid de dializă hiperton. Precauții obligatorii la pacientul uremic cu IMA (când riscul de aritmii maligne este foarte crescut) constituie evitarea unui potasiu seric scăzut/la limita inferioară a normalului, situație cel mai frecvent întâlnită la sfârșitul ședinței de hemodializă și de prevenit prin modificarea concentrației lichidului de dializă sau suplimentarea aportului de potasiu la pacienții cu tendință la hipopotasemie. Hipokaliemia potențial amenințătoare pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu hiperparatiroidism sever și evitarea administrării de vitamina D3 la pacienții cu boală osoasă adinamică și/sau la pacienții cu calcificări cardiovasculare severe sunt obligatorii vezi în acest sens și capitolul III.4. Hiperhomocisteinemia Pacienții cu niveluri ridicate ale homocisteinei serice (peste 10 mmol/l) trebuie tratați cu acid folic per os și vitamina B12, cu scop vasculoprotectiv. La pacienții care primesc eritropoietină umană recombinată genetic, acest demers face oricum parte din terapia adjuvantă a anemiei renale. Ca urmare, cum determinarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
o angioplastie adecvată ar putea da rezultate apropiate de stentare. Această concluzie pare a fi confirmată de către un studiu recent care compară 63 de pacienți dializați cu 63 de pacienți non-uremici de vârstă, sex, istoric de fumat, niveluri ale colesterolului seric și gradul leziunilor coronariene foarte asemănătoare. La acest grup, rata complicațiilor și succesul primar au fost similare la pacienții uremici (chiar dilatați suboptimal, dar stentați) comparativ cu cei non-renali, rata de recurență tardivă/de progresie a bolii a fost similară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fiind un predictor independent al sindromului de debit cardiac scăzut în postoperator (risc relativ crescut cu 360%). Analiza unei baze de date în Statele Unite a relevat că pacienții la care a fost efectuat by-pass-ul coronarian la un nivel al creatininei serice de 130-260 mmol/l au prezentat o mortalitate mai ridicată la 30 de zile, necesar de ventilație mecanică prelungită și mai frecvent complicații hemoragice față de pacienții cu creatinina serică inițială sub 130 mmol/l. De asemenea, deteriorarea funcției renale a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
care a fost efectuat by-pass-ul coronarian la un nivel al creatininei serice de 130-260 mmol/l au prezentat o mortalitate mai ridicată la 30 de zile, necesar de ventilație mecanică prelungită și mai frecvent complicații hemoragice față de pacienții cu creatinina serică inițială sub 130 mmol/l. De asemenea, deteriorarea funcției renale a fost mult mai semnificativă la subgrupul de pacienți cu disfuncție renală postoperatorie, dintre aceștia 3% evoluând spre IRC terminală, necesitând instituirea dializei cronice pentru supraviețuire. Rezultatele de mai sus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cerebral după by-pass, riscul crescând o dată cu vârsta, gradul calcificărilor aortice și gradul disfuncției renale. În ceea ce privește factorii de risc ai reocluziei by-pass-ului de venă safenă la pacienții renali sunt disponibile puține date. în timp ce la pacienții non-renali reducerea agresivă a nivelului colesterolului seric (la ‡ 2,5 mmol/l pentru LDL-colesterol) aduce beneficii certe, pentru examinarea restenozării precoce la pacienții uremici nu există studii descriptive largi și cu atât mai puțin studii intervenționale. Kaneko și col. [1994] detaliază rezultatele examinării histologice la nivelul venelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
coronariană redusă reprezintă un factor important de risc pentru aritmii maligne, infarct miocardic acut și fibroză cardiacă (având ca o ultimă consecință insuficiența cardiacă). într-un alt studiu canadian [Foley et al., 1996] a fost examinată relația dintre nivelurile hemoglobinei serice la inițierea dializei și modificările ecocardiografice la pacienții dializați. Datele acestei investigații au arătat indubitabil că, pe măsură ce anemia devine mai severă, există un risc mai crecut de a dezvolta HVS și aritmii ventriculare maligne și/sau deces precoce de cauză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fluxurile de potasiu. Modificările acestor fluxuri induse de către hemodializă pot deci influența electrofiziologia celulelor cardiace, generând aritmii complexe [Meier et al., 1999; Cupisti et al., 1999]. Meier et al. [1999] au demonstrat o relație directă și înalt semnificativă între nivelurile serice pre- și postdialitice și lungimea intervalului Q-T corectat (r = 0,69, p = 0,001 imediat predialitic și r = 0,78, p = 0,001 imediat postdialitic). Se poate deci postula că cinetica potasiul în cursul hemodializei poate fi o cauză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
p = 0,001 imediat postdialitic). Se poate deci postula că cinetica potasiul în cursul hemodializei poate fi o cauză importantă de aritmii atriale și ventriculare [Redaelli et al., 1996]. Deoarece marea majoritatea a potasiului din organism este depozitat intracelular, concentrația serică din timpul dializei este menținută pe seama acestor depozite. Concentrațiile serice ale K variază larg în funcție de pH-ul sangvin și, ca urmare, nu exprimă cu exactitate mărimea depozitelor intracelulare la pacienții dializați. Poate exista chiar o depleție marcată a depozitelor intracelulare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cinetica potasiul în cursul hemodializei poate fi o cauză importantă de aritmii atriale și ventriculare [Redaelli et al., 1996]. Deoarece marea majoritatea a potasiului din organism este depozitat intracelular, concentrația serică din timpul dializei este menținută pe seama acestor depozite. Concentrațiile serice ale K variază larg în funcție de pH-ul sangvin și, ca urmare, nu exprimă cu exactitate mărimea depozitelor intracelulare la pacienții dializați. Poate exista chiar o depleție marcată a depozitelor intracelulare cu concentrații serice normale ale potasiului. Depleția kaliemică poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializei este menținută pe seama acestor depozite. Concentrațiile serice ale K variază larg în funcție de pH-ul sangvin și, ca urmare, nu exprimă cu exactitate mărimea depozitelor intracelulare la pacienții dializați. Poate exista chiar o depleție marcată a depozitelor intracelulare cu concentrații serice normale ale potasiului. Depleția kaliemică poate fi deosebit de periculoasă la pacienții aflați în tratament cronic cu digoxin. Hipervolemia este un alt contributoriu la anomaliile electrofiziologice constatate la subiecții hemodializați. Alungirea fibrelor miocardice consecutiv hipervolemiei induce importante modificări electrofiziologice în ceea ce privește conducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
s-a înregistrat la 34% dintre subiecți predialitic și în 46% dintre cazuri imediat postdialitic. Creșterea postdialitică a Q-Tc s-a corelat pozitiv cu homeostazia calciului: pacienții cu creșteri postdialitice mai mari prezentau un nivel inițial mai ridicat al calciului seric. De asemenea, subiecții care prezentau o reducere mai marcată a calciului seric postdialitic au avut o prelungire mai importantă a Q-Tc. în schimb, dispersia Q-Tc a fost doar în mică măsură influențată de către ședința de HD. Mai mult, dispersia Q-Tc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cazuri imediat postdialitic. Creșterea postdialitică a Q-Tc s-a corelat pozitiv cu homeostazia calciului: pacienții cu creșteri postdialitice mai mari prezentau un nivel inițial mai ridicat al calciului seric. De asemenea, subiecții care prezentau o reducere mai marcată a calciului seric postdialitic au avut o prelungire mai importantă a Q-Tc. în schimb, dispersia Q-Tc a fost doar în mică măsură influențată de către ședința de HD. Mai mult, dispersia Q-Tc nu s-a corelat cu modificările ionice intradialitice, variațiile TA sau parametrii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
moartea subită vezi mai sus. însă aritmiile cardiace sunt responsabile de un spectru foarte larg de complicații acute care solicită intervenția rapidă a medicului nefrolog. O sinteză a acestor complicații este redată în figura 1. Determinarea de urgență a ionogramei serice este obligatorie, cu atât mai mult cu cât electrocardiograma nu este totdeauna fidelă în diagnosticarea unor complicații electrolitice amenințătoare de viață cum este, de exemplu, hiperkaliemia severă [Aslam et al., 2002]. O cauză deseori neglijată de aritmii cardiace și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cronice cu pierdere de potasiu), se încurajează aportul de alimente bogate în potasiu și se suplimentează aportul per os de clorură de potasiu (2-4 g în 2-3 prize), numai dacă există toleranță digestivă bună și posibilitatea urmăririi atente a nivelului seric al electroliților; se oprește temporar administrarea de soluții/săruri bicarbonatate; hipokaliemia postdialitică nu trebuie tratată în absența unor valori extreme și a unor cauze evidente de hipokaliemie, întrucât la 1-2 ore după terminarea ședinței de hemodializă are loc un rebound
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
se oprește temporar administrarea de soluții/săruri bicarbonatate; hipokaliemia postdialitică nu trebuie tratată în absența unor valori extreme și a unor cauze evidente de hipokaliemie, întrucât la 1-2 ore după terminarea ședinței de hemodializă are loc un rebound al potasiului seric, prin trecerea acestui ion din spațiul intracelular în cel intravascular. Pacienții cu hipercalcemie severă beneficiază de: dializă de urgență; reducerea concentrației calciului în lichidul de dializă (e.g., 1,25 mmol/l); administrarea de furosemid i.v. în doze mari (dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
soluția de dializă. Administrarea parenterală de calcitriol poate juca un rol în patogeneza supraîncărcării cu calciu și a calcificărilor valvulare. în studiul lui Ureæa et al., evoluția rapidă a stenozei aortice a fost observată în special la pacienții cu niveluri serice relativ ridicate ale vitaminei D3. Ecocardiografia trebuie repetată la fiecare 6 luni, chiar și la pacienții asimptomatici. Hiperhidratarea trebuie combătută prin ultrafiltrare, deoarece debitul cardiac și fluxul transvalvular crescute contribuie la progresia calcificărilor valvulare. Ultrafiltrarea este totuși problematică la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
renale minore la pacienții cu insuficiență cardiacă Titlul unui editorial recent din European Heart Journal atrage atenția asupra semnificației deosebite pe care o are disfuncția renală pentru riscul cardiovascular: Căutați subiecți cu risc cardiovascular înalt? Atunci uitați-vă la creatinina serică [Mann et al., 2003]. Această constatare este pe deplin justificată la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică (ICC), care frecvent prezintă boală cronică de rinichi, disfuncțiile renală și cardiacă reprezentând o combinație frecvent subestimată. De altfel, există o interrelație fiziopatologică clară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
potențează reciproc și continuu. într-o cohortă retrospectivă de 665 de pacienți internați în spital pentru insuficiență cardiacă congestivă, McClellan și col. [2002] au identificat la 38% dintre pacienți boala cronică de rinichi, definită ca prezența persistentă a unei creatinine serice mai mari de 1,5 mg/dl la bărbați și mai mari de 1,4 mg/dl la femei. Simpla prezență a disfuncției renale, de cele mai multe ori ușoară, a crescut riscul relativ de deces la un an cu 43% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacientul uremic este discutată într-un capitol aparte. Același impact al anemiei renale asupra dezvoltării insuficienței cardiace congestive de novo a fost demonstrat de către Rigatto et al. [2002] la populația transplantată renal: fiecare reducere cu 1 g/dl a hemoglobinei serice (Hb) se asociază cu un risc crescut cu 24% de a dezvolta ICC. Acest risc este prezent și pentru valori ușor reduse ale hemoglobinei (Hb) și se accentuează o dată cu agravarea anemiei; astfel, luând ca referință pacienții transplantați cu Hb peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
12,6-13,8 g/dl, cu 255% mai mare la subiecții cu Hb = 11,4-12,6 g/dl și cu 367% la cei cu Hb < 11,4 g/dl. Malnutriția. Se estimează că 30-60% dintre pacienții dializați sunt malnutriți, albumina serică, marker al malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Hb < 11,4 g/dl. Malnutriția. Se estimează că 30-60% dintre pacienții dializați sunt malnutriți, albumina serică, marker al malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de un pacient dializat cu infarct miocardic în antecedente, rata mortalității fiind egalată doar de pacienții cu SIDA sau cancer metastazat [Mesler et al., 1999
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]