7,439 matches
-
mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem bolnavi sau este Duminica, când nu e îngăduit să facem metanii, să zicem cuvântul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca mai apoi să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă și nu știm dacă e după Dumnezeu sau nu, să ne întrebăm ce-ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce va spune duhovnicul nostru, o va aproba, sau nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ne apropiem de Dumnezeu și ne unim cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Când se referă la felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
sau emblemă heraldică” (69, p. 411). Felul cum este prezentat Daniil Sihastrul în diverse legende românești, în speță cele de tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici (duce o viață ascetică, trăiește izolat într-o peșteră, întâlnește în taină și sfătuiește pe suveran, are puteri magice asupra stihiilor etc.), ni-l înfățișează pe acesta ca fiind un posibil „urmaș spiritual” al preoților geto-daci. După cum scrie Strabon, regele geților îl consulta pe marele preot Zalmoxis (și ulterior Deceneu) - retras într-o peșteră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paltin” (8, p. 130). Legendele populare referitoare la Noe construind arca sunt, în esență, înrudite cu cele referitoare la Ștefan cel Mare ctitor de biserici. În general, legendele populare care tratează acest din urmă subiect se reduc la următorul scenariu : sfătuit de un sihastru (de regulă, Daniil), Ștefan Vodă ridică o mănăstire (de regulă, Putna) pe locul unui copac (de regulă, paltin) în care i s-a înfipt săgeata, sau din care se aude „toaca din cer”, sau în care se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românesc. În amintirile sale din anii copilăriei (Amintiri, 1855), deci dintr-o epocă ante- rioară plecării lui în Elveția (1829), Alecu Russo ne dă următoarele informații prețioase de dendromitologie populară : „Părul din mijlocul satului era odinioară : când divanul unde [se] sfătuia satul, când locul unde poposea voinicelul străin până a nu-și găsi gazdă, când locul giocurilor ale băieților, când spitalul unde zăcea[u] bolnavii nevindecați” (132). Deci spațiului circular de la poalele copacului consacrat din vatra satului i se atribuiau mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la Iași, intenția de-a amâna la calendele grece reforma legei tocmelelor agricole. Întrebăm cu mirare cine îndreptățeste pe scriitorii organului oficios de-a presupune o asemenea intenție unui Vasile Alecsandri, unui Nicolae Roset - rosnovanu, unui Grigorie Sturza? Noi am sfătuit din nou pe confrați, precum i-am fi sfătuit și în rândul trecut, să viziteze moșiile acestor bărbați și să constate în ce stare sunt locuitorii de pe ele în asemănare cu cei de pe moșiile coreligionarilor politici ai d-lui C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reforma legei tocmelelor agricole. Întrebăm cu mirare cine îndreptățeste pe scriitorii organului oficios de-a presupune o asemenea intenție unui Vasile Alecsandri, unui Nicolae Roset - rosnovanu, unui Grigorie Sturza? Noi am sfătuit din nou pe confrați, precum i-am fi sfătuit și în rândul trecut, să viziteze moșiile acestor bărbați și să constate în ce stare sunt locuitorii de pe ele în asemănare cu cei de pe moșiile coreligionarilor politici ai d-lui C. A. Rosetti. Se vor convinge atunci că interesul pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
singura instructivă instrucțiune dată de d. Boerescu reprezentanților noștri din străinătate: " Sugerați ideile colonelului Pencovici" D. Kogălniceanu, care simte că Austria nu așteaptă, ca d. Boerescu, începutul lui noiemvrie, că lucrează din răsputeri pentru a obținea concesiuni în favorul ei, sfătuiește pe ministrul nostru de externe să se explice franc și leal cu cabinetul din Viena: Nu trebuie să așteptăm pîn' la noiemvrie spre a lua o atitudine pronunțată. Adunarea Comisiunii nu va fi decât o formalitate pentru a regula otărîrea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vedem dar pe adversarul eligibilității magistraturii și al sufrajului universal alături cu susțiitorii acestora, tot filigranul artei sale retorice nu e în stare a neutraliza impresia rea, întemeiată pe adevăr, pe care ne-o face. Lucrul pe care l-am sfătui d-lui Boerescu e așadar: pocăința. Dar o pocăință adâncă, care să reformeze oarecum modul său de-a fi. Să se convingă că nici un om nu se aliază nepedepsit cu nulitățile catilinare ale țării sale în contra talentelor și trecutului ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aflători la Constantinopol, obicei turcesc ce se 'ntrodusese și la noi în vremea fanarioților și, în fine, în zilele lui Carol îngăduitorul. Nu știm atât de bine ce or fi hotărât divaniții musulmani; la noi știm însă că una a sfătuit ei, alta a făcut d. C. A. Rosetti, încît acest domn a avut plăcerea dublă de-a purta oamenii pe la icoane spre a-și bate mai pe urmă joc de sfaturile lor și de-a face tot după bunul său
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
politici, inspirând, prin neînsemnătatea lor, fiecăruia dreptul de a-i controla faptele și de-a le critica, escitînd prin energie indignarea adversarilor și amicilor, prin modestie persiflajul și ironia lor, ei sunt pururea între cele două stânci de cari Machiavelli sfătuiește pe guvernanți de-a se păzi: ură și dispreț. Dar alte lucruri se vor descoperi încă în urma acestor guverne slabe și neînsemnate. Se va constata bunăoară, precum ne previn unele foi, că starea financiară a Franței e departe de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nouă grupări de persoane și de ambiții. Să vedem cari sunt lucrurile ce se petrec? Căpeteniile roșii, văzând că în adevăr nu mai merge, că țara e uimită de corupția adâncă și de ignoranța neagră a partidului roșu, s-au sfătuit între ei să pară că se dezbină. Ei să-și facă loruși opoziție - asta-i cestiunea. "Romînul" să facă opoziție guvernului, "Națiunea" asemenea - să crează lumea că există sciziuni profunde în sânul partidului. Se știe că Corpul nostru 174 {EminescuOpXIII
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu există nici o solidaritate istorică între cel ce poartă azi coroana Țării Românești și cel ce a purtat-o acum cinci sute de ani? Iată panteonul care se pregătește eroilor și regilor poporului românesc - pușcăria. Nu suntem siliți să-l sfătuim pe primul nostru ministru să treacă granița la Putna, să vază cum străinii respectă mormântul lui Ștefan cel Mare, cum și azi, ca acum o sută și două sute de ani, o candelă pururea aprinsă luminează la capul marelui Domn român
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a autorităților. Acești paraziți de advocați de a treia mână și de scriitorași existau cu de prisos și înainte, dar acum sporesc ca buruiana cea rea, căci au o sferă de activitate determinată. Această canalie traduce actele și adresele autorităților, sfătuiește pe țăran, [î]l instigă, își dă aerul că ar fi având trecere în sferele politice, caută a trage pe sfoară pe cel necunoscător, i se plătesc bine serviciile de interpret, ia avansuri în procese pendente ș. a. m. d. Însă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lucruri, aud aceeași esplicare din gura dezamăgirii, dar fiecare din ei se poartă cu totul altfel; pe Critil [î]l indignează ceea ce vede, pe Andrenio-l atrage de intră-n danț. A fost din partea Delfinului o trăsătură de satiric de-a sfătui pe conservatori să lase focului idealismul lor politic și să imiteze pe roșii. - Dar daca ne vor imita, zic onorabilii, ne răstoarnă?! Și c-o furie dictată de instinctul de conservare foile lor se aruncă asupra articolului Delfinului să-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
judecătorul ce constată faptele și între cel ce le comite. Indignarea "Romînului" în contra articolului citat e atât de mare din cauză că în el partidul roșu își vede urâciunea proprie, enormă, își cunoaște trăsăturile insuportabile pentru ochii lui chiar. Ei, ceea ce Delfinul sfătuiește pe Catargiu să facă Brătianu a făcut de mult și va face-o pururea. Între un sfat platonic de-a face și între realitatea "s-a făcut" deosebirea e cât cerul de pământ. [23 octombrie 1882] 208 {EminescuOpXIII 209} ["CÎND
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici scaunul de deputat, nici acel de prezident al Adunării, din cauză că între d-sa și majoritate există deosebiri de principii, a avut asupra multor spirite din partid efectul unui ferment de discompunere. Onorabilii senatori și deputați se adună și se sfătuiesc de mai multe zile ca să afle un mijloc: cum i-ar pune capăt legei electorale actuale, pentru a o pune în concordanță cu reforma comunală deja votată și mai cu seamă cu dorința d-lui C. A. Rosetti de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau a Romei, tot astfel evident că nu admitem nici epitropie pe Dunăre și sfătuim pe tot românul să facă asemenea nouă. Pe tot românul, oriunde ar fi, sub a oricui stăpânire s-a afla. ["UN POPOR SE NAȘTE... 2257 Un popor se naște prin reacțiunea unei rase în contra unei dominațiuni străine: rușii - tatarii ungurii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înaintași. Tânărul din fața lui nu era defel potrivit însă pentru asta și, pentru un moment, se gândi chiar că Rim, trimisul împăratului, așa rudimentar și violent cum era, ar fi putut fi persoana cea mai bună cu care să se sfătuiască, de vreme ce chiar de la el pornea vârtejul de care se temea. Își alungă însă repede acest gând. ― Mi-e frică de sfârșit, Aloim, spuse Abatele deodată, surprinzîndu-l până și pe tânărul său amant. Mi-e teamă că ne apropiem de Armaghedon
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Cred că ai dreptate... Deși nu ai de unde să fii sigur. Fiindcă nu toate roțile sunt la fel! Poate că îl facem să viseze alt fel de roată... ― Nici eu nu sunt foarte sigur! Tocmai de aceea trebuie să mă sfătuiesc cu fratele Kalator. Ai tăiat cincizeci și patru de copaci din pădure ca să-i folosești drept stâlpi pentru acoperișul Templului. Cincizeci și patru... Atâția ani avea Profetul atunci când s-a înălțat.. Te gândești deja ce să faci când templul va
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Arta divinației se dovedea mai simplă decât crezuse. Se descurcase admirabil și dovedise că Abația avea imense rezerve de inocență în ceea ce privește natura umană. Moartea sensibiliza întotdeauna mințile slabe... Știa ce dorise să îi reproșeze Isidor. Nu faptul că nu se sfătuise cu el îl durea pe tânărul călugăr. Sufletul său era mai degrabă pârjolit de frica monumentală ca nu cumva populația de clone să intre într-un stadiu al dezvoltării despre care el să nu știe nimic. Crey intuise încă de la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe care îl avusese în vedere Sfântul Augustin cel Nou când dăduse porunca de pe urmă și care n-ar fi putut fi dus la îndeplinire de o femeie. Maria vorbi mult, dar Stin nu o mai ascultă. Trebuia să se sfătuiască cu altcineva. Se înnoptase de-a binelea când, ca o umbră, Stin se strecură lângă gardul Satului. Fără să știe, folosi exact locul pe unde tre-cuscși Rim în explorarea sa nocturnă. Cuvintele Mariei îl făcuseră să înțeleagă că femeia nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]