3,082 matches
-
care consultă „Introducerea“ lui Russell, îi va atrage atenția îndeosebi lipsa efortului acestuia de a se desprinde de propria lui perspectivă, pentru a înțelege abordarea lui Wittgenstein. Russell afirmă, de exemplu, că firul roșu care străbate considerațiile din Tractatus asupra simbolismului ar fi preocuparea pentru stabilirea condițiilor care trebuie să fie satisfăcute de un limbaj perfect din punct de vedere logic: „Astfel, logica are de tratat două probleme privitoare la simbolism: (1) condițiile pentru sens mai degrabă decât pentru nonsens în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
exemplu, că firul roșu care străbate considerațiile din Tractatus asupra simbolismului ar fi preocuparea pentru stabilirea condițiilor care trebuie să fie satisfăcute de un limbaj perfect din punct de vedere logic: „Astfel, logica are de tratat două probleme privitoare la simbolism: (1) condițiile pentru sens mai degrabă decât pentru nonsens în combinațiile simbolurilor; (2) condițiile pentru unicitatea semnificației sau referinței în simboluri sau în combinații ale simbolurilor. Un limbaj perfect din punct de vedere logic posedă reguli ale sintaxei care previn
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fiecare liceu un eșantion de profesori cu reactivitate accentuată la stres [Anexa 2] și un eșantion de cu reactivitate scăzută la stres [Anexa 3]. Datele au fost analizate în corelație cu interpretarea desenelor (arborilor) profesorilor după următoarele elemente cheie: a) simbolismul spațial: amplasarea arborelui în pagină (sus-jos, dreapta-stânga); b) raporturile dintre variatele dimensiuni ale principalelor elemente în desenul arborelui; c) impresia globală a desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care permite descoperirea personalității prin intermediul desenului. Concepția originală a lui Koch a fost modificată de Storra care a propus ca subiectul să deseneze după primul desen, pe o altă foaie, un alt arbore. Cel de-al doilea arbore, primind același simbolism ca al lui Koch, oferă imaginea personalității profunde, deoarece, repetând desenul, subiectul pierde orice inhibiție. În interpretarea testului sunt analizate aspectele legate de simbolistica câmpului grafic (amplasarea), elementele expresiei grafice, raporturile de mărime ale elementelor, semnificațiile fiecărui element în parte
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scene mitologice sau istorice. Salonul lui Apolo, cu forma sa octogonală, unică, a fost camera regelui înainte de a deveni sala tronului. Elementul central este imaginea zeului aflat în carul său alegoric și însoțit de cele patru anotimpuri. în apartamentele băii, simbolismul este compus dintr-un amestec de mister, mitologie și simboluri secrete. Unul din motivele des folosite în decorațiunile interioare este cel al zeiței Păcii care o îmbrățișează pe zeița Abundenței. Probabil este o aluzie discretă a artiștilor care încercau să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
întreaga regiune nordică veți găsi misterele lui Odin. În această tradiție veți întâlni doisprezece«Drottari» care prezidează peste misterele sale. Din nou sacrul 12 însoțit de cel inițiat. Aceste legende nu sunt adevărate din punct de vedere literar, ci reprezintă simbolismul școlii misterelor. Vorbim aici despre numerele și despre geometria sacră. Proporția statuilor egiptene, fie ele mici sau mari, erau multipli sau submultipli de 12 sau 6.“ în drumul alegoric parcurs prin saloanele palatului Versailles, care se încheie cu sala de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de introducere Răsfoind jurnalul "Cronică" din vara anului 1904, mai precis din 29 iulie, am găsit un articol în care era criticată modă de a aduce artiști străini, nu neapărat valoroși sau recunoscuți, pentru a efectua lucrări importante, de un simbolism public aparte, în România de la cumpăna veacurilor. Articolul, semnat cu un pseudonim, Lys, era intitulat Mânia streinismului și aducea în prim plan faptul că Primăria Capitalei comandă un bust, ce trebuia să-l înfățișeze pe Rege, unui sculptor florentin, un
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
În tranzit pot forma În raport cu tema radix aspecte armonioase (trigon, sextil), disonante (opoziție, careu) sau neutre (conjuncție). 2. Punctele receptoare Cele mai importante puncte receptoare sunt planetele rapide, numite și „planete personale”, adică Soarele, Luna, Mercur, Venus și Marte. În funcție de simbolismul lor, aduc În prim-planul preocupărilor noastre diferite domenii ale personalității. Astfel, orice tranzit care atinge Soarele va privi: afirmarea de sine, strălucirea personală; vitalitatea, sănătatea; imaginea bărbatului (a tatălui și a soțului Într-o temă feminină). Referitor la Lună
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ființa În profunzime, o Îndrumă pe o nouă cale, dar nu aduce neapărat o experiență concretă. Rolul stăpânirilor și punctele receptoare În funcție de casa pe care o stăpânesc sau de cea În care se află, planetele pot fi considerate reprezentative pentru simbolismul casei respective. Astfel, dacă pragul (cuspida) casei a VII-a (a uniunilor și asocierilor) se află În Pești, semn guvernat de Neptun, atunci orice tranzit al lui Neptun ar putea avea legătură cu viața relațională. La fel se Întâmplă În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
orb similar cu cel al lui Jupiter. Pe de altă parte, am unele observații pe care vi le semnalez fiindcă le-am Întâlnit În foarte multe cazuri, dar care nu pot fi justificate cu adevărat prin nimic concret: nici prin simbolismul planetar, nici prin actualizări sau retrogradări... Saturn este adesea activ Înainte de tranzitul lui exact (cu șase luni Înainte, indiferent de orb). Exemplu: Caroline de Monaco, Prințesă de Hanovra Aprilie 2005 - Caroline se confruntă simultan cu două Încercări: moartea tatălui, prințul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
organizează. Chiar și atunci când tranzitul nu acționează În mod armonios, permite schimbările și marchează adesea perioada În care o situație aparent fără ieșire se „deblochează” și Îl conduce pe individ către o reorganizare. Sens: Mesajul este simplu: toate actele conforme simbolismului jupiterian sunt favorizate. Ni se propune să acționăm În deplină legalitate, perfect limpede, să profităm de ocaziile pozitive și, mai ales, să le trăim așa cum sunt, cu seninătate, fără a aspira la altceva și fără a vrea mai mult. Capcană
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
magică care se țese Între individ și universul necunoscut. Există aici posibilitatea de a o percepe. Capcană: Să Încerci să comunici inefabilul, să crezi că tot ceea ce resimți este obligatoriu perceput și de ceilalți. Opoziție sau careu Dispoziție: Puțin morbidă. Simbolismul lunar (femeie, mamă, familie, echilibru personal) este aici greu Încărcat de angoasă. Pe acest plan, individul se simte prizonierul unui fel de fatalitate de care nu știe cum să scape. Dacă decide să fugă, riscă să distrugă multe lucruri din jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
actualizări, este aproape imposibil să se facă previziuni fiabile, fiindcă un tranzit nu este niciodată izolat: este Însoțit de doi factori dinamici, unul celest și celălalt natal. În actualizările lor, planetele rapide acționează pe două planuri: unul este legat de simbolismul lor intrinsec. Marte, spre exemplu - este capul de afiș al acestei teorii -, concretizează, grăbește lucrurile, le face mai active, poate chiar mai violente. Venus conferă un colorit sentimental, afectiv; Soarele pune În lumină; Mercur semnalează o relație cu schimbări, mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pot de fapt să afecteze În mod particular o anumită clasă de vârstă (de exemplu, toți cei născuți În 1950-1951 i-au avut pe Uranus și Pluto În tranzit peste Saturn natal În... mai 1968!); o dimensiune teoretică, legată de simbolismul planetei tranzitate; o dimensiune personală, legată de stăpâniri. Dimensiunea generală reunește interpretarea tranzitelor comune tuturor, care descriu marile jaloane reperate În mod clasic În decursul vieții unui om. Dimensiunea teoretică este cu siguranță mai ușor de decodificat, dar În practică
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
casei a VI-a (sănătatea, munca de zi cu zi) poate avea un efect complet diferit dacă acest Uranus este stăpânul casei a VII-a (uniune și asocieri). În acest caz, punctul receptor nu mai este studiat În funcție de propriul său simbolism, ci mai degrabă ca o extensie a casei pe care o stăpânește. Cititorul se va putea referi la capitolul „Utilizarea stăpânirilor”. În toate cazurile, Învățăcelul trebuie să țină cont de importanța planetei tranzitate În tema personală: dacă aceasta este angulară
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ceilalți, care poate fi reprezentat de locurile unde se exprimă comunitatea (cafeneaua, clasa, biserica). [...] [spațiul] relațiilor sociale, unde se organizează societatea însăși, cu structurile, convențiile, forțele, riturile, reprezentările colective, cultura ei" (Lohisse, 2002, p. 105); este vorba, așadar, despre un simbolism ce implică, de fapt, coroborarea coordonatelor spațiale propriu-zise cu cele relaționale/interpersonale, sociale, culturale ale unei situații de comunicare. 2 Comunicarea interpersonală "presupune să ne cunoaștem cât mai bine interlocutorul, să știm cum a reacționat în diferite împrejurări, îngăduindu-ne
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
conținutul său. El are un mare polimorfism, în raport cu tipul de tulburare psihică a bolnavilor. În egală măsură, mai ales în cazul delirului halucinator, limbajul are caracterul unei relatări care amintește de stranietatea situațiilor sau a scenelor onirice, încărcate de un simbolism fantastic, adesea incomprehensibil și bizar. Cele mai importante forme de limbaj delirant le întâlnim în cazul paranoicilor, la schizofrenici și parafrenici. Limbajul paranoicilor este un limbaj extrem de elaborat și el exprimă, într-o manieră amplă și cu accente voit convingătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere clinic într-o manieră mascată, traducând situații conflictuale asupra cărora vom reveni. Caracterul simbolic al simptomelor psihosomatice i-a făcut pe J. Bastiaans și L. Van der Horst să distingă în acest context clinic două aspecte: - simbolismul existențial, în care fiecare simptom are valoarea unui simbol general, ca urmare a unei tulburări de adaptare a individului, - simbolismul comunicativ, în care simptomele sau sindroamele clinice sunt indicatorii unor tulburări ale pulsiunilor sexuale și agresive ale individului. Ce importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihosomatice i-a făcut pe J. Bastiaans și L. Van der Horst să distingă în acest context clinic două aspecte: - simbolismul existențial, în care fiecare simptom are valoarea unui simbol general, ca urmare a unei tulburări de adaptare a individului, - simbolismul comunicativ, în care simptomele sau sindroamele clinice sunt indicatorii unor tulburări ale pulsiunilor sexuale și agresive ale individului. Ce importanță sau, mai exact, ce consecințe vor avea pentru persoana umană tulburările psihosomatice? Am arătat mai sus care sunt caracteristicile și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestea sunt, pentru autorul Tractatus ului, consecința „neînțelegerii logicii limbajului nostru“. Ceea ce este cu adevărat important din punct de vedere spiritual nu se poate spune, dar se arată. Logica limbajului și relația dintre expresiile limbajului și fapte se arată prin simbolismul limbajului. Iar valorile se arată în limbajul poeziei și muzicii, al artelor în general, ca și în limbajul marilor scrieri religioase și filozofice. Această temă pătrunde toate considerațiile cărții, le conferă sens și unitate, dar nu este formulată cu claritate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe care o dă el Tractatus-ului, o interpretare frontal opusă interpretării realiste a „enunțurilor ontologice“ ale cărții. Primul pas făcut de Wittgenstein a fost, după McGuiness, descoperirea modului cum se poate decide asupra adevărului propozițiilor logicii, și anume considerând doar simbolismul. Pasul următor a fost să se arate cum putem recunoaște dacă o expresie a limbajului este o 140 GÂNDITORUL SINGURATIC propoziție, adică o imagine a stărilor de lucruri, care poate să fie adevărată sau falsă. „Forma logică“ a limbajului „se
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sensul în care se afirmă, în 4.114, că delimitarea a tot ceea ce poate fi gândit este făcută „dinăuntru“. Concluzia lui McGuiness este că „ontologia lui Wittgenstein ia naștere într un mod particular din prezentarea pe care o dă el simbolismului“34. Întrebarea „Ce este ontologia Tractatus-ului?“ se află în centrul controverselor dintre interpreții lucrării. Ea reprezintă terenul confruntării dintre o interpretare realistă și una antirealistă. Ambele interpretări au fost susținute cu argumente plauzibile. Amândouă se confruntă, totodată, cu dificultăți greu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
distincte. Nu poate fi vorba despre explicarea logicii limbajului prin logica lumii sau de o inferență de la logica limbajului la logica lumii. Nu trebuie să știm nimic despre obiecte independente de limbaj pentru a putea determina dacă printr-un anumit simbolism putem da de o descriere adevărată sau falsă a faptelor. Oricât de surprinzător ar putea părea la prima vedere, afirmațiile din Tractatus despre „substanța lumii“ sau despre „logica lumii“ nu ar avea nimic de-a face cu modul cum este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce nu se poate spune nu ține ea însăși de domeniul a ceea ce se poate spune. Pentru Wittgenstein este vorba de o distincție care „se arată“ în forma logică a expresiilor, în simbolism. Nonsensul va putea fi, prin urmare, înlăturat prin simpla inspectare a simbolismului. Orice încercare de a formula un criteriu care desparte propozițiile de alte expresii ale limbajului nu este, până la urmă, decât o încercare de a spune ceea ce nu poate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spune nu ține ea însăși de domeniul a ceea ce se poate spune. Pentru Wittgenstein este vorba de o distincție care „se arată“ în forma logică a expresiilor, în simbolism. Nonsensul va putea fi, prin urmare, înlăturat prin simpla inspectare a simbolismului. Orice încercare de a formula un criteriu care desparte propozițiile de alte expresii ale limbajului nu este, până la urmă, decât o încercare de a spune ceea ce nu poate fi spus. Să recunoaștem că ceea ce urmărește autorul Tractatus-ului nu este ușor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]