3,065 matches
-
care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît e mai mare distanța dintre simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire, atunci într-adevăr modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a lungul acestui eseu, am invocat gînditori pentru care modernitatea tîrzie poate fi un teren unde raportarea la transcendență, calitatea itinerantă a credinței, libertatea ei față de obiectivări au șansa să fie puse la încercare. Există situații civilizaționale de inflație a simbolismului religios, cînd el poate deveni contraproductiv, provocînd plictisul și, în cele din urmă, abandonul sau asociindu-se, dimpotrivă, cu fanatismul literalist. Sfîrșitul Evului Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
situații civilizaționale de inflație a simbolismului religios, cînd el poate deveni contraproductiv, provocînd plictisul și, în cele din urmă, abandonul sau asociindu-se, dimpotrivă, cu fanatismul literalist. Sfîrșitul Evului Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la îndemînă, aplicat cu o mecanică virtuozitate chiar pe aspectele cele mai plate, mai triviale sau mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a sufletului individual. Etica faptei creatoare de istorie, dezbaterile conștiinței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a sufletului individual. Etica faptei creatoare de istorie, dezbaterile conștiinței, raportarea încrezătoare sau melancolică la rațiunea omenească au devenit domeniul unde simbolismul își înscria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a sufletului individual. Etica faptei creatoare de istorie, dezbaterile conștiinței, raportarea încrezătoare sau melancolică la rațiunea omenească au devenit domeniul unde simbolismul își înscria sensurile. Dar, înscrise în efortul de a modela istoria, viața socială și sufletul individual, sensurile simbolice au tins din ce în ce mai mult să se lipească de nivelul unde se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să se lipească de nivelul unde se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de întoarcere a actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din frumoasa carte a lui Daniel Ménager, aș spune că îngerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
361 e pus în valoare; dacă, pe de altă parte, încerci să atragi atenția asupra similitudinilor dintre "arieni" și "evreii conspirativi"362, Hitler va răspunde că această similaritate se datorează faptului că ""arian-ul" a fost "sedus" de evreu"363. Simbolismul sexual, observă Kenneth Burke, traversează Mein Kampf de la un capăt la altul, iar o brumă de cunoaștere în ce privește psihanaliza freudiană îl pune în evidență la modul exhaustiv: "Masele sunt "feminine". Ca atare, ele doresc să fie conduse de către un mascul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la "perpetuarea modelului tradițional de criticism"748 retoric. Astfel, propune McKerrow, trebuie să efectuăm o inversiune a sintagmei "adresă publică", astfel încât întreprinderea critică să dobândească noul profil non-tradițional care să o scutească de neajunsurile abordărilor critice prealabile. "Adresa publică" devine "simbolism ce adresează un public" sau "discurs care se adresează unui public"749 și, astfel, îndepărtează imaginea, achiziționată istoric, de "mesaj preconceput, având un început, un mijloc și un sfârșit [...], ce poate fi localizat în spațiu și timp ca eveniment izolat
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
atât cât îl atinge pe Eliade ori pe Culianu, ori fenomenul de isihasm, ori poate holocaustul sau poate pentru că are ediții ale unor cărți care-l interesează. În carte relatează un episod savuros în care recomandă studenților săi capitolul despre simbolism dintr-o carte pe care o citise în română, și constată că ediția din ebraică nu-l are. Nu este entuziast că una din limbile copilăriei sale a fost, pe lângă limba idiș pe care o vorbea acasă, româna, ar fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a fenicienilor, cercetările lui sir Aurel Stein, caracterul general psihosomatic al bolilor, sacru și profan la Eliade, sacru și profan îndeobște, istoria Tibetului, Țongkapa, Sir Charles Bell, Csoma de Korossy, Lhassa lama, simbolul mantrei, Saussure și Panini în paralel, Vedanta, simbolismul templului de la Borobur, mitocondrii și ribozoame, Zamolxis și Orfeu...” Deși a cunoscut acolo și „răutatea combinată cu prostia” care „dă un produs mai dens ca oțelul îmbogățit cu wolfram, tungsten, mangan...”, ceea ce rămâne în memorie este amintirea unor oameni „iubitori
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
său spiritual; o altă intenție mărturisită în Jurnal 5 este scrierea unei cărți intitulate L'Homme comme symbole în care să arate "nevoia omului de a trăi în conformitate cu simbolul, cu arhetipul". "În măsura în care omul societăților moderne se regăsește pe sine în simbolismul arhaic antropocosmic, redobândește o nouă dimensiune existențială. Așadar, regăsește un mod de a fi autentic și major, care îl apără de nihilismul istoricist fără să-l scoată totuși din "Istorie". S-ar putea, chiar, ca Istoria să-și reveleze adevăratul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o atmosferă banală și personaje mediocre se transfigurează treptat. Ceea ce venea de "dincolo", ca și toate imaginile paradisiace de la sfârșitul povestirii - erau deja acolo (s.a.) de la început, dar camuflate în banalitatea de toate zilele și, ca atare, irecognoscibile"7). Înțelegerea simbolismului latent al universului, accesul la o mitologie demult îngropată reprezintă unul dintre resorturile esențiale ale literaturii fantastice ale lui Eliade, care-i permite individului să participe la procesul de revrăjire a lumii și să încerce o anulare a divorțului cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din latină, Sanctus Johannis) și cea păgână care o are în vedere pe zeița Diana (etimologie considerată incertă, dar sugestivă: Sânziana=Sancta Diana). De asemenea, referindu-se la Noaptea de Sânziene, vedea ca pe un exemplu clar de coincidentia oppositorum, simbolismul (împins până la alegorie) al celor două atracții simultane ale lui Ștefan Viziru, după cum indică numele femeilor iubite: Ioana, nume ce trimite la sărbătoarea creștină a lui Ioan Botezătorul și Ileana care se referă la personajul de basm, Ileana Cosânzeana (Sancta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Séchard la Balzac) și - mult mai fertilă pentru onomastica literară - o asociere de semnificanți prin care numele propriu, în principiu asemantic, tinde în mod natural să ne reamintească de cuvinte cunoscute al căror sens se estompează. Asocierilor saussuriene le adaugă simbolismul fonetic și grafic (mimologismele lui Gerard Genette: mimofonia și mimografia). Baudelle găsește resurse conotative ale limbii pe scara sublexicală a grafemelor și morfemelor (de exemplu, la Proust, Borniche conține două secvențe depreciative: "bor-" și "-nich-"). Numele proprii alese inițial de către
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
actori-teoreticieni, tobă de carte"44. Despre aceeași proză, Marta Petreu consideră că este redevabilă în mare măsură unor opere ca Mitul eternei reîntoarceri, Aspecte ale mitului, și unor capitole din Istoria credințelor și ideilor religioase: "fără date de pură erudiție, simbolismul baroc al cărții rămâne inaccesibil". Senzația după citirea cărții, după decriptarea semnelor și a simbolurilor, este că "savantul colaborează nepermis de mult la edificarea scenariului narativ și că, obligându-te să te documentezi, dar nedezvăluindu-ți până la urmă în ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
simboluri și coincidențele oximoronice, să uite de știința lui"56; la fel, Ștefan Borbély se declară sceptic cu privire la afirmațiile lui Eliade despre faptul că narațiunea Șarpele ar fi produsul pur al imaginației și că n-ar fi folosit nimic din simbolismul sau mitologia șarpelui "nu putem crede că Eliade l-a suprimat cu totul pe știutorul de simboluri din el atunci când a elaborat romanul"57. În acest sens, avizatul comentator al operei lui Eliade argumentează prin prezența detaliilor imperceptibile din text
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
reale numai prin participarea la o realitate care le transcende: "Printre atâtea pietre, o piatră devine sacră - și în consecință se îmbibă de Ființă - fie pentru că ea constituie o hierofanie sau conține mana, fie pentru că forma ei acuză un anumit simbolism sau comemorează un act mitic etc. Obiectul apare ca un receptacol al unei forțe exterioare care îl diferențiază de mediul său și îi conferă sens și valoare"67. Forța unei pietre rezidă în substanța ei simbolică, în originea ei ("piatra
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ei ("piatra fulgerată" care vine din cer) sau în consacrarea ei (sacrificiu, jurământ). Pentru Eliade, pietrele cultuale sunt "semne și exprimă întotdeauna o realitate transcendentă", "ceva care îl depășește pe om", incluzând simpla hierofanie reprezentată de anumite pietre, dar și "simbolismul omfalic sau meteoric"68. Ceea ce transformă, degradează sau potențează aceste semnificații este istoria. Despre reprezentarea simbolică a realității în evenimentele cotidiene și sensul ascuns al acestora, Culianu vorbește în subcapitolul Desenul din covor din Secretul doctorului Eliade, raportându-se la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o simbolistică a numărului; minunea are loc grație confuziei de date: "așa s-a întâmplat minunea: dintr-o greșeală de dată"269. Dumitru se întoarce după patru ani să-i mulțumească "marelui predicator și taumaturg" "pentru miracol", număr al cărui simbolism rezultă "din raportarea la două forme esențiale în modelul tradițional al lumii: pătratul și crucea. Este numărul totalității și plenitudinii lumii terestre, tangibile, materiale"270. Toposul sacru, biserica, intră în opoziție cu barul Three Hundert, unde doctorul Martin a devenit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tentează pe artistul din Gavrilescu 330. Dincolo de echivalările fixate prin tradiție în această "mitologie a morții"331 (fetele=Parcele, baba=Cerberul, vizitiul=Charon), trebuie remarcate imaginea mitică a sufletului comparat cu un vizitiu conducându-și carul (întâlnită în Katha-Upanisad332) și simbolismul pragului unde stă baba, ceea ce sugerează așa cum frecvent spune Eliade "trecerea spre celălalt tărâm", ruptura de nivel, trecerea de la un fel de a fi la altul 333, de la profan la sacru, de la istoric la mitic. Universul pe care îl fundează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
celor patru se înscrie într-o geografie mitică, iar destinația este Cernavodă, toponim legat de elementul simbolic pod; deoarece cerna-vodă înseamnă voievodul negru, în limbaj indirect, toponimul se referă la poarta cea strâmtă a Voievodului Negru, a Îngerului morții 347. Simbolismul podului conținut încă din titlu se referă la trecerea/ legătura dintre lumea profană cu/spre cea sacră. El asigură ieșirea din lumea profană, problema pe care o dezbate această proză fiind aceea a găsirii unei ieșiri dintr-o situație absurdă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de condiția paradisiacă) se leagă de timpul solstițial al transcenderii în moarte (ziua Sf. Onufrie încheie vara), recurent în proza eliadescă (în Calendarul iulian sărbatoarea Sfântului Onofrei marca perioada solstițiului de vară). Proza eliadescă acordă o mare importanță "mitologiei solstițiale": simbolismul solstițiului de iarnă care supraviețuiește camuflat în structura petrecerilor de Crăciun 358 și a celui de vară ascuns în sărbătoarea Sânzienelor. În povestirea lui Gologan, nașterea mistică se leagă de vița-de-vie. Cel mai adesea, simbolurile se constituie in ansambluri triadice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]