21,041 matches
-
de cel al sintagmei "narator personalizat". Sintagmele precum "spiritul narațiunii", "funcția narativă" și, într-o anumită măsură, "autorul implicat"47 al lui Wayne C. Booth se referă, la rîndul lor, la factori pe care, ca să fiu concis, îi voi reprezenta sintetic prin expresia "structură de profunzime" a operei narative. Singurul lucru pe care această sintagmă îl are în comun cu aceea folosită în gramatica generativ-transformațională este faptul că factorii unei structuri narative la care se referă aceasta pot deveni vizibili doar
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ajungînd în situația unui proces holist și cvasi-explicativ, dinamica transmiterii în sine a fost puțin analizată și decriptată. Gînditorul francez concepe o interpretare comparativă a celor două procese care se va solda cu o coordonare a lor într-o schemă sintetică 5 și, deși observă că la un anumit moment disocierile făcute pot părea artificiale, deoarece pentru a putea transmite ceva trebuie mai întîi să comunici, el continuă să susțină valoarea nuanțărilor dintre cei doi termeni. Pentru R. Debray, actul de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
creat a posteriori cîteva monografii utile unei generalități pompoase și găunoase. Noi ne-am gîndit mai ales să reducem studiile de "comunicare" la un joc de elemente primare și universale care să le ordoneze și să le clarifice. Dacă sistemele sintetice cu pretenții totalizatoare sau exhaustive, limitate ori tranșante, sînt caduce, nu înseamnă că trebuie, în numele aleatoriului și al nepipăibilului obiectiv, să ne adăpostim sub cele două umbrele distincte inconsistență și soliditate. Specializarea dispersivă proprie cercetărilor erudite se combină astăzi cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o reprezentare fundamentală a noilor instrumente ale memoriei 19. Și mă opresc aici. Mi-ar trebui un curs întreg pentru a-i pomeni pe toți susținătorii, asta ca să nu mai vorbim despre arhitectul cel mai informat, mai puternic și mai sintetic al aventurii umane André Leroi-Gourhan. El a așezat cadrele referențiale ale disciplinei noastre, din exterior și chiar fără să menționeze ponciful "comunicare". Alături de aceste nume mari este emoționant să constați, la capitolul "pionieri ai mediologiei", rolul outsider-ilor instituției universitare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
marxismului francez și a purgatoriului său german. Lacan și întoarcerea la Freud. Heidegger și întoarcerea la Parmenide. Să ne oprim aici. La început n-a existat întîi un opus și apoi praxis-ul. Unitatea unui opus este infinitul: este operația sintetică și continuă a ansamblului utilizatorilor textului. A separa practica discursivă a lui Marx de instituționalizarea istorică înseamnă să uiți că cea de-a doua a creat din prima un sistem, sau un corpus de enunțuri. Pe măsură ce s-au alcătuit partide
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un simulacru: ea ne permite să vedem mai bine pămîntul (Spot-Images), să facem previziuni asupra climei (Meteosat), să forăm mai bine pămîntul și să ne clădim orașele (prelucrarea computerizată a datelor cartografice). Imageria numerică rafinează și lărgește lumea reală, așa cum sinteticul oferă un instrument de creație și descoperire. Mașina eliberează imaginea de mitul cavernei și de dictatul aparențelor. Spiritul se poate oglindi în propriile forme demiurg, și nu jucărie a propriilor iluzii. Vom închina imnuri imaginii fără obiect, ca și biroului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
experimentează planele subtile, corpul său fizic se află în letargie, n.n.) va suferi un accident din care nu-și va mai reveni ”. Eternitatea relativă a corpului cauzal, ca și capacitatea sa de a memoriza, face să fie păstrată o amintire sintetică a experiențelor tuturor vieților; vocea conștiinței nu este altceva. Iar dacă putem să facem din corpul cauzal sediul activității noastre conștiente, amintirea șirului de reîncarnări devine conștientă/operantă . Devenim atunci conștienți de o viață lungă, petrecută în etape succesive atât
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
orice oraș există societate populară. Sunt greu de stabilit limitele comunității într-o înșiruire de tipuri de grupuri. Este foarte dificilă încadrarea acelor forme aflate pe graniță, nici sat nici oraș etc. Peter Kivisto (1998: 92) ne oferă o variantă sintetică a dihotomiei dintre cele două: Caracteristica Gemeinschaft Gesellschaft Imaginea individului Colectivă; legată de grup sau comunitate Autonomă; individualism Relații sociale Familiare; intime Impersonale Diferențiere socială Scăzută Ridicată Instituții cheie Familie Stat și economie Spațiu Sat Oraș Control social Obicei; religie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și că voința reflectată produce societatea" (Tönnies, 1977: 193). Pentru el, sustragerea femeii din domeniul ei casnic, instruirea ei, intrarea ei pe piață distruge comunitate. La fel și pentru celelalte categorii ce sunt caracterizate de voința organică. Într-o manieră sintetică, tabelul următor surprinde asemănarea relativă dintre cele două cât și ceea ce le face să fie în fapt opuse. Comunitate Societate Voință organică Voință reflectată Eu-l Persoana Posesia Bunul de consum Pământul Banul Dreptul familial Dreptul obligației Toate acestea vin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Comuna rurală și orașul încă mai pot fi înțelese ele însele ca mari familii, descendenții și gospodăriile individuale sunt considerate organisme elementare ale corpurilor lor; corporațiile, asociațiile profesionale acționează ca țesuturile și organele orașului" (Tönnies, 1977: 277). Plecând de la observațiile sintetice ale lui Tönnies din partea de final, într-o încercare de sistem, putem organiza ideile în următoarea formă: Comunitatea Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața familială Concordie Cu întreg caracterul său Poporul Viața satului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
activitatea guvernului în domeniul nivelului de trai; * deprivare relativă Resurse * consum mediatic ridicat; are încredere în oameni; * nivel ridicat de educație tânăr Localizare locuiește în regiunile sudice (Dobrogea, Muntenia, Oltenia). locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este satisfacția față de democrația din România (scală de cinci trepte) iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
constituit, versus atașament pentru noutate și ceea ce este în curs de constituire; * modernitatea ca și caracteristică a zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice. Alți autori, diferențiază între trei niveluri ale modernității: cel structural, modernitatea fiind în acest caz un termen sintetic pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de valori și orientări generale, mai degrabă universaliste, decât particulariste, în terminologia lui Parsons; și nivelul individual, referitor la o orientare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dezvoltarea unor noi tehnologii și implementarea acestora în toate domeniile, de la muncă și educație și până la război, este considerat un alt aspect esențial al postmodernității și chiar o cauză a celorlalte transformări specifice ei (Kellner, 1999). Într-o abordare mai sintetică și mai cuprinzătoare, Darryl Jarvis consideră că există trei curente în postmodernism, sau că schimbările, teoriile, discursurile subsumate acestuia pot fi încadrate în trei categorii (1998): * postmodernismul tehnologic care pune accent pe schimbările obiective din tehnologie, cultură, societate, politică, informație
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și mai puțin pe cele moderne. Grafic 3.5: Modernitate atitudinală și comportamentală în Tălmăcel și Ludoș (medii) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 3, cu itemii utilizați în realizarea acestui grafic) Pentru a înțelege într-o manieră sintetică în ce măsură se poate vorbi de tradiționalism, modernitate și postmodernitate în cele două sate, am rulat o analiză factorială comparativă (vezi tabelul 3.6). Am ales această metodă statistică, datorită faptului că ea decelează dimensiunile subiacente unui set de indicatori, astfel încât
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se datorează creșterii prețurilor lucrărilor agricole și îmbătrânirii populației de la sat și a înrăutățirii stării de sănătate a acesteia. Deși surprind în bună măsură situația actuală a proprietății funciare în ruralul românesc, datele de mai sus, nu sunt suficient de sintetice ca să ofere o imagine globală. Din acest motiv, am încercat construirea unui indice, pe care l-am numit Indicele Proprietății Funciare (IPF), calculat atât pentru datele din Eurobarometrul Rural 2003, cât și (parțial) pentru 2007. Meritul lui este de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unui indice, pe care l-am numit Indicele Proprietății Funciare (IPF), calculat atât pentru datele din Eurobarometrul Rural 2003, cât și (parțial) pentru 2007. Meritul lui este de a permite exprimarea datelor numerice referitoare la proprietate sub o formă grafică sintetică (vezi figura 6.2). Tabel 6.10 Variabile utilizate în calcularea Indicelui Proprietății Funciare (IPF) Variabila Variabila recodificată 1. Mărimea terenului agricol aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și cunoașterea lui nu mai implică nici un alt principiu; știința lui este dialectica. Dialectica este știința cea mai înaltă pentru că are ca obiect cunoașterea existenței în sine. Cunoașterea dialectică constă într-o unificare a cunoștințelor adevărate. Dialectica este o știință sintetică prin aceea că leagă toate cunoștințele de una și în aceeași idee a binelui. Oamenii obișnuiți se opresc, la un gen de cunoaștere între știință și ignoranță, care este opinia (cine cunoaște lucrurile frumoase, nu cunoaște frumosul în sine, acela
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și nespeculativă. Charron a fost încadrat ca sceptic, stoic, epicurian, cinic. Charron nu crede, dar nici nu desconsideră viețile și operele antecesorilor. "Despre înțelepciune", sub semnul prelucrării Antichității, i se poate pune eticheta unei unități asigurate de figura cardinală, emblematică, sintetică reprezentată de Socrate. "Despre înțelepciune" avansează un proiect socratic abordabil de către cei interesați (M.Onfray). Charron se plasează sub patronajul unui proiect socratic, situație în care excelează ca discipol al lui Montaigne: "să ne cunoaștem, să știm cine suntem". Să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
control a buruienilor; accentuarea procesării produselor la fermă și a vînzării directe la consumator; utilizarea muncii suplimentare atunci cînd este strict necesar. Agricultura organică poate fi definită ca un sistem de producție care evită sau exclude larg utilizarea fertilizatorilor compuși sintetic, pesticide, regulatori de creștere și aditivi în hrana animalelor. Sistemele de agricultură organică se bazează pe rotația culturilor, folosirea resturilor din cultură, a dejecțiilor animaliere, a bălegarului, a reziduurilor organice din afara fermei. Conceptul solului ca un sistem viu care favorizează
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în sol), precum și folosirea rațională a diferitelor cultivații și rotații pe termen lung. Acest fapt, de asemenea, presupune o importantă schimbare în perspectivă în ceea ce privește utilizarea fertilizatorilor și îngrășămintelor organice. Ferma organică nu presupune pur și simplu o înlocuire a fertilizatorilor sintetici cu îngrășămintele organice în ceea ce poate fi definit cu termenul de “neo-convențional’, ci o alimentare a ecosistemului solului în contextul utilizării complete a resurselor naturale de care dispune ferma. 3.1.1. Rolul proprietăților fizice și chimice ale solului Solul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe cultura de grîu s-a obținut un nivel superior cantitativ și calitativ al proteinei din recoltă. Standarde IFOAM privind managementul nutrienților fertilizarea se bazează pe folosirea materialului organic; -fertilizatorii minerali sunt utilizați numai ca supliment; -nu se folosesc fertilizatori sintetici. CAPITOLUL V MANAGEMENTUL BURUIENILOR Sporirea rezistenței câtorva buruieni la erbicide și schimbarea viziunii problemei buruienilor este indiciul clar că strategia dominantă spre combaterea buruienilor a eșuat. O schimbare fundamentală în concepție este necesară dacă buruienile vor fi controlate cu succes
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și în timpul unei perioade lungi de zbor, acesta se repetă după 6-8 zile. Standarde IFOAM privind protecția plantelor folosirea preventivă a metodelor de menținere a sănătății plantelor; -utilizarea numai a pesticidelor naturale și doar ca supliment; -nu se folosesc pesticide sintetice. CAPITOLUL VII CREȘTEREA ANIMALELOR îN FERME ORGANICE 7.1. Necesitatea de schimbare în ultima perioadă, fermele zootehnice au tendința de a suferi de pe urma efectelor noilor sisteme intensive destinate să mențină sau să sporească cu orice preț profitul. Unul din principalele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Standarde IFOAM privind creșterea animalelor-Pentru animale: -spațiu suficient pentru mișcare, - fără spații închise, -hrană, apă, aer suficient, -fără mutilări, -suferința trebuie redusă la minim, -Furaje: -minim 50% din furaj din FO, - maxim 15% din furaj poate fi convențional, -fără aditivi sintetici, -Medicina veterinară: -terapie preventivă, -medicină convențională dacă cea naturală este ineficientă, -fără promotori de creștere, hormoni, tranchilizante, -Ameliorare: - de preferat dobandirea de rezistență naturală, - fără transfer de embrioni. în figura 7.1. sunt prezentate câteva tipuri constructive de adăposturi utilizate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Să presupunem că avem o distribuție a 20 de subiecți care sunt studenții unei grupe la disciplina Analiza și Interpretarea datelor. Am dori să vedem prin ce indicatori de poziție s-ar caracteriza subiecții respectivi pentru a-i putea descrie sintetic. Tabelul nr. 6.3: Distribuția vârstelor la nivelul unei grupe de studenți (situație ipotetică) Numărul subiectului Vârsta 1 20 14 20 15 20 2 21 9 21 10 21 19 21 3 22 4 22 5 22 6 23 8
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unor variabile index care să sintetizeze informația din toți indicatorii este o operație indispensabilă în etapa de analiză a datelor. Aceste variabile index pot fi o măsură compozită unidimensională, obținută pe baza unui set de indicatori omogeni sau o măsură sintetică multidimensională dedusă prin reunirea indicatorilor care aparțin unor dimensiuni diferite și au scopul de a ordona subiecții în funcție de intensitatea și orientarea unei atitudini sau comportament. Spre exemplu, dorim să analizăm percepția oamenilor despre "mass-media". Pornind de la definiția de mai sus
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]