3,171 matches
-
Michel vorbește mult și foarte repede și tinde să monopolizeze discuția, să o plaseze într-un plan teoretizant. Ceilalți invitați schimbă priviri între ei. Dar nimeni nu rostește o vorbă despre pericolul... neocomunismului în Europa de Est, ai cărui exponenți au preluat sloganurile naționaliste. Un asemenea hibrid ideologic s-a produs în țările în care nu a avut loc o adevărată decomunizare, imediat după 1989: fosta Iugoslavie, România, spațiul post sovietic, în frunte cu Rusia. Deloc întâmplător, acestea sunt exact și țările în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
e un „accident de parcurs”, spunea Mugur, cu ochii înflăcărați de „o altă lume”. E explicabil de ce Mugur, ca și alți scriitori evrei, a fost iute aproape și a servit „noul regim” care învinsese Germania nazistă și care aborda sublimele sloganuri ale justiției și egalității sociale. Eram născuți în același an, ’34, și în aceeași lună - februarie. Cu un cap mai mic ca mine, șchiopătând ușor de piciorul drept, bolnav de un tremur continuu al mâinii drepte, fapt ce îl îngreuna
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în editurile comuniste” (am auzit acest reproș în emigrația pariziană; de parcă, 50 de ani, în România ar fi existat edituri libere!Ă sau pentru că au cedat, într-un moment sau altul al biografiei lor, presiunilor aparatului cultural sau chiar polițist. Sloganuri precum „Ori Academia, ori pușcăria!” cu care sunt veștejiți unii mari intelectuali români sunt forme ale nivelării grosolane ale rezistenței, a permanenței spirituale a românilor și eu nu pot să cred, de exemplu, că Lucian Blaga, în amărăciunea exilului său
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu șefii politicii occidentale, contractele comerciale cu unele țări „imperialiste-reacționare”, cum erau cele cu Șahul Iranului etc., și nu în ultimul rând că țările vecine din nord, aflate sub același regim comunist, porniseră și ele pe un drum al atenuării sloganurilor partinice, orientându-se, fiecare după specificul și tradiția ei, spre o „normalizare în cadrul sistemului”. Un „sistem” pe care nimeni, absolut nimeni, nici înlăuntrul și nici în afara „lagărului comunist”, nu-l credea atât de aproape de prăbușire. (Fapt tipic și într-un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nasc, astfel, într-un climat social ce nu seamănă cu cel al generațiilor mai vârstnice și, destul de iute, tinerii „dezvoltă” cel puțin două forme de reacție mentală psihologică față de adulți, chiar și față de propriii părinți: sau una în acord cu sloganurile „noii dictaturi” - vezi zecile de mii de tineri ce umpleau sălile bardului Păunescu, abil asezonate cu susținerea talentaților cântăreți de folk și cu critici vii la adresa „aparatului politic” care era făcut singur vinovat de relele sociale în jurul unui „conducător” singular
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
răstoarne criteriile și „realitățile” nu numai în lumea specifică căreia i se adresa, lumea literară, dar și, printr-o rezonanță amplă și intensă, să restabilească „firescul, normalitatea” și în societatea românească, perturbată și otrăvită de vreo două decenii de false sloganuri, false entuziasme, false construcții ideatice, false cariere, false orizonturi. O dată împlinit!... Da, eu, aici, îmi iau îndrăzneala de a afirma, în deplină luciditate și responsabilitate - și o fac cu gravitatea unei afirmații testamentare! -, că acest „ideal” al nostru, de atunci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și socialistă, și acesta e un motiv de îngrijorare." Și dacă, neascultându-l nici pe unul, nici pe celălalt, moderații reușesc să se impună, așa cum e și probabil și cum se întâmplă peste tot (cu un al nu știu câtelea slogan sea, sex and sun) atunci la ce bun atâtea sacrificii? Și de ce să mai vii aici, dacă ai toate acestea acolo unde te afli? Dacă această țară nu mai poate fi imaginată în termeni de destin și de vocație, ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu extraordinarul, există oare vreun giuvaier mai adevărat? Poate că n-ar trebui să împărtășesc hârtiei această emoție poznașă, iresponsabilă și foarte naivă (oare ce le învață învățații islamiști pe aceste ștrengărițe în școlile Wafq? Să recite Coranul? Să strige slogane?), la numai două zile după răzmerița din fața porții Maghrebienilor, care a provocat emoție în oraș și în întreaga lume. Pentru că alaltăieri, la ora rugăciunii de la amiază, pe esplanadă au avut loc încăierări: poliția călare a făcut vreo treizeci de răniți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
însărcinat să decupeze din fiecare, înainte de a le distribui, articolul "Israel" (două luni de muncă). În care educația civică a copiilor (ca și în Iordania și în alte țări) constă în a-i pune pe copii să repete în cor sloganele oficiale. Dar unde, în guvern, sunt mai mulți creștini ca în Egipt, unde îți este permis să fii ateu și unde femeile au avut drept de vot înaintea franțuzoaicelor. Oficialitățile au un argument (foarte utilizat în regiune): "Ori noi, ori
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sunt mai puțin extremiști ca sunniții. Totuși, ei vor ca Israelul să dispară. Israelul ca stat, nu poporul evreu. Dar ei nu depun armele până nu vor fi "eliberat Al-Aqsa", și o clamează sus și tare. Nu-i decât un slogan. Mi-e greu să disting câtă abilitate politică și câtă convingere sinceră intră aici. Nu sunt sigur că pentru ei acest lucru e mai clar. Pentru ei, a rămâne înarmați ține de o îndatorire de ordin religios. Într-o bună
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
într-un colhoz. Dacă s-ar fi făcut vreun sondaj printre participanți la nunta de la luxosul hotel Sheraton din Beirut, "cauza justă a poporului irakian" ar fi obținut toate sufragiile, la egalitate cu huiduielile la adresa domnului Bush. În colhozul parodic, sloganul din top ar fi fost "apărarea lumii libere", dublat de huiduieli la adresa arabilor. Aici, o risipă "de dreapta" pentru "poziții de stânga", acolo, o austeritate "de stânga" pentru "poziții de dreapta". Mentalitatea și opiniile sunt două lucruri diferite. Tipul Așkenazi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Verdele, are paisprezece veacuri de amintiri care să-l împingă din spate, de la bătălia lui Al-Bakr și de la primii califi. Pentru un tir cu bătaie lungă ai nevoie de un recul important. Dacă strămoșii noștri și-ar fi făcut un slogan din deprimantul "Sfârșiți odată cu trecutul negru"*, noi n-am fi avut nici Reforma o revenire la timpurile evanghelice -, nici Revoluția franceză o întoarcere la Sparta -, nici Comuna din Paris o revenire la anul 1793. Remarcabilă perspicacitatea lui Péguy, care vedea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
venit impozabil!" Mi se spune că e un citat din sfântul Pavel. Dacă vrei să-i intimidezi pe cei bogați, amintește de cămilă și de urechile acului. Dar dacă vrei să fii jumulit, alege acest citat din sfântul Pavel ca slogan. Pentru că dacă ești cumva ministru secretar de stat, vei alege "Căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu" (Romani, XIII, 1). Dacă ești cumva nemulțumit și te răzvrătești vei lua "Stăpânirea e Fiara" (Apocalipsa, XIII). Un cunoscător al Cărții are întotdeauna
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pentru ziua de mâine și roșul, simbolul comunismului, societatea ideală, în care fiecărui individ i se acordau bunuri după necesități, nu după munca depusă. Este adevărat, Nicolae Ceaușescu avea un cult pentru muncă, fiul țăranului din Scorniceștii Oltului prețuind hărnicia. Sloganurile de felul: ”cine-i harnic și muncește, are tot ce vrea” , ”munca este o datorie de onoare a fiecăruia” , ”parazitismul sociale este o racilă a societății”, au fost schimbate după 1989, în cu totul altele, de felul: ” cine- i harnic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
președintele american George W. Bush, fiul unui fost director al C.I.A., apoi șef al statului american, Traian Băsescu fabrică dosare ale unor oameni politici, rivali ai săi, pentru a-i elimina din eventuala concurentă. Să nu uităm, avertismentul - devenit slogan - pe care l-a dat lui Adrian Năstase, în 2004, după ce liderul P.S.D. era câștigător al alegerilor prezidențiale, dar, ”Marele Licurici” de la Washington a răsturnat de dimineață rezultatul: ”Adriane, nici nu știi, cât de mic, de-acum vei fi!” 7
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tezaurului românesc ? Politic ? Ideologic ? Financiar? -Toate încercările din deceniile al III-lea și al IV-lea ale diplomației române de a obține restituirea Tezaurului s-au lovit de refuzul categoric al U.R.S.S., indiferent de așa-zisele motive invocate. -Conform sloganurilor bolșevice, în România, „eliberată” de Armata Roșie și unde Partidul Comunist era la conducere în umbra tancurilor sovietice, „poporul luase puterea”: cum se explică atunci refuzul liderilor de la Kremlin de a restitui „în mâinile poporului român” Tezaurul - așa cum se angajaseră
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
intraseră într-un proces complex de autodeterminare națională, proces pe care noul regim de dictatură adus de bolșevici îl sugruma, în pofida “declarațiilor” din noiembrie 1917; autodeterminarea Basarabiei până la despărțirea de vechiul stat și unirea cu națiunea din care făcea parte - slogan leninist bine cunoscut - era un proces în plină desfășurare pe care România era datoare să-l sprijine. Conivența germano-rusă/sovietică a avut vreun rol în aceste evenimente? Da, pentru că planurile germano-ruse/sovietice de dominație și împărțire a teritoriului României erau
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mea imediată la infirmerie. După o săptămână de repaus și Îngrijiri medicale am revenit la pluton. Când citesc În ziare sau privesc la televizor repetatele sinucideri sau dezertări din serviciul militar, simt totdeauna gustul amar al acelor zile și aud sloganul de sorginte rusească “așa s-a călit oțelul”. În una din diminețile lunii ianuarie, fiind de serviciu cu plutonul, la bucătărie, pentru curățatul cartofilor, m-a descoperit locotenentul major dr. Luca Alexandru, cu o serie Înaintea mea la facultate, coleg
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o comandă unică, să execute totul, fără să gândească. Gândirea era apanajul elitelor partidului, care se Îndepărta tot mai mult de marea masă a societății. În aceste condiții, Învățământul trebuia să renunțe la cercetarea fundamentală și să se subordoneze producției. Sloganul integrarea Învățământului cu cercetarea și producția era prezent În toate documentele vremii. Deși se știa foarte bine că integrarea unui produs În alt produs duce la dispariția produșilor inițiali și apariția unui produs nou mai bun dar posibil și mai
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
înseamnă poezia în general. Ea, ca formă sublimată a limbajului, este instrumentul cel mai prețios, cel mai performant pe care-l avem la dispoziție pentru a atinge starea de deplinătate, de zeitate. Poezia este prezența/ coborârea zeității în cuvânt. Ce slogan aș alege? Aș spune exact ce cred, ceva cam așa: Ocoliți-mă, aceste precare încercări sunt doar ale mele, sunt de unică folosință, nu merită să se obosească alții cu ele. Nu aveți de ce să mă urmați. Eu înaintez pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe marele poet. Monopolizat de comuniști, după ce a fost ținut pe margine și dat cu picătura ideologică, Eminescu risca să fie preluat și transformat în capital de către urmașii comuniștilor care fac glorie la Botoșani. Nu aici s-a născut jignitorul slogan fesenist "Țara lui Eminescu votează cu Iliescu". Și atunci trebuiau separate scopurile de mijloace. Eminescu nu trebuia să devină un astfel de scop, sau mai curând un mijloc de a ajunge la scopul care și așa a fost atins. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
francezilor, metafizica germanilor, misticismul slavilor, contemplativitatea orientalilor etc. Ce-am putea nădăjdui noi, românii? Să fim cunoscuți peste graniță nu neapărat printr-o prismă diferențială (cu toate că avem o sumă de tradiții de valabilitate internă, a căror cinstire se impune dincolo de sloganurile "globalizării"), ci prin ceea ce reprezintă, în cele mai bune creații indigene (și avem destule astfel de creații, nu mai prejos de cele ale Vestului), un numitor comun al universalității. Să păstrăm simțul proporțiilor. Nu am fi realiști dacă am socoti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
15 iulie 1952 la Havana, din părinți cubanezi, a emigrat în SUA și a fost aleasă în Congresul SUA în circumscripția Miami -Florida, zonă cu populație majoritară formată din exilați cubanezi, în care "asasinați-l pe Fidel" poate constitui un slogan electoral convingător. Cum afirma un refugiat cubanez: "Antes la mafia americana se encontraba en Cuba. Ahora la mafia cubana se encuantra en Miami" înainte mafia americană era în Cuba, acum mafia cubaneză se află în Miami"! "Ținta" Fidel, spunea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
țară, dar și peste hotare. Ludovic Russ-senior este considerat drept primul creator de școală chirurgicală în România. VASILE RĂȘCANU Mi-am propus ca în aceste note să evit repetarea unor nume prea des evocate, devenite, cu timpul, un fel de slogan, un exercițiu festiv. Viața unei universități nu se reduce la câteva personalități proclamate ca model mereu repetabil. Dar există personalități a căror vitalitate acționează ca o forță postumă, oameni despre care s-ar putea spune că nu au fost capabili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în 1963. La începutul anilor ’50, Geo Dumitrescu plătise și el bir proletcultismului, mai ales în Flacăra, publicație care înlocuise în 1948 Revista literară, până când, regăsind cadența non conformismului structural, „a ieșit din rânduri“. („A intra în rânduri“ era un slogan mobilizator de care se uza în epocă.) Gestul i-a fost pedepsit prin punerea la cale a unei „înscenări absurde“, în urma căreia „devine indezirabil în paginile publicațiilor și în redacțiile editurilor“, cum el însuși avea să consemneze după ani (v.
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]