4,201 matches
-
prosperă: În satul Capari, lîngă Bitolj, am găsit o casă de piatră nouă cu acoperiș de țiglă și cu un etaj. La parter era o bucătărie-cameră de zi cu dușumea de scîndură, mobilată cu un pat, mese, scaune și o sobă. La etaj: patru camere cu trecere dintr-una în alta dădeau spre hodnik, adică un coridor larg; trei dormitoare cu paturi, mese și scaune și, ca la oraș, o "cameră-slava", adică un fel de salon select cu pereți tapetați, fotolii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ale lui Jules Ferry încep să producă efecte concrete, marea majoritate a școlilor sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
avea pușcă doar Ion Saldaru și era nedespărțit de aceasta. Avea reputația de cel mai calic om din Europa și poate chiar din Eurasia. Căsuța, care adăpostea o droaie de copii, avea o singură cămăruță, ocupată de un soi de sobă zidită și care servea și de pat comun. Soba încălzea cărămizile, făcute din cenușă, nisip și lut, care constituiau suportul imensului pat. Chiar înveliți cu două-trei bulendre căldura emanată de pat era totuși plăcută și gerul nu reușea să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aceasta. Avea reputația de cel mai calic om din Europa și poate chiar din Eurasia. Căsuța, care adăpostea o droaie de copii, avea o singură cămăruță, ocupată de un soi de sobă zidită și care servea și de pat comun. Soba încălzea cărămizile, făcute din cenușă, nisip și lut, care constituiau suportul imensului pat. Chiar înveliți cu două-trei bulendre căldura emanată de pat era totuși plăcută și gerul nu reușea să-și facă de cap. Ușa, neglijent făcută, nu etanșa încăperea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zburdă printre curbele ce duc la Briançon, se enervează pe porțiunile mai drepte și acceptă fără proteste temperarea zelului în locurile incomode. Pare a nu avea probleme cu accelerările frecvente și cu frînările apăsate, toarce ca un motan lîngă o sobă caldă în timp de iarnă. Ploaia alternează cu ceața deasă, pe care poți s-o tai cu cuțitul. În mașină, lumea păstrează tăcerea și este foarte atentă la curbe și în general la tot ce formează micul univers pus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primitive cu așternuturi curate, pe măsuța de la fereastră, o față de masă lucrată cu croșetul, în peretele dinspre răsărit icoana Maicii Domnului, c-un smoc de busuioc pe policioara candelei și o pană frumos împletită din spice de grâu; pe brâul sobei, de jur împrejur, sunt înșirate gutui, mere domnești îi tărtăcuțe; în curte, e liniște și miroase frumos a țară și a fructe de toamnă, pe jos e lipit; ușa e deschisă-n tindă și sprijinită cu-un pietroi...” La Pungești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și Andreșanu Valeria, născută în 1930. În primii ani am avut o copilărie modestă în comparație cu alți copii, prin modestie înțelegând că nu am avut jucării și bucuriile pe care le aveau alți copii, să ascultăm mai multe povești la gura sobei, mai multe costume de haine, dar am avut asigurată o existență îndestulată. Cuvântul mamă era, și trebuie înțeles de către toți copiii din această lume, ca cel mai sfânt și mai scump. El exprimă viață, ocrotire, siguranță și mai presus de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
două săli de clasă, cu totul insuficiente în raport cu numărul de copii care frecventau cele șapte clase primare. Numărul învățătorilor era mic 3-4 pentru cele 7 clase de elevi ; școala nu era terminată, încă se lucra la tavan, geamuri și construirea sobelor ; curtea școlii era plină de moluz și gropi ; școala nu avea bănci după numărul elevilor, nu avea asigurate lemne de foc și alte greutăți inerente oricărui început, fiecare elev era obligat să aducă la două- trei zile 2-4 bucăți de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bine știute de el. La dreapta casa țiganului Stoian, cu o casă de copii, vara cu pieile goale, cu părinții plecați la diverse munci la diverși gospodari mai avuți. Acum nu se vede nimic, probabil sunt toți în casă, în jurul sobei. Urmează casa lui Potângă, de asemeni plină de copii, dar mai îndemânatici la muncă, ceea ce face ca multe femei gospodine, în perioada muncii câmpului, în mod deosebit vara, după ce-și satură oamenii de la munca câmpului, să le dea și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Astfel, în anul 1967 se dă în folosință la școala Lețcana noul local de școală cu fundație din beton, acoperită cu țiglă cu 2 săli de clasă, cancelarie, cu parchet pe jos, 1 hol mare și 2 mici cu 4 sobe de teracotă, școala fiind împrejmuită în față cu gard din plasă de sârmă pe lungimea de 58 m și fundație din beton. Învățătorul Ioan Marcu fiind binecunoscut și respectat de cetățenii satului, aceștia au răspuns în număr mare la solicitările
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
o maximă pe care, recunosc, am adoptat-o ca pe o deviză profesională: „decât nici o ipoteză, mai bine orice ipoteză“... „Milenium“, 8 februarie 2003, ora 15,20 75. Minuni cu ghilimele Chiar dacă zgribulim lângă vreun calorifer debranșat ori lângă o sobă fără lemne, implicit vedem În acest anotimp ceva Înțepenit, poate frate cu moartea, eu văd În el viața. Nu doar pe aceea rară și de suprafață, precum fâlfâirea aripii unei ciori ori zvâcnirea roșie a veveriței care mi-a tăiat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la întoarcere după oficierea tainei, când intră în casă trebuie să spună: «ne-am dus la biserică cu un păgân și ne întoarcem cu un creștin». Odată revenită, nașa cu copilul botezat, are grijă săl atingă pe acesta de cuptorul sobei ca să fie frumos, roșu ca focul, și îl așează pe masa proaspăt înfățată urându-i să fie curat ca masa. Îl dă apoi în primire mamei, fără să uite să pună sub căpșorul lui câteva monezi sau bancnote ursindu-l
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nevastă boșorog trecut spre vărsta a treia botă vas de lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mistuită de foc, distrusă de umezeală sau de jocurile nevinovate ale copiilor... Fotografia din 1921, făcută de Gheorghe Spătaru (spatele casei) e spre deosebire de celelalte două foarte clară, așa încât se poate vedea starea dramatică în care se afla clădirea: din coșurile sobelor au mai rămas doar urmele, tabla acoperișului este ondulată și ruginită, pereții crăpați, geamurile sparte, deschise în bătaia vântului, ușa spartă și ea, o fereastră lipsește cu totul (pare că în locul ei s-au bătut scânduri, luate și ele), tencuiala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a dreptul dramatică: "astăzi, 31 oct. 1950, a intrat în Cancelaria Filialei tov. Ițicovici, funcționar la ARLUS (...) care a început să vocifereze în mod agresiv și zgomotos că nu am avut dreptul să facem gaură în perete pentru scoaterea burlanului sobei (...) Numitul, încă și mai furios, a început să amenințe: Avem să vă tratăm de aici înainte drept dușmani! Am să vă dărâm burlanul!" apoi a ieșit și peste câteva clipe am auzit că dărâmă burlanul. Ieșind afară, am constatat dărâmarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o bibliotecă de peste 200 de volume, cu gândul la instrucția copiilor. Așchia nu sare departe de trunchi! Toader a aflat că, la Rădăuți, ar fi refugiată o rusoaică albă, care, nu se știe de ce, cum și de unde, face focul în soba de la bucătărie cu hârțoage vechi. A vizitat-o. Coșul de lângă plită era plin-ochi cu dosare îngălbenite. Deschizând coperta primului, a dat peste un soi de curriculum (ori, dacă vreți, mapă profesională) a funcționarului Filimon Taniac, născut la Kornuluncze (Cornu Luncii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pachețelul pregătit de acasă, li se mai dă bani și pentru câte un supliment, găsesc și Cornul și laptele, acum mărul, că vacile le-a sacrificat dar mărul îl aducem din pitrele Turciei, noi , în sărăcia noastră, coceam pe tabla sobei boabele de porumb și cu ele ne duceam la școală, pe care le rodeam în recreație în loc de mâncarea de dimineața, așa am ajuns mari, iar astăzi, chiar dacă aș vrea să mănânc, nu mă ajută gura, poftă de mâncare nu am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de natură dar și de împrejurările vieții. Îmi vin în minte locurile copilăriei, pe dealurile noastre erau căsuțe răzlețe din chirpici, învelite cu paie, focul îl făceau la vatra din casă pe pirostrii - că nu aveau cărămidă să-și facă sobe - poate nici meseriașii nu se găseau, erau chiar vârstnici și așa trăiseră, țineau pe lângă casă o pasăre sau porc, pe care-i hrăneau numai cu ierburi, buruiană, sau dacă mai cultivau și porumb, fasole și ceva roșii se chema
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
rămâneau pe loc, își făceau căsuțe, cumpărau vii și deveneau și ei proprietari, adică gospodari la noi în sat. Cât am trăit în comună, aveam Școală de meserii, de toate gradele, cu internat, ieșeau copiii meseriași, știau tâmplărie, să facă sobe, să mănânce o pâine. Aveam și două biserici mari, comuna era mare, împărțită în două, cu doi preoți, părintele Stelian și părintele Jan, ultimul avea opt copii. Iartă-mă Doamne, dar numai de slujbă bisericească nu-i ardea părintelui Jan
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
am tras iute înăuntru. Am învârtit cheia în broască. Și-am tras iute și zăvorul. Profiră! Sai repede că dă lupul peste noi...! Atâta am apucat să strig... Și, dintr-un salt, mă repăd spre găzuțul care ardea pe prichiciul sobei, stâng mucul de lumină care pâlpâia sfielnic și ne tragem amândouă, eu și Profira, la marginea pervazului celor două ferestruici, să vedem ce face namila aceea, vine spre noi, ori stă și așteaptă să ieșim afară; amândouă nu conteneam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
m-apasă și mă strivește... Vai de steaua ta, sfinte Dumnezeule. Plescăie, taci că-i bine, iar e bine, se șterge la gură cu dosul palmei și-mi Înapoiază sticla plină de trei degete, lichideaz-o că mai am una-n sobă. — Da’ ăsta care te plătește, părințele? Mi-e că te știe muncind la ora asta și io te țin de vorbă... Nu fi bou, Relule. Dacă ți-e foame să-mi spui. Io am mâncat adineauri. — O să mâncăm mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că o ia pe el ca să nu răcească. În hangar e cam răcoare la ora asta a amiezii. Probabil că-i trecut de ora unu. — O să facem focul până una-alta, spune Andrei și pune un pachet de electrozi pe sobă. Să uscăm electrozii ăștia, să mai amorțim ambianța... Până după prânz, ne-om apuca noi de ceva. Laure, părerea mea e să te faci și tu că faci ceva. Acuma-l vezi că apare, și ți-am spus care-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu care am vorbit, Vasile, mia rămas înfipt în inimă dureros. „ - Măi, tari’ aș veni, spunea Vasile, mai mult gemut. Tari’ aș veni, măi !, Îi simțeam răsuflarea grea în telefon. Da’ aghe mă târăsc, măi, de la pat și pân’ la sobă, sprijinit de păreți... da’tari’ aș vini..!” Eu de la capătul firului, îl ascultam cu răsuflarea tăiată. Și tot el continuă.. „.. Poati’ a faci Dumnezău o minuni, pân’ atunci, să mă înzdrăvenesc olecuță... olecuță, măcar, că, tari’ aș vini, măi..!”. Dorința
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
adresă fraților mei, cu glas hotărât. „Voi, măi... s-aveț’ grijă de oi și di orătănii, și să ciț’ cuminț’... pân’ mă’ntorc..!. Eu am tresărit. Adică, cum... se întoarce singură ?!.. „Aveț’ măligă, învălită’n ștergar, în ocniță, și udătură, în sobă..!”. Atât le-a spus. Și, m-o luat pi mini de-o mână, și pe Florica de funie.. și am ieșit toți trei pe portiță. Frații mei, au rămas pe prispă uitându-se după noi.. cu lacrimi în ochi, dar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
impun folosirea lui. 3. La toate navele la care este cerut un sistem de încălzire acesta va fi pe bază de abur, apa caldă, aer cald sau electricitate. 4. La orice navă la care sistemul de încălzire se realizează prin sobe se vor lua măsuri că sobă să fie de dimensiuni corespunzătoare, corespunzător instalată și protejată, astfel încât aerul să nu fie viciat. 5. Sistemul de încălzire trebuie să poată menține în spațiile de cazare ale echipajului o temperatură la un nivel
CONVENŢIE nr. 92 din 18 iunie 1949 privind cazarea echipajelor (revizuită)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126755_a_128084]