6,398 matches
-
acesta să fie viitorul și în România. Odată încheiată finanțarea inițială, dar mai ales sub impactul pătrunderii și răspândirii tehnologiei ITC în gospodării, t. vor căpăta, probabil, valențe pronunțat comerciale. Ele își vor menține însă rolul de element catalizator al socializării și al proiectelor de dezvoltare participativă. Într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat (5-10 ani), conform așteptărilor mele, t. ca instrumente destinate exclusiv dezvoltării comunității se vor menține, probabil, mai ales în comunitățile izolate și/sau foarte sărace. Riscul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
condiții, o parte din vechile instituții rămân necesare pentru menținerea unui grad suficient de coerență și predictibilitate a activităților economice. Controlul direct al statului asupra cel puțin a unora dintre întreprinderi trebuie menținut; statul poate să fie un agent de socializare și control al întreprinderilor care trebuie deprinse să accepte constrângeri financiare clare și să se restructureze. Simpla introducere a unor politici neoliberale nu este suficientă pentru a determina aceste întreprinderi să adopte un comportament de piață (Clague, 1992; Carlin și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ceea ce diferă în mod esențial în concepția celor doi autori despre procesul de producere al inegalităților oportunităților școlare este rolul diferențiat acordat mecanismelor primare și al celor secundare în construcția inegalităților. Bourdieu tinde să absolutizeze rolul mecanismelor primare de diferențiere, socializarea primară, prin intermediul căreia copiilor din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu consideră că nivelele școlare diferite atinse de indivizii proveniți din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
etc. Organizațiile internaționale, arată Willets, constituie sisteme la nivelul politicii mondiale, în sensul că densitatea interacțiunilor dintre actori determină apariția unor proprietăți ale sistemului ca întreg, care, la rândul lor, infuențează comportamentul entităților constituente, dezvoltă norme și generează procese de socializare a noilor membri (Willets, 2005, p. 440). Organizația internațională guvernamentală (OIG) este o organizație internațională din care pot face parte, de drept, doar statele, iar autoritatea decizională revine reprezentanților guvernelor statelor-membre. Organizația internațională neguvernamentală (OING) este o organizație internațională ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
enumerarea unor caracteristici materiale ale sistemului. Ea creează o perspectivă strict pozițională asupra sistemului. Rolul său seamănă cu cel al unui selector: fără a determina comportamentele actorilor, ea le recompensează pe unele, pedepsindu-le pe altele, prin intermediul a două mecanisme: socializarea actorilor și competiția între ei (Waltz, 1979, pp. 73-74). Structura este definită prin trei eșaloane, care primul este principiul organizator al sistemului. Pentru sistemul politic internațional, principiul organizator este anarhia: nu există nici o autoritate deasupra statelor. Astfel este separat domeniul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se poate realiza prin eforturi interne (sporirea propriilor capacități) sau externe (crearea de alianțe). Alegerea de către stat a comportamentului de contrabalansare nu are nevoie de nici o asumpție de raționalitate a statului - el este „prescris” de la nivelul structurii, prin intermediul mecanismului de socializare. Waltz pornește de la premisa că orice teorie trebuie să treacă proba falsificabilității, însă recunoaște că, deoarece se prezice doar o vag definită și inconstantă condiție de echilibru, e greu de spus dacă vreo distribuție dată a puterii falsifică teoria (Waltz
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
formarea unor regimuri - seturi de principii, norme, reguli și proceduri ale interacțiunii - de natură să reglementeze relațiile dintre actori și prin care, în timp, statele își modifică așteptările unul față de altul și, totdodată, comportamentele, având loc astfel un proces de socializare. În al treilea rând, securitatea colectivă contribuie la ameliorarea dilemei securității. Cooperarea contribuie la creșterea încrederii reciproce și la scăderea influenței percepțiilor greșite în deciziile politice. În plus, statele sunt încurajate să adopte atitudini mai degrabă defensive în constituirea aparatului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ei, participanții vor dezvolta un regim în toată regula, adică un set de instituții menit să le împlinească așteptările reciproce și să le definească comportamentul față de problema comună. În modul de gestionare de către actori a problemei se află condițiile unei „socializări”, fie și minimală, de natură să aducă beneficii tuturor participanților. Beneficiile se traduc mai ales în scăderea costurilor de tranzacționare ce apar în orice interacțiune. Datorită creșterea încrederii reciproce și cooperării internaționale, socializarea contribuie la schimbarea logicii „câștigurilor relative” cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
actori a problemei se află condițiile unei „socializări”, fie și minimală, de natură să aducă beneficii tuturor participanților. Beneficiile se traduc mai ales în scăderea costurilor de tranzacționare ce apar în orice interacțiune. Datorită creșterea încrederii reciproce și cooperării internaționale, socializarea contribuie la schimbarea logicii „câștigurilor relative” cu una a „câștigurilor absolute”, după cum s-a arătat în capitolul dedicat neoliberalismului. Statele nu sunt singurii actori care își instituționalizează normele pe care le respectă unii față de alții. În domenii ale interacțiunii transfrontaliere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care au ajuns la stabilirea unei comunități de securitate pornind de la atingerea unor acorduri pe probleme punctuale. Prin dezvoltarea continuă a legăturilor, s-a ajuns în timp la construirea unei încrederi care transcende interesul național momentan. Un adevărat proces de socializare reciprocă, datorat multiplelor interacțiuni, a dus la construirea unei comunități de securitate. Un exemplu relevant din multe puncte de vedere este Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la origini o alianță politico-militară, construită sub conducerea Statelor Unite în vederea protejării Europei Occidentale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
depășirea fricii și neîncrederii reciproce. Programul PpP sau modul în care OSCE s-a raportat la noii actori apăruți după destrămarea statelor federale comuniste sunt exemple în această direcție. Construirea unei comunități de securitate este un proces de durată, de socializare, de învățare a normelor și practicilor, de conformare la acestea etc. Obiectivul final al întregului demers este atingerea unui nivel de încredere care să facă imposibilă recurgerea la violență în reglementarea diferendelor (vezi Adler, 1998). Relațiile internaționale bune nu sunt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
natura agresivității umane: este aceasta rezultatul învățării/educației sau este un instinct moștenit genetic? În acest sens, s-a observat: Dacă agresivitatea umană este rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom fi capabili să „modelăm” persoane care vor fi mai puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută, se poate concluziona că omenirea are cale lungă de parcurs pentru a elimina violența din societate (Schellenberg, 1985, p.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
geografic ce nu intră în atenția hipermarketurilor. O bogată literatură este dedicată în ultimii 20 de ani agriculturii urbane (cu tradiție și pe teritoriul României) care, în afara caracterului de hobby (prilej de contact om-natură, încadrarea în ritmurile naturii, prilej de socializare, antidot la stres, petrecerea timpului liber etc.), are și o finalitate economică.<footnote Brown, L., Planul B 4.0. Mobilizare generală pentru salvarea civilizației, Editura Expert, București, 2011, pp. 9, 160, 217-237. footnote> În anul 2005, FAO a raportat că
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
confruntat cu opoziții, date fiind caracteristicile de personalitate ale celor atrași de domeniul asistenței sociale și marea proporție a femeilor, care reprezintă componenta predominantă a forței de muncă. Unii autori asociază femeilor un anumit grad de conformism, ca urmare a socializării lor în cadrul familiilor, unde, în mod tradițional, a existat o presiune a unor stereotipuri cum ar fi: dependența, lipsa dorinței de afirmare. În acest context al acceptării, supervizarea s-a putut dezvolta mai consistent decât în alte domenii. O analiză
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
modul de utilizare el poate fi util; în caz contrar poate reprezenta mai degrabă o piedică decât un ajutor. În literatura de specialitate (în special cea de orientare managerială) subiectul Cultură organizațională și schimbare este legat în primul rând de socializarea organizațională. Socializarea organizațională este procesul sistematic prin care organizația include noii săi membrii. În general, socializarea este termenul ce desemnează procesul prin care membrii mai în vârstă ai unei societăți transmit tinerilor abilitățile, deprinderile și cunoștințele sociale necesare rolurilor pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
utilizare el poate fi util; în caz contrar poate reprezenta mai degrabă o piedică decât un ajutor. În literatura de specialitate (în special cea de orientare managerială) subiectul Cultură organizațională și schimbare este legat în primul rând de socializarea organizațională. Socializarea organizațională este procesul sistematic prin care organizația include noii săi membrii. În general, socializarea este termenul ce desemnează procesul prin care membrii mai în vârstă ai unei societăți transmit tinerilor abilitățile, deprinderile și cunoștințele sociale necesare rolurilor pe care le
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
decât un ajutor. În literatura de specialitate (în special cea de orientare managerială) subiectul Cultură organizațională și schimbare este legat în primul rând de socializarea organizațională. Socializarea organizațională este procesul sistematic prin care organizația include noii săi membrii. În general, socializarea este termenul ce desemnează procesul prin care membrii mai în vârstă ai unei societăți transmit tinerilor abilitățile, deprinderile și cunoștințele sociale necesare rolurilor pe care le au în societate. În organizație procesul este similar: transmiterea culturii seniorilor la noii angajați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cunoștințe sociale și abilități necesare îndeplinirii cu succes a rolurilor și slujbei. Acest proces include, printre altele: învățarea muncii în echipă, cunoașterea valorilor departamentului și organizației în general, a regulilor, procedurilor, normelor; dezvoltarea relațiilor de muncă și sociale. În general socializarea rapidă este avantajoasă. Pentru indivizi ea reduce nesiguranța, incertitudinea și anxietatea ce pândește o nouă slujbă! Pentru organizație, socializarea rapidă ajută noii angajați să reușească și să ajungă rapid la un nivel acceptabil. În tabelul următor vă prezentăm efectele procesului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în echipă, cunoașterea valorilor departamentului și organizației în general, a regulilor, procedurilor, normelor; dezvoltarea relațiilor de muncă și sociale. În general socializarea rapidă este avantajoasă. Pentru indivizi ea reduce nesiguranța, incertitudinea și anxietatea ce pândește o nouă slujbă! Pentru organizație, socializarea rapidă ajută noii angajați să reușească și să ajungă rapid la un nivel acceptabil. În tabelul următor vă prezentăm efectele procesului de socializare organizațională (după Robbins, 1998): Efecte posibile ale procesului de socializare în organizații Succesul înseamnă: Eșecul înseamnă: Satisfacție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este avantajoasă. Pentru indivizi ea reduce nesiguranța, incertitudinea și anxietatea ce pândește o nouă slujbă! Pentru organizație, socializarea rapidă ajută noii angajați să reușească și să ajungă rapid la un nivel acceptabil. În tabelul următor vă prezentăm efectele procesului de socializare organizațională (după Robbins, 1998): Efecte posibile ale procesului de socializare în organizații Succesul înseamnă: Eșecul înseamnă: Satisfacție în muncă Rol clar Motivație pentru muncă înaltă Înțelegerea culturii, percepția controlului Nivel crescut de implicare în muncă Angajament față de organizație Performanță crescută
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ce pândește o nouă slujbă! Pentru organizație, socializarea rapidă ajută noii angajați să reușească și să ajungă rapid la un nivel acceptabil. În tabelul următor vă prezentăm efectele procesului de socializare organizațională (după Robbins, 1998): Efecte posibile ale procesului de socializare în organizații Succesul înseamnă: Eșecul înseamnă: Satisfacție în muncă Rol clar Motivație pentru muncă înaltă Înțelegerea culturii, percepția controlului Nivel crescut de implicare în muncă Angajament față de organizație Performanță crescută Internalizarea valorilor insatisfacție în muncă ambiguitatea rolului și conflict; motivație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în muncă ambiguitatea rolului și conflict; motivație scăzută pentru muncă neînțelegeri, tensiuni, percepția / păstrarea slabă a controlului nivel scăzut de implicare în muncă angajament scăzut față de organizație; absenteism, fluctuație performanță scăzută respingerea valorilor Tabel 15. 1. 1. 1. Efecte ale socializării oragnizaționale Al doilea aspect important este cel al schimbării culturii organizaționale, însăși: Prima întrebare, pe care o pun adesea cercetătorii: se poate schimba cultura organizațională? Cât poate „rezista” o cultură organizațională? La această întrebare răspunsul pare să fie unanim: timpul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În concluzie, dezvoltarea organizațiilor de succes tinde să fie un efort global al sistemului, un proces al unei schimbări planificate - un program cu standarde provizorii, și țintit spre dezvoltarea resurselor interne ale organizației pentru schimbări eficiente în viitor. CUVINTE CHEIE socializare organizațională, cultură organizațională, intervenție psihosocială, dimensiunea umană a schimbării organizaținale, rezistența individuală și organizațională la schimbare, etapele schimbării organizaționale LITERATURA RECOMANDATĂ Neculau, A., Ferreol, G. (coord.). (1998). Psihosociologia schimbării. Editura Polirom, Iași Schruijer,S.G.L, Vansina, L.S. (1999). Leadership And
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
instruirii Învățare organizațională Învățare experiențială Motivație Nevoi de instruire Organizație care învață Priceperi Training Tutoring Capital uman Disabilitate (incapacitate) Discriminare Diversitate Efectul peretelui de sticlă Fenomenul homofiliei Managementul diversității Modelul carierei tradiționale Modelul carierei deschise Nevoi speciale Stereotip Satisfacția muncii Socializare organizațională Dimensiunea umană a schimbării organizaționale Tipuri de schimbări Cultură organizațională Intervenție psihosocială Procesul tranziției Conducere și schimbare organizațională Pregătirea pentru schimbare Percepția riscului personal Rezistența individuală la schimbare Rezistența organizațională la schimbare Etapele schimbării organizaționale BIBLIOGRAFIE *** (1998). 1 miliard
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mulțumit sau nemulțumit sunteți de slujba dvs. luând în considerare toate aspectele vieții dvs., în ce măsură sunteți mulțumit de ea?”, răspunsurile la întrebări fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă total nemulțumit, iar 10 total mulțumit. Socializarea religioasă în copilărie a folosit drept indicator frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]