12,660 matches
-
contemporană și în sesiunea din iunie lucrarea de licență la Facultatea de Drept. Participă apoi la programul de cercetări sociologice inițiat de Gusti în satul Goicea Mare, județul Dolj. În noiembrie pleacă la Paris pentru a-și pregăti doctoratul în sociologie. Se gândește și la un doctorat în drept (în specialitatea economică). Se înscrie la Facultatea de Drept și, sub îndrumarea profesorilor C. Bouglé și Paul Fauconnet, strânge materiale pentru o lucrare intitulată Essai sur les professions intellectuelles en France. Étude
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
și economia capitalistă sau despre tendințele actuale ale capitalismului („Axa”, 1932). Este și acum interesat de o teorie generală a disciplinelor pe care le îmbrățișează. De pildă, schițează (în „Arhiva pentru știința și reforma socială”, 1932) o „teorie și [o] sociologie a vieții economice; prolegomene la studiul monografiei economice a unui sat”. Polemizează cu Mihail Polihroniade în „Azi” (ianuarie 1933) pe tema generației tinere și își prezintă ideile la Criterion, în conferința Istorismul prin resemnare în spiritualitatea tinerei generații (februarie 1933
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
formulă mai potrivită pentru a-și defini demersul intelectual și natura spiritului său scotocitor și disociator: „un metafizician al realului”. Noica remarcă și un fel de „titanism bun” în această nelimitată deschidere a spiritului. Orice subiect ar aborda (de filosofie, sociologie, literatură sau din sfera acțiunilor practice), el începe prin a pune „temeiuri” sau prin a defini „feluri”, „ispite” „probleme”. Este, din acest punct de vedere, un maiorescian într-o generație care detestă „filosofia de școală”. Sunt și alte deosebiri față de
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Scatiu, Lydda trec dinspre proiecte, intenții, sens avut în vedere, schițe de personaje, situații și conflicte către realizarea ca atare, cu dezvăluiri, în scrisori, despre geneză și elaborare, demne de toată atenția. Parvenirea arendașilor îl interesează dintr-un unghi al sociologiei și psihologiei sociale (Tănase Scatiu în special), nu își ascunde dorința de a-i „judeca” în proiecția dată imaginii lor ficționale, dar fără nimic schematizant, fără a-i transforma în fantoșe; „tendința” (nu teza) îi apare ca un drept al
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Mladoveanu, Nedda Brin, Liliana Popovici, Hertha Perez, Lăură Baz-Fotiade, Corneliu Barborică, Horia Deleanu, A. Kővary, Magdalena László, Mihai Miroiu, Heinz Stănescu, Mariana Sora (Heinrich Mann. O reconsiderare a operelor din tinerețe), N. I. Barbu, Simona Drăghici, Vera Călin (O temă literară: sociologia și psihologia ratării), Irina Eliade, Valentina Fettinger, Tatiana Slama-Cazacu (Aspecte realiste în teatrul lui Pirandello), Irina Bădescu (În jurul conflictului dramatic: Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, Don Quijote
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
O NOUĂ PROVOCARE: DEZVOLTAREA SOCIALĂ CUPRINS: Partea I. Paradigma dezvoltării sociale: Controverse istorice și actuale Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice Cătălin Zamfir Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița, Elena Gheorghiu Partea II. Tranziția ca dezvoltare; Politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Modelul social European Simona Stănescu Politica de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Constantinescu Segregare școlară și reproducere socială a inegalităților Mihai Surdu Partea V. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării sociale Raluca Popescu, Amalia Vârdol, Cosmin Briciu Indici compoziți de dezvoltare socială Sergiu Bălțătescu Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Prefață Sociologia a fost, cu rare excepții, o știință descriptivă și explicativă a realității sociale. Ea a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Prefață Sociologia a fost, cu rare excepții, o știință descriptivă și explicativă a realității sociale. Ea a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia începuse să dezvolte instrumente de schimbare socială punctuală, în slujba actorilor sociali. În anii ’90 s-a conturat o nouă preocupare a societăților: lansarea unor programe de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială a început să apară ca preocupare la toate nivelurile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
schimbarea unor comportamente (consum de droguri, HIV). Acumularea experienței în varietatea programelor de dezvoltare socială a dus la conturarea unor tentative de teoretizare. În acest context, grupul nostru de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, împreună cu alți colaboratori de la Universitatea din Oradea și de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, a început să lucreze la ideea cum ar trebui sociologia să sintetizeze un instrumentaj teoretic și metodologic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Calității Vieții al Academiei Române și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, împreună cu alți colaboratori de la Universitatea din Oradea și de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, a început să lucreze la ideea cum ar trebui sociologia să sintetizeze un instrumentaj teoretic și metodologic al dezvoltării sociale. Nu există încă tratate asupra acestei noi direcții. Cel puțin, noi nu avem cunoștință de existența a unor asemenea tentative. Într-o mare măsură, această carte este rezultatul angajării autorilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai modestă: să adune studii pe această temă, produse ale unor experiențe și preocupări, și nu o prezentare sistematică. Intenția noastră este de a iniția o preocupare și a motiva un interes pentru reflecția asupra dezvoltării sociale și a rolului sociologiei în acest proces, a investiga germenii paradigmei dezvoltării sociale. Cartea este produsul unui program prioritar al Institutului de Cercetare a Calității Vieții și, mai nou, a unui program de cercetare interuniversitară finanțat de CNCSIS. Prof. dr. Cătălin Zamfir Paradigma dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de Cercetare a Calității Vieții și, mai nou, a unui program de cercetare interuniversitară finanțat de CNCSIS. Prof. dr. Cătălin Zamfir Paradigma dezvoltării sociale: controverse istorice și actuale Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice Cătălin Zamfir Conceptul de dezvoltare socială În sociologie, dar și în limbajul curent, „dezvoltarea socială” a apărut ca un concept-cheie, central pentru o preocupare distinctă relativ târziu, cunoscând o tematică aflată încă în cristalizare. Eu cred că putem vorbi de o nouă paradigmă în știință, conținând concepte, teorii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modernizării a ajuns să fie aspru criticată, mai ales în „teoria dependenței”. Immanuel Wallerstein a lansat, pe această linie, „teoria sistemului mondial” (The Modern World-System): centrul (țările capitaliste bogate), periferia și semiperiferia. Teoriile marxiste au avut o influență enormă asupra sociologiei dezvoltării, mai ales asupra analizei statului colonial și postcolonial (vezi capitolul 3 și Robbins, apud Forsyth, 2005). La sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul XX mișcarea comunistă a formulat un program cu totul diferit de dezvoltare socială națională
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, 1980). Prin explozia în complexitate a organizațiilor (infuzia unei tehnologii complexe, schimbări rapide în tehnicile manageriale), la care s-a adăugat importanța utilizării resurselor umane, s-a cristalizat ideea unei strategii de dezvoltare socială. Din științele sociale (psihologie socială, sociologie, psihologie) s-a cristalizat un model de organizare socială a organizațiilor care să asigure performanțe ridicate: motivație a performanței, diminuare a conflictelor, inovativitate. Implementarea unor asemenea modele noi de organizare socială a organizațiilor a generat preocuparea față de anumite tehnici de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni, inevitabil, formulată de către colectivitatea respectivă ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va deveni actual o problemă. Un obiectiv al sociologiei este acela de a detecta problemele potențiale și de a identifica condițiile în care o problemă potențială va deveni una actuală. Sau, chiar mai mult, de a face eforturi pentru conștientizarea respectivei probleme și dezvoltarea voinței de a acționa. Obiectivele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale - analiza problemelor sociale nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea unor noi soluții, la selectarea lor, pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Contribuția la creșterea capacității colectivităților de înțelegere a problemelor sociale și de evaluare a soluțiilor adoptate influențează mult și creșterea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Faza a treia: identificarea soluțiilor practicate/propuse în discuțiile colective; formularea unor soluții alternative și preevaluarea lor. În această fază, inevitabil, cristalizarea dezvoltării sociale ca obiectiv a pus imediat problema modalității de atingere a acestuia - soluții/strategii de acțiune. Cazul sociologiei românești este sugestiv pentru această fază. Inițial, căutarea soluției la problema socială a fost comportamentul tipic de căutare a soluției pe schema „problemei cu soluție unică”. Reforma, ca mijloc de atingerea a obiectivului dezvoltării, a fost centrată pe formularea soluțiilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după”, Editura Polirom, Iași. Zamfir Cătălin, 2005, Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Cătălin; Chelcea, Septimiu; Mărginean, Ioan; Ștefănescu, Ștefan, 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Istoria sociologiei românești (1848-1948) îi oferă cititorului contemporan un portofoliu bogat de idei, concepte, teorii asupra dezvoltării sociale semnificativ din unghiul de vedere a ceea ce sociologul elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cătălin, 2005, Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Cătălin; Chelcea, Septimiu; Mărginean, Ioan; Ștefănescu, Ștefan, 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Istoria sociologiei românești (1848-1948) îi oferă cititorului contemporan un portofoliu bogat de idei, concepte, teorii asupra dezvoltării sociale semnificativ din unghiul de vedere a ceea ce sociologul elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românești (1848-1948) îi oferă cititorului contemporan un portofoliu bogat de idei, concepte, teorii asupra dezvoltării sociale semnificativ din unghiul de vedere a ceea ce sociologul elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească a fost diagnosticată în chip unitar, pentru prima și, după unii, singura dată de către fondatorii sociologiei românești - generația pașoptistă, în programele revoluției de la 1848. La jumătatea secolului al XIX-lea principatele române erau etichetate, fără drept de apel, drept întârziate cu două sau trei secole față de Occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării societății întârziate românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Dezvoltarea socială ca proces de modernizare: disputa asupra „formelor fără fond” Generația pașoptistă conferă conceptului de dezvoltare sensul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sensul de modernizare, adică de tranziție de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei piețe capitaliste cu ajutorul capitalului străin și prin împrumut cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Proiectul revoluționar pașoptist. Primul efort deliberat al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]