2,513 matches
-
Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de învățătură; admiram fericita lor receptivitate. Ion se trezește într-o zi cu socru său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. Propoziția dublu subordonată simultan poate fi introdusă prin: a) conjuncțiile că și să - Dacă mă vede că s o văduvă sărmană, mai trebuie să-și bată joc
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ulmi înalți și groși pe marginea unei grădini (așa o numeau localnicii), de fapt un loc arabil la marginea sud-vestică a vetrei satului Umbrărești-răzeși, în suprafață de 1, 5 ha, ce aparținea în perioada interbelică grefierului Ioan Dimitriu, moștenire de la socrul său cu numele Sobieschi, unul din descendenții bătrânului de moșie cu același nume de pe vatra răzășească a Umbrăreștilor. Prin 1940, grefierul a pus lucrători să taie acei copaci bătrâni, dispărând și această mărturie a pădurii seculare ce acoperea aceste locuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană în domeniul dreptului, implicit al vieții social-economice sătești, ca și termenii de rudenie, ce dovedesc același lucru în materie de familie, cu structură nucleică: bărbat, femeie, fiu-fiică, frate-soră, nepot(ă), socru(ă), cumnat(ă). Tehnica agrimensurală și instrumentele servind ca mijloace și unități de măsură folosite de romani și apoi de români până în epoca modernă precum: pasul, palma, parmacul, pentru lungimea ori curmezișul terenurilor, cotul, șchioapa, pentru lungimea țesăturilor sau pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vândut via noastră din Condrea... cu pomii și cu pădurea care se află întrânsa (subl. I. S.). Trebuie știut că viile și pomii erau situate în vremea respectivă pe lângă casă. Mai târziu, în 1861, Florea Bulai din Umbrărești primea de la socrul său „un loc de casă care se găsește îngrădit la un loc cu pădure” unde își va alcătui apoi gospodăria, ce s-a păstrat până în secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specifice obștii devălmașe. Oamenii cu mici dregătorii de stat vor contribui din plin și eficient la accentuarea procesului de disoluție a obștiilor mari, facilitând desprinderile și separarea în favoarea unor boieri cu funcții superioare, cum au fost, de pildă, Nistor Ureche, socrul lui Isac Balica la Boziești, Bilăi și nepoții săi la Torcești, Corpăceștii la Tămășeni și alte nume, pe care documentele pierdute ne împiedică de a le cunoaște. Au rezistat evoluțiilor de acest gen zonele mai izolate, mai puțin atractive, unde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa, ar fi putut ajunge de la Danciu la nepotul său Nistor Ureche, iar de la acesta la fiica sa, Nastasiia, soția hatmanului Isac Balica. O stăpânire a acestuia pe cale matrimonială este plauzibilă dacă ținem seama și de faptul că Nistor Ureche, socrul său, apare și cu alte stăpâniri în partea de jos a Moldovei, precum Hulubeștii, Răfleștii, Gerenii, cât și cu dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Dar nu s-au găsit până acum acte prin care să se permită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
afla stăpân Toader spătar, la Șerbănești stăpânea efectiv un frate mai mic al lui Constantin și al lui Toader, numit Grigoraș, ginere al domnului Mihai Racoviță. Satul respectiv fusese stăpânit de tatăl celor trei Costăchești, vornicul Vasile, ca zestre de la socrul său, Toderașco Iordache Cantacuzino, acesta avându-l de cumpărătură din secolul al XVII-lea. Costache Razu, aflat și el în suita domnitorului, era văr primar cu Costăcheștii, mama sa, Tudosica, fiind soră cu Vasile Costache și cu serdarul Costache, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adoptat de banca noastră populară a fost „Frăția”, iar în conducerea ei au fost aleși următorii: - Ion Sobieschi, președinte (se pare că era fiul fostului primar Neculcea Sobieschi, frate cu Panaite Sobieschi, și el primar mulți ani; - Vasile Trifan, vicepreședinte (socrul învățătorului Mihai Marus); - Gh. Chircă, preot paroh din Siliștea, membru în Consiliul de conducere; - Ion Murgoci, locuitor din Salcia, veteran al războiului din 1877; - Toader Nechifor din Siliștea (tatăl învățătorului Ion Nechifor); - Petrache Cucoaneș din Salcia (tatăl notarului Alexandru Cucoaneș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Ceva mai târziu, 5 iulie 1695, Constantin Duca voievod „poruncește vornicelului și tuturor sătenilor din Iugani [...] să ascultați de Ilie Catargiul vistiernic”, căruia i s-a cuvenit acest sat”, moștenire de la socrul său, Iordache Ruset, iar acestuia zestre de la Maria, fiica lui Dabija voievod. Satele de pe teritoriul comunei noastre au cunoscut amândouă formele de stăpânire, adică cea veche a devălmășiei despre care am vorbit, în această situație păstrându-se tot timpul jumătatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie că au ajuns mai devreme, fie mai târziu în situația arătată. Să ne referim, de pildă, la satul Boziești, ajuns în condiția de stăpânire individuală înainte ca el să fi intrat sub ascultarea hatmanului Isac Balica, poate moștenire de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât în actul din 31 martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din ținutul Tecuciului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată cum anterior ceilalți frați ai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată cum anterior ceilalți frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]