35,079 matches
-
și rațional. Până la urmă, însumate, toate întâmplările (povestite cu nerv dramatic), toate întâlnirile (redate cu talentul autorului de a le vizualiza), ni-l dezvăluie pe eroul piesei, pe Mircea M. Ionescu, cu convingerile, cu gândurile, cu visurile, cu aspirațiile, cu speranțele, cu bucuriile, cu dezamăgirile, cu disperările, cu furiile, cu încrâncenările, cu hotărârile, cu determinările sale, cu forța și slăbiciunile sale omenești, cu izbânda sa finală asupra tuturor greutăților, piedicilor și necazurilor. „New York-ul a alungat moartea din mine - scrie în
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus Exiguus, „discipol” la „schola” unei mănăstiri tomitane (Depărtarea și timpul, 1986). În fine, Sacrificiul aduce în prim-plan pe luptătorii
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Sacrificiul, ultimul roman al lui Mihail Diaconescu, este un roman despre spațiu și spații. Drumuri, centre culturale și de civilizație europeană, contacte între reprezentanți ai acestora, mișcări pe „verticala locului“, dar și investigări ale situațiilor. Călătoria spre zei și a Speranța. De la prima unire a locuitorilor din această zonă sub sceptrul lui Burebista - până la Unirea definitivă a românilor și la crearea celorlalte state naționale pe ruinele fostului Imperiu Austro-ungar: replica se impune de la sine în interiorul operei lui Mihail Diaconescu. Prin urmare
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
puternic, cu o mare cultură, o țară bine dezvoltată... Interesul lor este să rămânem într-o zonă furnizoare de... mână de lucru ieftină. În normele libertății și al democrației. Peste câteva zile pășim în anul 25 al Revoluției Române. Nutresc speranța, aceeași ca a miile de cititori ai „Curierului de Vâlcea”, că 2014 va fi anul eliberării românilor de sub presiunea economică de fiecare zi, al eradicării sărăciei, iar cei îmbogățiți prin hoție și corupție vor plăti. Nu prin îndestularea închisorilor, sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
ură de oameni.” ) Stampa nr. 71. Istoricul Marius Oprea, unul din recenzenții volumului,cunoscut pentru căutarea victimelor comunismului și repunerea lor în drepturi, a menționat că volumul oglindește, ca nici o alta scriere similară din literatura română,atmosfera și gândurile fără de speranță ale oamenilor acelor ani de dictatură, prin stampe și tablouri pictate cu metal topit aproape, în care individul dacă nu accepta să devină serie,executant,era strivit de sistem.Pentru aceste scrieri,atât de dure la adresa comunismului, George Bogdan ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]
-
ochi buni de românii get-beget atunci cand încerc să critic autohtonii, să-i critic pe geto-daci, dar totuși o fac, deoarece în multe esee anterioare am expus cu dragoste și îngăduința România și românii. Și aceste gânduri le expun doar cu speranța că ele vor fi înțelese nu că ceva negativ și rau-voitor, ci ca o ocazie înspre reflecțiune intelectuală și spirituală. Tot mai des citesc în diverse publicații despre originea și trecutul glorios al geto-dacilor din care restul etniilor europene s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus Exiguus, „discipol” la „schola” unei mănăstiri tomitane (Depărtarea și timpul, 1986). În fine, Sacrificiul aduce în prim-plan pe luptătorii
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Brâncoveanu s-a cam săturat de tutela Cantacuzinilor și a început să se detașeze de ei. Ruptura s-a accentuat când Brâncoveanu l-a înlocuit ca mare spătar pe Mihai Cantacuzino cu Toma Cantacuzino (1709). După bătălia de la Poltava (1709), speranțele creștinilor din imperiul otoman de a fi eliberați de ruși au sporit. Cantacuzinii s-au avântat chiar într-o susținere clară a rușilor, ca și domnitorii Moldovei, Mihai Racoviță dar mai ales Dimitrie Cantemir (a cărui soție, Casandra, era fiica
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Huțcal. Dar colegul nostru de la „Zorile Bucovinei” a întârziat cu câteva săptămâni, negăsindu-l în viață pe acel care și-ar fi amintit întâmplarea miraculoasă din copilăria sa amară. Și primăreasa din Mahala, Elena Nandriș, a venit la vernisaj cu speranța de a regăsi chipuri de consăteni pe pânzele pictorului. Contrariată de inscripția de sub portretul bătrânei îmbrăcată într-un cojoc lung, cu broboada pe ochi, cu o expresie încruntată a feței, se întreba cine-i această Elisavetă Mardare din Cotul Ostriței
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
farmec în graiul locului. Pagina 18 aduce în atenția melomanilor personalitatea îndrăgitului interpret de muzică ușoară, Dan Spătaru, purtând semnătura lui Ionel Stoica. În acest număr mai puteți citi articole semnate de prof. dr. Corina Popescu, V. Greceanu, expert contabil, Speranța Ștefănescu, critic de artă și Marin Tița. Acesta din urmă semnează o prezentare a pictorului Ammar Alnahhas, unde sunt reproduse câteva tablouri din creația acestuia. Revista Cronica Timpului vă invită la lectură... Pe data viitoare! CORINA VLAD DIACONESCU
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
în acest sens până acum, dar același lucru îl voi repeta și despre Mirela Popescu (Doina) care trece cu ușurință de la sentimentele exprimate prin gesturi simple dar pline de emoție (de exemplu frângerea mâinilor, atitudine care îi exprima înfrigurarea și speranța în dragoste, sau un chip împietrit de uimire și durere la aflarea unor vești, dar și hotărârea și îndârjirea, chiar o ură resemnată de acceptare pentru ispășirea unui păcat personal), la atitudinea unei femei mature și care ia viața așa cum
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
fragment dintr-un film de prezentare realizat de către doamna Cristina Chirvasie, pentru lansarea acestei cărți, eveniment care a avut loc pe 23 iunie 2014, la Bibliotecă Națională a României din București. În acel film, Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă își exprimă speranța că volumul sau, căruia i-a pus haine de român, se apropie măcar puțin de acele principii. Ei bine, „Se întorc morții acasă” pornește de la o poveste extraordinară, un fapt real din viața autorului, care a întâlnit, în 1991, un
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
Roland Gaross de către cunoscuta Sharapova. Cât de frumoasă și plină de miez este această inversiune a L.O.N. “înfrângere victorioasă”! Lucia ne-o prezintă pe Simona Halep într-un mod interesant (p. 147) ca pe un “simbol național al speranței rediviva că, odată și odată, tot va afla lumea adevărata noastră valoare, că vom reuși să ne-o regăsim; că toată faima proastă, în parte produsă de acei concetațeni puși pe rele care ne fac de râs în lume, parte
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
fragment dintr-un film de prezentare realizat de către doamna Cristina Chirvasie, pentru lansarea acestei cărți, eveniment care a avut loc pe 23 iunie 2014, la Bibliotecă Națională a României din București. În acel film, Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă își exprimă speranța că volumul sau, căruia i-a pus haine de român, se apropie măcar puțin de acele principii. Ei bine, „Se întorc morții acasă” pornește de la o poveste extraordinară, un fapt real din viața autorului, care a întâlnit, în 1991, un
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
dar în numele ideii de a oferi fiecăruia dreptul la manifestare, necenzurat, sunt prezentați și multi neaveniți (nechemați) în domeniul rezolvării sănătății. Cu toții ne dorim să fim sănătoși, plin de succese, fericiți și să trăim mult să putem înmulți binele, bucuria , speranța, armonia. Să conștientizam că suntem responsabili pentru menținerea vieții și echilibrului ecologic al acestei planete Pământ, din care sunt zidite corpurile noastre (Psalmul 22), să dovedim că suntem încununarea creației, prin mintea noastră care va ști să aleagă grâul de
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
va ști să aleagă grâul de neghina, binele de rău, să prefere lumină față de întuneric.În acest sens, venim cu tot ce am adunat mai bun și mai frumos, măi ascuns, tăinuit și totodată folositor pentru viețile semenilor noștri, cu speranța că vom contribui la găsirea unei căi juste, demne de urmat nu numai pentru pentru căutători, ci și pentru “cei ce se uită după garduri, sunt pe ulițe sau în piețe și silește-i să intre ca să mi se umple
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Pârvu, publicat în Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016. Din ceas în ceas Dărâmat-am legile firii, tulburatu-mi-ai gândirea, Într-ale tale gheare am ramas, iubindu-ți amintirea. Ochii senini ce mă-mbărbătau, azi i-am pierdut, Speranța mi s-a dus și mi-s tare-abătut. Din ceas în ceas, privesc pe-al meu pridvor, Dar nimeni nu-i. Doar câinele mai latră-n zori. Eu vocea lui ascult, în pragul nopții, Când negura profundă își arată colții
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Durerea grea m-a redus iarăși la tăcere. Citește mai mult Din ceas în ceasDărâmat-am legile firii, tulburatu-mi-ai gândirea,Într-ale tale gheare am ramas, iubindu-ți amintirea.Ochii senini ce mă-mbărbătau, azi i-am pierdut,Speranța mi s-a dus și mi-s tare-abătut.Din ceas în ceas, privesc pe-al meu pridvor,Dar nimeni nu-i. Doar câinele mai latră-n zori.Eu vocea lui ascult, în pragul nopții,Cănd negura profundă își arată colții
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
mie acum? răspunde Licsandru fără aș lua privirea de la grămada de moloz. - Dar ce-ți veni de vorbești așa!? zice Oprița și-i pune o mână pe umăr. - Nu vezi, n-am găsit nimic! - Vezi ce înseamnă să-ți pui speranță în ceva ce nu există! Trebuia sa te mulțumești cu ce ai și ai fi fost fericit, acum! - Mda, mentalitate de sclav. - Atunci dă-i și luptă, și luptă...până într-o zi când ve-i muri! Nu știu cine își va mai
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
zborul Și tot prin el se cerne clipa. Trimitem rugi către albastru, Ori universuri infinite, Iar zeii, răstigniți pe astre, Râd și le lasă ne-mplinite. Cerul respiră libertate, Este îndemn spre cutezanță. El încrustează demnitate'n Visul atins, nu doar speranță. E'un cer în noi, în fiecare, Un spațiu'n care, Dumnezeu, A răsădit, ca pe'o onoare, Puterea de'a te crede zeu. *** Referință Bibliografică: Cerul e-n noi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005
CERUL E-N NOI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378174_a_379503]
-
mari...care conduc... nu putem sta fără niciun folos...și fără de folos, pe pământ. Cerber se ridică de pe scaun și iese afară. Se oprește la un pas de Jalea și-l învăluie cu o privire rece care nu-i dă speranțe pentru obținerea unui ajutor ca să pășească mai departe spre interior. Crede că începe să-l domine. -Dacă vrei bani, mergi la o bancă...au dulapuri mari pline cu bani...îți dau câți vrei ! -Dau și eu ceva...mă lași ? -Tu
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
1989, Liviu Babeș devenea o torța vie în numele liberații, o cruce de fier și s-au depus câteva coroane de flori. Pe 2 martie 2017 se împlinesc 28 de ani de când Liviu Babeș a recurs la acest sacrificiu suprem în speranța că alții să trăiască mai bine. Acest gest radical s-a vrut o palmă adresată regimului comunist care subjuga românii ajunși la disperare, dar care nu aveau curajul, încă , să ridice capul și să se opună fățiș dictaturii comuniste. Liviu
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
1989, Liviu Babeș devenea o torța vie în numele liberații, o cruce de fier și s-au depus câteva coroane de flori.Pe 2 martie 2017 se împlinesc 28 de ani de când Liviu Babeș a recurs la acest sacrificiu suprem în speranța că alții să trăiască mai bine. Acest gest radical s-a vrut o palmă adresată regimului comunist care subjuga românii ajunși la disperare, dar care nu aveau curajul, încă , să ridice capul și să se opună fățiș dictaturii comuniste. Liviu
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]