2,663 matches
-
adoptată, privire răsfrântă, privire oblică. Oglinda ne permite să ne vedem și să ne confruntăm cu ceea ce corpul nostru produce ca reflex atunci când se află în raza unei priviri străine, piezișe, care îl supraveghează. Oglinda este un dublu și un „spion”, așa cum era numită în lojile teatrului à l’italienne. Spectatorii puteau astfel să se supravegheze reciproc la Teatro San Carlo ori la Teatrul La Fenice, în timp ce regele, plimbându-și privirile deasupra sălii, controla integralitatea lojilor, de la înălțimea lojei sale. Doamna
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de sine e asumată și ostentativă, supravegherea celor din jur apelează și la ajutorul unor instrumente specializate, nelipsite din dotarea obișnuiților lojii, cum ar fi acel echivalent al telesupravegherii de astăzi, care este oglinda plasată în fiecare lojă și numită „spionul” (vezi p. 139) sau binoclurile ce permit explorarea sălii (mai degrabă decât a scenei!), facilitând sesizarea unor detalii altfel inaccesibile ochiului liber. Aici, supravegherea împrumută câteva dintre atracțiile voyeurisme-ului. În sfârșit, ce să mai zicem despre o strategie și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
apelat. În lojile publicului din sălile à l’italienne fusese și până atunci agățată câte o oglinjoară care le permitea ocupanților să supravegheze mișcările, foielile și intrigile puse la cale în lojile vecine. Oglinda era numită, așa cum am mai spus, „spionul”. Resursele oglinzilor au fost, așadar, exploatate la început de către sala de spectacol. Mai târziu, le-a folosit și scena; aici au apărut oglinzi în care personajele se reflectau, dar care înlesneau totodată acțiunea privirilor furișe, indiscrete, dornice să surprindă detalii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a lui Marivaux. Aici, Lubin, un fel de „prostul satului”, e angajat și plătit cu bani-gheață atât de mama bănuitoare, cât și de tinerii îndrăgostiți ce vor să-și cumpere astfel liniștea. Toți își propun să-l remunereze pe nătângul spion improvizat, căci știu prea bine că supravegherea nu se face niciodată gratis, axiomă confirmată, cu câteva rare excepții, de către majoritatea agenților, fie ei „deturnați” sau nu. Informațiile costă, fapt remarcat deja de la Molière și până la Goldoni, în piesele cărora servitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sunt angajate în mare măsură într-un proces zilnic de legitimare a guvernului în sine, iar în multe cazuri, și a sistemului politic. În trecut, liderii se bazau pe impresii, adesea denaturate, privind sprijinul de care se bucurau: ei angajau "spioni" care întreprindeau propriile sondaje pentru a descoperi sprijinul popular. Acum ei pot ști ce simte populația chiar înainte de a acționa. Sunt preocupați în mod constant de ideea de creștere a sprijinului, care le călăuzește acțiunile. Percepută astfel, problema sprijinului este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fac legătura între cele două medii (sat-oraș) și dintre cele două cicluri (Delirul, Viața ca o pradă, în parte Marele singuratic). Satul nu dispare complet în aceste romane orășenești. Scriitorul are mereu un ochi atent la ceea ce se petrece acolo. Spionii lui se duc sau se întorc din satul românesc postbelic și îi dau de veste. Nu toate romanele pe teme urbane au aceeași valoare estetică. Risipitorii este un experiment în care faptul important este că P. nu mai acceptă rațiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
SPUNE, A ACȚIONA (A FACE). Descrierea de tip A VEDEA Descrierea este asumată, în acest caz, de un actor care are posibilitatea să vadă, să observe, ceea ce se răsfrînge cu siguranță și asupra modului de calificare a privitorului (pictor, gură-cască, spion) și a motivațiilor acestuia (curios, intrigat, nou-venit...). La aceasta este necesar să adăugăm că personajul în chestiune trebuie să fie plasat într-un mediu ambiant care favorizează înclinația lui către observație (loc înalt, deschidere, transparență) și să îndeplinească o acțiune-pretext
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tot în Ph. Hamon (1981, p. 473), scriitura realistă va utiliza aceste procedee pînă la stereotipie, precum: a) medii transparente: ferestre, sere, uși deschise, lumină puternică, soare, vizibilitate atmosferică, priveliști largi etc.; b) personaje-tip ca: pictorul, estetul, gură-cască, drumețul, spionul, bîrfitorul, neofitul, intrusul, tehnicianul, informatorul, exploratorul unui loc; c) scene-tip ca: sosirea mai devreme la o întîlnire, surpriza unui secret, vizita unui apartament, pătrunderea într-un loc necunoscut, plimbarea, pauza, momentul de destindere, privitul de la fereastră, urcatul pe un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Gilles Brassard 22. Prima experiență a criptografiei cuantice a fost efectuată prin 1990, în laboratorul IBM, pe o distanță de 30 cm. Astăzi, așa cum am văzut, distanțele sunt de ordinul kilometrilor. Particularitatea codului cuantic este că el e imbatabil. Orice spion care ar încerca să descifreze mesajul transmis între Alice și Bob ar găsi un mesaj fals, căci propria sa intervenție ar aboli legile cuantice: spionul nu este un obiect cuantic și deci nu poate intra în jocul subtil al intricației
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
văzut, distanțele sunt de ordinul kilometrilor. Particularitatea codului cuantic este că el e imbatabil. Orice spion care ar încerca să descifreze mesajul transmis între Alice și Bob ar găsi un mesaj fals, căci propria sa intervenție ar aboli legile cuantice: spionul nu este un obiect cuantic și deci nu poate intra în jocul subtil al intricației cuantice. Se va încheia astfel coșmarul furtului codurilor cardurilor noastre bancare. Mai mult încă, efectele cuantice au o certă influență asupra vieții noastre biologice și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
odată eliminate cauzele luptei de clasă prin eliminarea exploatatorilor, interesul individului și interesul statului, al tuturor și al fiecăruia coincid. Din acest motiv, în sistem nu poate exista divergență sau opoziție; în interiorul său nu există decît alienați mintal, trădători și spioni. Putem așadar înțelege că democrația nu este expresia Poporului unanim, așa cum se pretinde a fi totalitarismul, ci dimpotrivă, organizarea dialogică complexă a societății întemeiată pe Suveranitatea populară. Aici se evidențiază diferența cheie. În optica democratică, pluralitatea nu este o anomalie
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cum am elaborat-o pentru creștini, împiedică astăzi guvernele să vadă. În programul nostru a treia parte din oameni va supraveghea pe ceilalți din sentimentul datoriei, pentru a servi de bunăvoie statul. Atunci nu va fi rușinos de a fi spion și denunțător: dimpotrivă va fi lăudabil, însă denunțurile neîntemeiate vor fi crunt pedepsite, pentru a nu se abuza de acest drept. Agenții noștri vor fi luați atât din înalta societate, ca și din clasele de jos, din mijlocul clasei administrative
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
și Biografie de război (I-IV, 1980-1987). Subiectele privesc de obicei evenimente militare, romancierul urmărind, uneori cu meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul sau culoarea de epocă. Literatura aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau ostași invincibili, întinzându-se cronologic de la Decebal până la Gh. Gheorghiu-Dej, se adresează mai ales tinerilor. Dramele de război sau expedițiile maritime prefigurează o epopee cu accente naționaliste. Uneori reminiscențele sadoveniene sunt evidente, referințele putând duce însă și la surse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
poate semnifica necesitatea de a descoperi un secret, ceva ascuns, îngropat. Această semnificație este întărită de faptul că este oarbă (refuzul sau incapacitatea de a vedea) și considerată ca dăunătoare, grădinarii alungând-o fără milă. «Cârtiță» este și numele dat spionilor. Cel care visează se simte supravegheat, spionat, poate chiar trădat. Taur Taurul reprezintă forța, vigoarea, virilitatea, pulsiunile sălbatice și inconștiente. Intervine în vis ca un substitut al omului, în general, și al tatălui, în special. Practic, întruchipează autoritatea masculină, puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
romanii cu care se înțele- geau foarte bine, decît o confruntare cu legiunile acestora. Căpeteniile iudeilor și rabinii care dispunea de o poliție proprie se foloseau de metode despotice pentru a ține populația în frîu cu ajutorul unei rețele largi de spioni. J. Flavius scriind despre acele vremuri pe care le-a trăit, spune că pretutindeni în Palestina aceștia bîntuiau în mijlocul mulțimilor iar fructul activităților josnice erau deportările numeroase, arestările și chiar moartea. Delațiunea căpătase atunci ca-racterul unei epidemii, iar banii erau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu recunoști că apropierea acestui mizerabil de tine e o injurie mortală pentru noi amîndoi?" (7 februarie). În sfîrșit te-ai convins și tu cu cine ai avut a face și doream în adevăr ca să vezi odată acea fizionomie de spion și de om de rînd în adevărata ei formă, îngălbenind de-o scîrboasă invidie și de scîrboase pofte și cred că în sfîrșit ți s-a făcut greață, precum mi-e mie greață de el. Natura care totdeauna compensează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ale unor comuniști de frunte, comparși ai lui Gheorghiu-Dej, potrivit cărora acesta nu trăia deloc ascetic în lagăr; îl arată pe Hrușciov beat mort, de țuică de Văleni, scuipându-l pe Ceaușescu, menționează că în timpul războiului Emil Bodnăraș, arestat ca spion sovietic, a fost curând eliberat și „circula prin țară ca vodă prin lobodă”, nu fără a trece, de mai multe ori, frontiera de Est, și că locuia la Buftea, adăpostit de Barbu Știrbei. Scriitori de prestigiu sunt demitizați. Memorialistul citează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor” (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Viața nu iartă, Mingea, Valurile Dunării, Furtuna). - Frăția de arme româno-sovietică (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Viața nu iartă). - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor, care urmăresc să saboteze realizări ale inteligenței tehnice românești sau să fure planurile invențiilor-minune (Răsună valea, Viața învinge, Brigada lui Ionuț, Alarmă în munți, Vultur 101). - Închiaburirea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nimic cu Dej, Partid, comunism ? ! Filmul lui Jean Georgescu zămislește un spațiu paralel, care seamănă cu realitatea românească a momentului, dar nu răsare. Lupta de clasă este absentă, în Directorul nostru nu apar dușmani ai poporului, burghezo-moșieri scăpătați care uneltesc, spioni parașutați sau agenți imperialiști infiltrați. Nu apare nici un secretar de partid, înțelept, dârz și ferm, care să facă ordine. Răzvrătiții Tănase Florescu și Maria Popescu nu amenință că se duc la Partid, vorbesc deschis în fața colectivului. Și asistăm la sabotarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie”, deși regizorul este deja „celebrul” Dinu Negreanu, autorul propagandei „beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului. Spioni trimiși de puteri străine trec granița ilegal în România. Eroicii grăniceri, însuflețiți de Partid, îi vor prinde, firește, după lupte grele. Dar Emanoil Petruț, interpretul protagonistului Mihu, nu mai este eroul fără prihană din Brigada lui Ionuț. Deși grănicer destoinic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima tovarășă fatală a ecranului socialist. Mai mult, militarul Mihu bea peste măsură, ajungând să deconspire Codiței date secrete pe care ea le pasează „unchiului” spion Stavrescu (eternul „dușman al poporului”, Fory Etterle). Totuși, în ultima clipă, Mihu își dă seama ce- a făcut și își pune colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bea peste măsură, ajungând să deconspire Codiței date secrete pe care ea le pasează „unchiului” spion Stavrescu (eternul „dușman al poporului”, Fory Etterle). Totuși, în ultima clipă, Mihu își dă seama ce- a făcut și își pune colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu. Femeie, băutură, depreciere morală, greșeală tragică, iată ceva ce eroul pozitiv nu mai cunoscuse în cinepropaganda românească. Cu Alarmă în munți, realismul nesocialist mai face
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de muncă, de sobrul și corpolentul Florinte asupra Anicăi. Omul chiar o înșfacă și o pune jos pădurenește. Este prima imagine care coregrafiază sexul în cadrul strict trasat acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951) și continuă cu Vultur 101 (1957) în regia lui Andrei Călărașu. Dacă până acum dușmanul noii orânduiri era la vedere - chiabur, moșier, patron și cozile lor de topor - sau se ascundea în munți, iar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de neconceput cu câțiva ani în urmă, când România făcea exerciții militare doar cu aprobarea Moscovei ! Data premierei lui Vultur 101 este 21 august 1957. Peste mai puțin de un an va începe retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Motivul spionului străin va reveni pe ecran până la jumătatea anilor ’80 și mult mai mulți români decât am crede îl vor lua de bun. Erupția (1957) sau Jazz, petrol, alcool și ingineri Recapitulăm legile generale care guvernează spațiul cinematografic al deceniului 6
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ale cărui idei revoluționare ajung să fie puse în practică, spre binele întreprinderii. Uneori, inginerul poate fi și arhitect, ca în Meandre (1967), care nu are însă happy-end. În 1963, cu Pisica de mare, tema luptei organelor de Securitate cu spionii din Vest veniți să fure sau să saboteze invenții industriale senzaționale ale românilor este reluată pe un plan superior față de Vultur 101 (1957). Dacă în Vultur 101 spionii folosesc un miniaparat foto, montat într-o amuletă- avion de jucărie, pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]