4,267 matches
-
Mă doare inima din piept Important e că “nu sare” Au, chiar doare rău... Nu te aude nimeni Începi să plângi... Gata, s-a dus of-ul. Acum simți că ai învins. Știi că poți mai mult Obții foarte puțin Stăruie în dorințe Și o să obții “mai mult”. (Dacă faci diferența de nuanță din “tabloul” acestei poezii, poți spune că știi deja “arta înțelepciunii”) Ceea ce este sigur este că nu ești pe aceeași lungime de undă cu mine raportat la ceea ce
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
acesta. Tu îi simți mojicia, sufletul de piatră și unde se ajunge în final, la multă suferință și speranță în zadar din partea ta, cum că va veni timpul când se va maturiza. Iar el cu mintea pusă pe moațe, va stărui în aceeași manieră, crezând într-un mod fals cum că îți mângâie sufletul de femeie, doritoare de prezența unui bărbat adevărat. Însă, el prin manifestările “brutale” va părea mai mult barbar, decât bărbat. Suntem femei și suntem capabile să facem
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între cuvântul tipărit și emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul întipărit" - print- capitalism - este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios - românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească - măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare a slavonei și de instituire simultană a românei ca limbă cultă, fapt ce a contribuit mai departe la limpezirea unei forme incipiente a conștiinței identitare românești
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
predica viitorilor învățători să se raporteze la școală ca la "o a doua biserică" (p. 103). O analogie reluată, un deceniu mai târziu, de ministrul învățământului din 1885, Dimitrie A. Sturdza, întărită de spusele colegului său liberal, Mihail Kogălniceanu, care stăruia pe lângă învățători încercând să îi convingă de "misiunea apostolică" pe care o au de îndeplinit în propovăduirea evangheliei naționale (Costescu, 1937, p. 97, cf. Drace-Drancis, 2006, p. 156). Mișcarea secularizantă ale cărei efecte perforează inclusiv în materia informațională a literaturii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națională fundamentându-le pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române a făcut ca revendicările să aibă o coloratură locală, în funcție de circumstanțele zonale. Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exprimat. Deplângând oportunitatea istorică pierdută de unire a Țării Românești cu Moldova, Basarabia și Bucuvina, pentru a căror alipire politică "ori că nu s-a făcut nici o mișcare, ori că nu s-a putut din pricina națiilor barbare ce au mai stăruit pe acele locuri până spre anul 1359" (Aaron, 1835, p. 29), Aaron punctează antecedentele istorice care nu trebuie repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice de strălucitul sânge roman din care se trag" (Aaron, 1839, p. 23). Decisiv de importantă este sublinierea unei alte dimensiuni a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de necesitatea unui "sistem româno-centric" în predarea istoriei universale (Bogdan, 1904). În manualul său din 1902 de Istoria omeniei pentru clasa a II secundară, I. Găvănescul stăruie asupra necesității predării istoriei universale din perspectivă românescă, fapt ce reclamă deplasarea "centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv pentru care Găvănescul găsește de cuviință să organizeze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
omogen și unitar", în ciuda "neamurilor străine care locuesc în mijlocul populației băștinașe" (Patrașcanu, 1937, p. 14). Unitatea etnică, geografică și caracterială a românității este un bun câștigat în perioada anterioară, fiind unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în care românii au stăruit cu îndărătnicie herculeană; 6. Factorul juridic reprezentat nu de vreo lege scrisă - care au fost toate aleputerilor stăpânitoare față de care românul s-a supus de nevoie - ci de "legea cea vie [...] a obiceiului". Acest drept "obicinuelnic" - ius-valachicum - este factorul juridic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce Europă ar fi rămas România carlistă? Ne temem că este vorba despre "Europa germană" a cărui prefigurare din ce în ce mai clară îl teroriza pe Thomas Mann care visa în schimb la o "Germanie europeană". Pe fondul acestei distincții asupra căruia a stăruit Th. Mann, încercarea lui Carol al II-lea nu poate fi văzută decât ca un efort de a păstra România într-o Europă germanizată, nicidecum de a înscrie țara în direcția unei Românii europene. În fine, ultimul reflux european a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
altele asupra ființei, drept "teze tradiționale despre ființă". Distanța "istorică" pe care Heidegger o așează între aceste puncte de vedere asupra ființei, luate împreună, și propriul său punct de vedere, "fenomenologic-critic", indică însă o diferență "orizontică", ceea ce ne îngăduie să stăruim asupra ideii că filosoful stabilește de la bun început o graniță sigură între ceea ce am putea numi "metafizica verbului", pe de o parte, și "fenomenologia verbului", pe de alta. În urma acestei priviri de ansamblu asupra interpretării lui ‚este', numit și copulă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
străinătate. Stiu că, spre cinstea ta și frumusețea sufletului, nimic nu te-a împiedicat să-ți păstrezi întreaga poezie și nostalgie a locurilor de unde ai plecat. Ești un om de știință, stăpân pe cunoaștere în cariera științifică și didactică. Ai stăruit întotdeauna într-un cult în a iubi țara, legea morală, familia, prietenia și datoria cerută de viața în comunitate. Te bucuri de demnități academice și universitare. Ești om de știință cu notorietate. Toate au fost chemarea destinului. Gheorghe Mustață se
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
spun ardelenii, sunt „fruncea” - atât pe plan didactic cât și științific; „Cinste lor” și urări de sănătate. Cu stimă și să auzim numai de bine, Prof.Perju OMAGIU PROFESORULUI UNIVERSITAR DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ LA CEA DE-A 75-A ANIVERSARE Stăruie în amintire vremea dragă a studenției, când am avut prilejul să-i cunosc pe acei oameni distinși care mi-au marcat profund întreaga devenire și care au rămas pentru totdeauna profesorii mei. Domnul profesor Gh. Mustață a apărut în amfiteatru
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de îndată ce aceste lucrări vor fi tipărite 129. Răspunderea pentru traducerea din germană în română, ca și pentru tipărirea manualelor destinate Bucovinei i-a revenit concepistului Vasile Balș. Pentru a putea face față urgentei rezolvări a acestei probleme, boierul bucovinean a stăruit și, în cele din urmă, a reușit să obțină angajarea temporară a lui Ion Budai-Deleanu, pe care-l cunoștea din perioadele anterioare petrecute în capitala imperiului, în rândul cadrelor cancelariei Consiliului Aulic de Război, pe postul de copist pentru traducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
superior 145, deschidea drumul tinerilor, indiferent de etnie sau religie, spre funcții publice, prin studii superioare, instituind și în Bucovina principiul modern, burghez, al meritului în promovarea pe scara ierarhiei sociale. În această perioadă, concepistul Balș, cel care în trecut stăruise îndelung asupra necesității înființării de școli publice în Bucovina, menite să atragă și copiii din Moldova, trimitea acum din Viena, în virtutea funcției sale, un număr de 4.275 de abecedare, manuale de citire, aritmetici și catehisme româno-germane, precum și versiunea românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
douăzeci și doi de părinți, maici și dascăli ai Bisericii. Sunt convorbiri consemnate pe o perioadă de timp mai îndelungată, la începutul anilor ‚90. Ele vor rămâne spre zidire sufletească, spre mângâiere și întărire în lupta vieții. Și totuși, întrebările stăruie între noi tot atât de vii. Multe din ele ar putea fi puse și azi, problemele au rămas aproape neschimbate. Convorbirile redate sunt călăuză bună în urcușul duhovnicesc și conduc spre mântuirea sufletului. 11. Părinți contemporani din Sfântul Munte Athos George Căbaș
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
-o cu un stăvilar de foc, de fier și beton peste care nimeni nu va putea trece. Realitatea însă s-a răzbunat. S-a răzbunat, fiindcă era alta, cu totul alta. Dar, Maiestate, toate acestea sunt fapte consumate; nu putem stărui asupra lor, nu ne îngăduie nici timpul și nici evenimentele. Dar chiar dacă ne vor îngădui, nu am face-o. Am contribuit conștient la precipitarea catastrofei și pe plan intern. Acum trebuie să ne întrebăm: Ce facem? Și avem datoria să
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-l fi impresionat, cu atât mai mult cu cât se afla pe loc întins. Pe celălalt drum, însă, la patru kilometri distanță, înconjurat din toate părțile de pădurea Baisei, tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare 23. În mijloc stăruia insula cea verde, spre care înota Mihai împreună cu fratele său, Ilie, cel bun la suflet, căruia nimeni ochii-i n-a închis/ În străinătate 24. Dar pe-atunci erau cu toții fericiți. Toată lumea era a lor, misterul codrilor de-aramă le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sufletul doamnei suflul patriotic, arătându-i că această casă e scumpă neamului românesc. Mi s-a răspuns: "O fi scumpă neamului, dar e mai scumpă pentru mine căci e propretatea mea". Nereușind în felul acesta, am luat altă cale. Am stăruit să se facă proiect de lege din inițiativă parlamentară, pentru a se expropria casa cu locul. Proprietarul ne-a dat în judecată, iar procesul a ajuns, până la Curtea de Casație, care i-a dat câștig de cauză, declarând legea anticonstitu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în aceste locuri, o frumoasă și sobră biserică care va înlocui pe cea actuală. Construcția bisericii este terminată, rămânând a i se așeza catapeteasma și pardoseala. Se cuvin mulțumiri și laude D-lui Prefect al Județului P. Irimescu care a stăruit și a acordat fondul necesar din bugetul Județului 83. Iscălesc aceiași Simionescu și Scobai, după ce menționează că vechea biserică e închisă 84. Numai că destinul n-a vrut s-o lase așa. La rândul său, problema proprietății terenului pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aminte nici în scrisoarea explicativă scrisă la bătrânețe. O dovadă în plus este faptul că în august 1937 preotul Scobai răspundea "Prea Cuviosului Părinte" următoarele: la ordinul Nr. 615 din 30 iulie a.c. respectuos vin a vă comunica că voi stărui pe lângă cuvioșii din parohie de a se abona la revista Neamul Românesc 117. În octombrie 1937 biserica-filială din Ipotești aducea un venit anual de 580 de lei și avea în posesie 5 ha. de pământ 118 pe care-l arenda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acum au ajuns cadre conducătoare." Îndemnul va fi plăcut prezidiului ce hotăra soarta literaturii române și-n care tronau Gh. Apostol (absolvent al unei școli de meserii turnătorie) și Iosif Chișinevschi, cu liceul neterminat... O întrebare, totuși, se insinuează și stăruie: care va fi fost raportul dintre sinceritate și fariseism? Câți dintre "cântăreții vremurilor noi" au crezut în ceea ce spun? Și dacă, într-adevăr, au avut acest crez, se cuvine să-i privim cu milă, cu înțelegere, cu indignare? A apărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ghearele și cu clonțul, să poată ieși iarăși spre înaltul bolții, sub mângâierea soarelui...! Atunci, scrie! Am ieșit din odăița Măriei Sale Ștefan cel Mare al slovei românești, cu răspunsul ca un boț de aur, ascuns în adâncurile inimii. Întrebarea întrebărilor stăruie încă, mereu, și răspunsul îmi răsună-n taină, odată cu freamătul cetinii și clopotul molcom de la Schitul Vovideniei, din Munții Neamțului. EXAMEN LA PSIHOLOGIE PEDAGOGICĂ -1 În sfârșit a venit și ultimul curs de Psihologie pedagogică. Eram la mijlocul anului II de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]