7,161 matches
-
a fost arderea recoltelor și distrugerea construcțiilor aflate în calea năvălitorilor ceea ce trimite cu gândul tot la strămoșii noștri ce procedau similar în caz de război... Statura foarte înaltă a Kahinei, mai ales ca femeie, trimite iar cu gândul la strămoșii românilor , mai ales căpetenii și eroi mitici care aveau o înălțime de excepție și dețineau “puteri” adeseori supranaturale așa cum se spune și despre Kahina. Faptul că regina Kahina lupta călare posedând forță și curaj de neegalat, mă determină și să
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
și 749/750, dezvoltând o monarhie ereditară și absoutistă. Dinastia Omeiadă face parte din tribul Quraysh ce a dominat Mecca înaintea islamului și din care ar face parte în-suși Profetul Muhammad (Mohamed). Au fost numiți în acest mod după un strămoș de-al lor, Umayya, fiu al lui Abd Shams și frate, dar în aceași timp rival, al lui Hashim, ascendent atât al Profetului, cât și al familiei Abbasizilor, ce va încheia mai târziu Califatul Umayyad (omeiad). 4.epurarea etnică a
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
Zeul Mitra după ritualuri similare / premergătoare creștinismului; ori Kahina-Dahina era o războinică ce călărea pe un cal. Cu privire la paralela între religia zal-moxiană și religia creștină, Mircea Eliade remarcă concludent că “Nemurirea getică devine nemurire creștină...” iar Simion Mehedinți precizează că strămoșii noștri autohtoni geto-daci au fost “pe jumătate creștini înainte de a se fi ivit Hristos pe pământ”. Cu multe secole înainte de Nașterea Domnului, pe plăcile de aur și pe cele de plumb de la Sinaia apar numele Luca, Matei, Ioan și Petra
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
columna traiană, unde dacii și femeile dace au fost duși la Roma și vânduți ca sclavi...Ce au simțit ei, când au trăit în această stare? Artiștii vremii au redat acest fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat trăirile strămoșilor noștri. Poate că sufletele lor nu au fost atât de zbuciumate și nici simțămintele nu le-au fost atât de dramatice, cum ne-am închipui noi astăzi, știind că acele precepte ale credinței zamolxiene le dădeau alte perspective asupra destinului
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
superb moment de treziri terestre; vrem să ne inunde prin simțiri triumful acestor prefaceri ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
iubește pământulîn superb moment de treziri terestre;vrem să ne inunde prin simțiri triumfulacestor prefaceri ce deschid ferestre.Și astăzi ne răsfrângem în împlinire,ne regăsim solemni - timpi victorioși -spre viitor, viața, călătorește-n devenireși pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire,tot intuim patriei un glorios avânt;descoperim atenți, adâncuri, rostuire,în Țara mea de glorii cu destinul sfânt.Și ritmul înfloririi răzvrătit de cugetfreamătă de dor, vibrând adânc în oră;din noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ochii străinilor dornici de a-l avea cât mai ieftin până la epuizare, iar pe de altă parte bogăția spirituală a acestui popor plin de tradiții și obiceiuri cu oameni luminați ,,rupți ca din soare", adevărați descendenți din zeii coborâtori ai strămoșilor daci. Este prezentul nostru (greu încercat de crizele generate atât de noi: îndepărtarea de familie, intrigă, invidie, dezbinare, prin gândul la bani, cât și de cei care vor prin mijloace subtile de a ne înrobi, creând adevărate monopoluri) care încă
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
Ștefan cel Mare, apărător al credinței neamului, primul făuritor al neamului românesc Mihai Viteazu, întruchiparea jertfei supreme pentru ortodoxie Constantin Brâncoveanu. Nu vom putea să avem un viitor luminos, sigur prin ,,unitatea de cuget și simțire" decât omagiindu-i pe strămoșii noștri ,,prin veșnice pomeniri". Și acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice", omagiat de Eminescu în Epigonii, nu ne-a lăsat întâmplător ca testament ,,Hora unirii" : Unde-i unul nu-i putere ∕ Unde-s doi puterea crește și dușmanul
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
aici, acasă pentru a recupera paradisul lăsat. Au învățat că doar prin muncă și uniți pot stopa: sărăcia, lenea, prostia, invidia, dezbinarea. Iubirea, jertfa supremă, patriotismul înflăcărat, faptele mărețe, de vitejie pentru apărarea neamului, pământului, sunt sentimente profunde pe care strămoși lor le-au simțit și au acționat prin faptă, nu prin vorbe deșarte. Și-au dat seama că mamele sunt rădăcinile înfipte ale acestui pământ, iar ei vlăstarii din care trebuie să rodească ,,feți frumoși și curajoși", inoculându-le ideea
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
apucat-o fiecare care încotro, uitând de tot și de toate, chiar și de ei înșiși. Au văzut doar prezentul, doar ce era palpabil, amăgitor, hiperbolizat, lăsând în paragină: casele, pământurile, munca părinților lor. Au uitat să se gândească la strămoși, la părinți, la viitor, la copii. Lacrimile copiilor și rugile lor fierbinți i-au determinat să se întoarcă și să aprecieze ceea ce străinii demult nu mai au: dreapta credință, unitatea neamului, căldura și fericirea familiei, dulcea limbă, sfintele masă și
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
în generații prin legi nescrise și necercetate. Un glas străbun, purtat peste veacuri, răsună din depărtare, aducând o notă de optimism urmașilor, urmașilor săi. Povețile înscrise în sufletul românilor sunt sacre și lăsate precum Decalogul lui Moise: - Să-Ți cinstești strămoșii, trecutul! ...și prin cultul muncii, prin continuarea îndeletnicirilor, meșteșugurilor transmise din generație în generație, a creării de mici oaze în fiecare sătuc a tuturor personalităților care și-au dăruit din timpul lor prețios făuririi operelor de artă: muzee etnografice, ateliere
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
atât de surprinzător, cu atâta brutalitate. Ne-am zguduit din temelii, ni s‘au tulburat toate credințele. Am visat, am scris, am așteptat o Românie mai mare, mai deplină, mai veșnică. Atâta vreme și cu atâta suflet! Am ascultat șoaptele strămoșilor, am descifrat sensul vieții lui Horia, nebunia lui Iancu... În naivitatea noastră am crezută că toți sunt ca noi, că nu se poate să fie altfel. Cu câtă pasiune am poposit lângă cărțile sfinte și cât de mult am crezut
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Actualitate > MOLDOVA E A URMAȘILOR NOȘTRI! Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului O inițiativă unică: FORUMUL DEZVOLTĂRII DURABILE A JUDEȚELOR DIN MOLDOVA Motto: Ștefan cel Mare: ’’Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor’’ (Barbu Ștefănescu Delavrancea, ’’Apus de soare’’, actul III, scena VIII) Comunitatea academică a Universității APOLLONIA din Iași
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
lucrări, incitant, elocvent pentru orice român, în ceea ce privește proiectele, problematica abordată de autor, lăsând să se înțeleagă, ab initio, fără reticențe, că existența Ardealului în granițele Patriei-Mamă, ale României de azi, a însemnat o incomensurabilă Bătălie dusă în decursul secolelor, de strămoșii noștri, cu forțele opresive, retrograde și expansioniste, îndeosebi austro-ungare. Într-adevăr, pentru aducerea Ardealului alături de celelalte provincii românești și constituirea statului național-unitar român, s-a dus, s-a derulat, în decursul secolelor, o mare, o impresionantă bătălie, pe toate fronturile
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
din războaiele patriei la lampă cu sticlă spartă din care se simțea mirosul de gaz lampant despre dependența de a fi patriot după 1990 românii se întrebau în democrație ce e de făcut când nu mai poți fi patriot precum strămoșii noștri ce au luptat sub același scut răspunsul îmi vine între aceste cuvinte încolonând măcar cinci poeme amintindu-mi de primul milițian erou Vasile Cârlova că un romantic până la ultima suflare extrăgându-și setea dreptății din ruinele cetății scrie ultimul
PENDINTE PATRIOTIC de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376246_a_377575]
-
coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor o să vă-ntâlnească. Referință Bibliografică
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut cum sărută Câmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ? Citește mai mult Voi știți ce suflet frumos are țara asta ? E ca un țăran care în zoriVorbește cu
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
udeRecoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatraFăcută din același lut ca și el,Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pomîntr-un nai,Prin el se scurge seva copacului.Ați auzit vreodată munții doinind,Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii?Susurul râului ce poartăCu el sufletul ascuns înPântecul muntelui? Ați văzut cum sărutăCâmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ?... XV. ÎNGERI, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1325 din 17 august 2014. Știați că există îngeri ? Îngeri fără aripi
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
fost supranumit în mod legitim, o constituie opera sa teoretică și practică pusă în slujba formării și dezvoltării conștiinței naționale, prin demonstrarea și cultivarea conștiinței originii daco-romane a poporului român, precum și a continuității sale neîntrerupte în spațiul carpato-danubiano-pontic locuit de strămoșii noștri, ceea ce a reprezentat principalul argument istoric și politic în mobilizarea întregii națiuni la lupta pentru desăvârșirea unificării statului național. Pentru Nicolae Iorga, fiecare colț de țară vorbește de daci, de latinitate, de faptele de cultură, economie, de biruință, ca
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
principalul argument istoric și politic în mobilizarea întregii națiuni la lupta pentru desăvârșirea unificării statului național. Pentru Nicolae Iorga, fiecare colț de țară vorbește de daci, de latinitate, de faptele de cultură, economie, de biruință, ca și de suferințele, dârzenia strămoșilor noștri. El considera Dacia prin teritoriul și sufletul ei ca o țară a trecutului eroic al neamului românesc, „a oamenilor pământului miruiți cu sigiliul Romei”. În cadrul monumentalei sale opere științifice (alcătuită din peste 1.250 titluri de carte și peste
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
caracterul legitim al refacerii unității politice a românilor pornind de la ideea că „la început a existat o unitate politică românească”, în anumite forme potrivite cu epoca, fără a fi avut un stat românesc” (unitar, centralizat - n.ns.). În viziunea sa, strămoșii au trăit în comunități conduse de voievozi, risipiți pe pământul românesc unic, iar oamenii se numeau după natura locuințelor lor aflată în vecinătatea unui râu: olteni, jieni, bârsani, ialomițeni, moldoveni, sireteni, dar sub raport social-politic, ei își spuneau generic români
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
tendințele lor cosmopolite constând în prezentarea unor piese de teatru în limbi străine. Într-o conferință susținută la 12 martie 1906 la Universitatea din București, Nicolae Iorga arăta că limba este temeiul vieții oricărui popor, „cea mai scumpă moștenire a strămoșilor care au lucrat, generație de generație, la eliberarea, elaborarea acestui suprem producăt sufletesc” . A doua zi, el a expus o altă conferință pe tema solidarității naționale a românilor, ca o condiție sine qua non a înfăptuirii Unității politice. După expunerea
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
I-am mai schimbat și în trecutși ce brânză am făcut?Vindeam mobilă,tractoare,... VIII. IUBIREA DE PĂMÂNT, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
o prade. Vei mai vedea și mame și soațe cum se roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, ... Citește mai mult Iubirea de pământSub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși,În floarea purpurie sudoarea lor miroși,Că trupul lor în glie de veacuri se topeșteȘI-n grânele bogate azi încă mai rodeșteCu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară,Așa precum în lupte și sângele-și vărsară.Credința fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]