10,831 matches
-
cheie viziune sistemică, tehnologie, ergonomie, interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor fi capabili: Să identifice cauzele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor fi capabili: Să identifice cauzele stresului și ale oboselii Să descrie principalele modalități de combatere a stresului și oboselii Să distingă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor fi capabili: Să identifice cauzele stresului și ale oboselii Să descrie principalele modalități de combatere a stresului și oboselii Să distingă între diferitele categorii de evenimente din sfera accidentelor de muncă Să definească predispoziția spre accidentare Să enumere măsurile preventive în cazul accidentelor de muncă Conform
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor fi capabili: Să identifice cauzele stresului și ale oboselii Să descrie principalele modalități de combatere a stresului și oboselii Să distingă între diferitele categorii de evenimente din sfera accidentelor de muncă Să definească predispoziția spre accidentare Să enumere măsurile preventive în cazul accidentelor de muncă Conform unei statistici efectuate de Institutul Național de Statistică, în cel de-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau a legii 90 din 12.07.1996 privind protecția muncii. Din nefericire nu doar asemenea situații sunt generatoare de risc de accidentare. Tranziția se dovedește a fi un proces extrem de dificil, ce necesită un consum mare de resurse psihice. Stresul și oboseala cauzată de suprasolicitare și de incertitudinea caracteristică unei asemenea perioade constituie cauze majore în scăderea eficienței în activitate. Uneori, rezultatul este și mai dramatic, conducând la accidente de muncă. În continuare vom aprofunda aceste concepte, din perspectiva psihologiei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de suprasolicitare și de incertitudinea caracteristică unei asemenea perioade constituie cauze majore în scăderea eficienței în activitate. Uneori, rezultatul este și mai dramatic, conducând la accidente de muncă. În continuare vom aprofunda aceste concepte, din perspectiva psihologiei muncii și organizaționale. Stresul ocupațional Selye (1980) a definit stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare a organismului, determinând sindromul general de adaptare. După același autor, stresul are trei faze: reacția de alarmă, - în care organismul detectează agentul stresor și se pregătește să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unei asemenea perioade constituie cauze majore în scăderea eficienței în activitate. Uneori, rezultatul este și mai dramatic, conducând la accidente de muncă. În continuare vom aprofunda aceste concepte, din perspectiva psihologiei muncii și organizaționale. Stresul ocupațional Selye (1980) a definit stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare a organismului, determinând sindromul general de adaptare. După același autor, stresul are trei faze: reacția de alarmă, - în care organismul detectează agentul stresor și se pregătește să-i facă față acestuia -; reacția de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la accidente de muncă. În continuare vom aprofunda aceste concepte, din perspectiva psihologiei muncii și organizaționale. Stresul ocupațional Selye (1980) a definit stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare a organismului, determinând sindromul general de adaptare. După același autor, stresul are trei faze: reacția de alarmă, - în care organismul detectează agentul stresor și se pregătește să-i facă față acestuia -; reacția de rezistență, - în care acționează mecanismele de adaptare menite a reduce efectul nociv al stresului - și reacția de epuizare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adaptare. După același autor, stresul are trei faze: reacția de alarmă, - în care organismul detectează agentul stresor și se pregătește să-i facă față acestuia -; reacția de rezistență, - în care acționează mecanismele de adaptare menite a reduce efectul nociv al stresului - și reacția de epuizare, - ca ultimă fază, ce apare în situația în care agentul stresor nu a fost neutralizat și se datorează epuizării resurselor organismului de luptă împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care acționează mecanismele de adaptare menite a reduce efectul nociv al stresului - și reacția de epuizare, - ca ultimă fază, ce apare în situația în care agentul stresor nu a fost neutralizat și se datorează epuizării resurselor organismului de luptă împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între cerințele organismului și capacitatea sa de răspuns. Această percepție subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
menite a reduce efectul nociv al stresului - și reacția de epuizare, - ca ultimă fază, ce apare în situația în care agentul stresor nu a fost neutralizat și se datorează epuizării resurselor organismului de luptă împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între cerințele organismului și capacitatea sa de răspuns. Această percepție subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între cerințele organismului și capacitatea sa de răspuns. Această percepție subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin care persoana se evaluează pe sine pentru a determina potențialul său de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin care persoana se evaluează pe sine pentru a determina potențialul său de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face față solicitărilor și exigențelor profesionale. În asemenea situații putem vorbi de un stres ocupațional sau stres în activitatea profesională. Uneori stresul profesional este considerat ca având un caracter benefic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
determina potențialul său de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face față solicitărilor și exigențelor profesionale. În asemenea situații putem vorbi de un stres ocupațional sau stres în activitatea profesională. Uneori stresul profesional este considerat ca având un caracter benefic asupra performanțelor angajaților. În asemenea situații vorbim de un „eustress” care motivează și mobilizează resursele individuale. În caz contrar, când efectele stresului se răsfrâng
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face față solicitărilor și exigențelor profesionale. În asemenea situații putem vorbi de un stres ocupațional sau stres în activitatea profesională. Uneori stresul profesional este considerat ca având un caracter benefic asupra performanțelor angajaților. În asemenea situații vorbim de un „eustress” care motivează și mobilizează resursele individuale. În caz contrar, când efectele stresului se răsfrâng negativ asupra sănătății
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face față solicitărilor și exigențelor profesionale. În asemenea situații putem vorbi de un stres ocupațional sau stres în activitatea profesională. Uneori stresul profesional este considerat ca având un caracter benefic asupra performanțelor angajaților. În asemenea situații vorbim de un „eustress” care motivează și mobilizează resursele individuale. În caz contrar, când efectele stresului se răsfrâng negativ asupra sănătății persoanei vorbim de „distress” (Jurcău
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de un stres ocupațional sau stres în activitatea profesională. Uneori stresul profesional este considerat ca având un caracter benefic asupra performanțelor angajaților. În asemenea situații vorbim de un „eustress” care motivează și mobilizează resursele individuale. În caz contrar, când efectele stresului se răsfrâng negativ asupra sănătății persoanei vorbim de „distress” (Jurcău și Moldovan, 2003). După evaluarea evenimentelor stresante și a potențialului de care dispune o persoană pentru a-i face față, individul implică o serie de strategii adaptative sau de ajustare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a-i face față, individul implică o serie de strategii adaptative sau de ajustare (în engleză „coping”). Acestea sunt de două tipuri: directe sau de vigilență, respectiv indirecte sau de evitare. Primele, direcționează atenția persoanei spre modalități de neutralizare a stresului pentru a controla sau preveni efectele acestuia, în timp ce celelalte care se referă la modalități de deturnare a atenției de la sursa stresului în direcția autoapărării eului. 9.1.1. Agenți inductori de stres la locul de muncă În special începând cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tipuri: directe sau de vigilență, respectiv indirecte sau de evitare. Primele, direcționează atenția persoanei spre modalități de neutralizare a stresului pentru a controla sau preveni efectele acestuia, în timp ce celelalte care se referă la modalități de deturnare a atenției de la sursa stresului în direcția autoapărării eului. 9.1.1. Agenți inductori de stres la locul de muncă În special începând cu anii ’90, o dată cu accentuarea globalizării, angajații sunt supuși unor situații tot mai stresante, datorită schimbărilor care au loc și care conduc
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
direcționează atenția persoanei spre modalități de neutralizare a stresului pentru a controla sau preveni efectele acestuia, în timp ce celelalte care se referă la modalități de deturnare a atenției de la sursa stresului în direcția autoapărării eului. 9.1.1. Agenți inductori de stres la locul de muncă În special începând cu anii ’90, o dată cu accentuarea globalizării, angajații sunt supuși unor situații tot mai stresante, datorită schimbărilor care au loc și care conduc la o creștere a insecurității posturilor și la suprasolicitare în muncă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
accentuarea globalizării, angajații sunt supuși unor situații tot mai stresante, datorită schimbărilor care au loc și care conduc la o creștere a insecurității posturilor și la suprasolicitare în muncă. După Cranwell-Ward (apud Broadbridge, 2002) cele mai afectate organizații din perspectiva stresului perceput sunt organizațiile care au ca obiect de activitate oferirea serviciilor, cele care au suferit modificări tehnologice importante și cele care s-au restructurat într-o măsură semnificativă. Din nefericire, pe cât de clar este impactul pe care-l are stresul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
stresului perceput sunt organizațiile care au ca obiect de activitate oferirea serviciilor, cele care au suferit modificări tehnologice importante și cele care s-au restructurat într-o măsură semnificativă. Din nefericire, pe cât de clar este impactul pe care-l are stresul asupra angajaților, prin scăderea productivității și satisfacției în muncă, pe atât de puțin este luat în considerare de conducerile multor companii. Acest fapt este cu atât mai valabil cu cât este vorba de asumarea responsabilității pentru apariția stresului. Astfel, angajatorii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-l are stresul asupra angajaților, prin scăderea productivității și satisfacției în muncă, pe atât de puțin este luat în considerare de conducerile multor companii. Acest fapt este cu atât mai valabil cu cât este vorba de asumarea responsabilității pentru apariția stresului. Astfel, angajatorii vor fi foarte rar de părere că angajații lor muncesc prea mult și că ar trebui eliberați de anumite responsabilități, deoarece ei sunt mânați de două principii clare productivitatea muncii și orientarea spre profit. În același timp, majoritatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt mânați de două principii clare productivitatea muncii și orientarea spre profit. În același timp, majoritatea angajaților acceptă această situație deoarece slujba lor depinde implicit de îndeplinirea acestor cerințe ridicate (Tennant, 2001). Prin urmare, apare un cerc vicios generator de stres și tensiune la locul de muncă. Dintre multitudinea de factori legați de activitatea profesională, care pot genera stresul angajaților unei companii, putem distinge cinci categorii de factori: intrinseci muncii desfășurate; legați de rolul angajatului în cadrul organizației; vizând relațiile de la locul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]