4,310 matches
-
Comunist din România, zilele aniversare ale Congreselor PCR etc.) precum și cu episoade biografice extrase din viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școlare destructurează organizarea cronologică a trecutului, propunând principiul tematic ca mod de ordonare a istoriei românești. Manualele publicate după această dată fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Pare să se producă ceea ce F. Jameson (1991, p. 27) consideră a fi o "prăbușire a temporalității", ca urmare a faptului că expunerea istoriei își pierde liniaritatea narativă și serialitatea epocală. "Idolul cronologic", atacat de F. Simiard
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Liniaritatea cronologică este frântă, iar materialul istoric este reorganizat după alte criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ajutat la surprinderea interacțiunii dintre dimensiunea timpului istoric și cea a spațiului geografic. Aceasta ar fi ajutat la înțelegerea mai profundă a naturii cronotopice a memoriei colective, i.e., a modului în care dimensiunea temporală se împletește cu cea spațială în structurarea memoriei istorice a unei comunități. O altă lipsă care a sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
the Historical Record Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și Asistență Socială, 6(2), 40-57. Rusu, M.S. (2013b). Topografii ale trecutului: structurarea și restructurarea conștiinței istorice românești prin manualele naționale de istorie, Sociologie Românească, 11(1), 84-102. Schifirneț, C. (2004). Formele fără fond, un brand românesc. București: comunicare.ro Schuman, R. (1950). Declaration of 9th may 1950. Disponibil online la adresa http://www
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
interesul să le conserve prerogativele, să le apere privilegiile în cadrul unor instituții puternice și durabile. În legătură cu aceasta trebuie să discutăm, în concepția lui Almond și Powell, despre grupuri de interese instituționale. Bineînțeles că importanța și greuta-tea lor cresc, atît în funcție de structurarea sferei politice în jurul modelelor de funcționare consolidate, cît și ca urmare a proceselor inevitabile de birocratizare. Asociativă Pînă la urmă, procesele de modernizare, de diversificare, de fragmentare socială au scos la iveală o pluralitate de interese. Acestea se organizează pentru
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de coaliție sau minoritare. Legea lui Duverger a fost reformulată și clarificată de către Sartori. Pentru ca un sistem majoritar cu un singur tur să reprezinte condiția suficientă pentru realizarea unui sistem bipartidist, trebuie să se producă două fenomene necesare și complementare: structurarea sistemului de partide trebuie să fie puternică (sau: cele două partide mai mari trebuie să fie consolidate) și împărțirea voturilor între diverse circumscripții trebuie să fie limitată (sau: alți eventuali concurenți ai celor două partide mai mari nu trebuie să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pot suferi schimbări, chiar semnificative, nu numai în rîndul actorilor, dar și în cadrul dinamicii competiției și coalizării, mai ales cînd se schimbă regulile electorale. S-a văzut deja că sistemele electorale pot să exercite o influență semnificativă asupra formării și structurării sistemelor de partide. Totodată, în anumite condiții, pot să le influențeze chiar și transformarea. De exemplu, în Franța, trecerea de la a Patra la a Cincea Republică a fost marcată în mod semnificativ de schimbarea mecanismului electoral, de la un sistem proporțional
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cu grijă, așa încît să nu se declanșeze o catastrofă ale cărei urmări sînt dificil de prevăzut. Indicatori de schimbare Se pot identifica și utiliza cinci indicatori referitori la partide luate separat [Ignazi, 1996]: membrii înscriși în partide; oscilațiile electorale; structurarea votului; selectarea personalului politic și guvernamental; fixarea agendei politice. Declinul înscrierilor în partid Primii doi sînt indicatori elementari, bazați pe date relativ ușor de adunat și care nu se pretează la ambiguități interpretative. Ceilalți trei sînt ceva mai complecși. În
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
putea fi schimbată, condiționează răspunsul alegătorilor, structurînd votul cu variații semnificative de la o alegere la alta și, în concepția criticilor prea severi ai partidelor, cu apropieri exagerate între partide, care duc la o alterare a identității lor. Totuși, în general, structurarea votului, înțeleasă ca ofertă pentru alegători din partea partidelor, a rămas la fel de stabilă, pentru că, în democrațiile consolidate (cu excepția Italiei, care încă traversează o perioadă de tranziție), nu s-a înregistrat intrarea semnificativă pe scena politică a nici unui partid nou, consistent, durabil
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a parlamentului să fie înlocuită nici de partide, nici de televiziune. Modul în care se poate îndeplini această funcție depinde nu numai de activitățile pe care le desfășoară parlamentul și de însemnătatea lor pentru sistemul politic, ci și de însăși structurarea parlamentului. Un parlament bicameral nediferențiat ca putere și atribuții, fragmentat în grupuri, prins în mod constant în activități mai puțin importante (cum ar fi elaborarea de acte normative de nivel redus), cu greu își va putea desfășura într-o manieră
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în decizii, în output (procese care au loc în cutia neagră, numită așa tocmai pentru opacitatea funcționării sale), nici de evaluarea efectelor de output adică a rezultatelor sau outcomes și a proceselor de retroactivitate (feedback) a acestor rezultate atît asupra structurării politicii, cît și asupra noilor input-uri. Cercetarea politicilor publice intenționează să acopere golurile analitice ale științei politice tradiționale, concen-trîndu-și atenția, în mod necesar, dar, după unii critici, într-o manieră excesivă și periculos de exclusivă, fie asupra procedurilor care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
avansat presupunerea revoluționară, greu de împărtășit, după care, prin analizele politicilor publice s-ar ajunge chiar la răsturnarea clasicelor interpretări politologice. Teza generală este că nu politica ar determina politicile publice, ci politicile publice ar determina politica. Mai precis, nu structurarea sistemelor de partide și a formelor de guvernare ar produce politici publice specifice, ci politicile publice structurează sistemele de partide și formele de guvernare și le modifică pe unele sau pe altele. Bineînțeles că această teză conține unele elemente de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în stabilirea modalităților de realizare, a sferelor în care se pot aplica, a limitelor de variație ale politicilor publice. Nu trebuie să se comită nici eroarea inversă. Politicile publice, analizate cu o conștiinciozitate metodologică, scot la iveală multe aspecte în legătură cu structurarea și funcționarea unor sisteme politice. Pornind de la aceste considerații, putem trece la dezbaterea generală a tematicii politicilor publice [pentru două viziuni bogate și instructive, Freddi 1989; Capano și Giuliani 1996]. 2. DECIZII ȘI POLITICI PUBLICE Niciuna dintre tematicile specifice care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
masă, politice și obștești. S. B.: Să nu se spună că propunerile veneau doar din partea PCR. D. T.: Se asigura o mare acoperire, pentru că în FDUS au fost atrași intelectuali, sportivi, artiști, lideri religioși, specialiști din toate domeniile de activitate. Structurarea sa era pe verticală: de la comună până la județ, avea scopul de a mobiliza tot poporul la înfăptuirea politicii PCR. Congresele sale s-au desfășurat în anii: 1974, 1980, 1985. Între congrese se desfășurau plenarele acestei structuri mamut. S. B.: În
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
reconstrucții filosofice care în mod explicit au țintit către statutul de "analitică" sau "dialectică". Apoi, prin operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs) prin generarea unor unități de rostire din structura logică originară S P vor fi ilustrate prin aplicațiile anunțate; interpretarea lor aceste două operații fiind răspunzătoare pentru intrarea în formă a raționamentului și argumentului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi posibilă prin reducția judicativă a dictaturii judicativului, ce va fi operată după aplicații. Acestea din urmă, încă o dată, au doar rolul de a ilustra intervenția constitutivă a dictaturii judicativului, prin analitică și dialectică, în orice discurs flosofic. Ele semnalează structurarea analitică și dialectică a trei asemenea discursuri, indicând totodată rolul constitutiv, în sens judicativ, al timpului. De aceea, atunci când timpul nu va mai avea puterea de a semnifica de fapt, de a timporiza -, de a-și impune sensul, aplicația își
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iveală din perspectiva unei reducții fenomenologice. "Ca" este timp. Iar în această calitate, el poate fi prezent în mod originar în constituirea locului-de-deschidere al Dasein-ului, în structura ceva-ca-ceva investită cu rolul de prealabil al oricărei constituiri în acest registru, în structurarea enunțului. Și, poate, chiar în scoaterea la iveală, prin reconstituire, a tuturor acestor constituiri intențional-factice în fenomenul enunțului și în "obiectul" său corelativ, adevărul. Problema acestuia din urmă nu poate fi deschisă, deocamdată. Trebuie lămurită întâi constituirea ca atare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontul dictaturii judicativului? Ceea ce putem ști cu oarecare certitudine, în acest moment, este, întâi, "poziția" timpului în structura judecății: timpul este element al aspectului alethic al acesteia, alături de "este"; și mai putem ști, apoi, "efectul" direct al acestei poziții: anume structurarea dictaturii judicativului ca orizont de reglare a rostirii și, în consecință, a gândirii (dincoace de rostire) și a făptuirii (dincolo de rostire). Și mai putem ști, cu o certitudine mai trainică decât cea anterioară, că tematizarea timpului constituie o constantă a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scurt o pătură oarecare instruită la un nivel minim, scris și citit, a deschis posibilități noi pentru o activitate intelectuală mai amplă în perioada următoare. Totodată, dezvoltarea mai mult calitativă, decât cantitativă, a procesului instructiv-educativ a contribuit la geneza și structurarea unei elite intelectuale bucovinene, provenite mai ales din rândul stării nobiliare, ce avea să se afirme pregnant în fruntea mișcării naționale românești din această provincie, în împrejurările politice produse de desfășurările generate de revoluția de la 1848139. Față de biserica ortodoxă bucovineană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
an și jumătate, el a preluat bunurile mobile și imobile ale mănăstirilor; a pregătit și a susținut un discurs la numirea Episcopului Bucovinei, care mai târziu, în anul 1783, a fost anexat Mitropolitului de Karlowitz. A conceput schița ridicării și structurării Consistoriumului, proiect necesar din pricina neștiinței lâncede a preoțimii apanajul permanent al guvernărilor asiatice iar în rest și-a dus la îndeplinire celelalte îndatoriri oficiale. S-a consultat în toate cu tineretul națiunii și s-a folosit pentru atingerea țelului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
suflet. Doar că tare mic. Ca și - oricât ar mira - ceea ce rămâne din noi aici, pe Pământ... Viața biologică Începe cu un mic nod, un salt calitativ, când materia inertă, deși cu suflet, o produce pe aceea vie, printr’o structurare internă, Însoțită evident, prin plusul În organizare, de o emanație negentropică accentuată. Plantă sau animal - desigur inferior - n’are importanță, treaba e la fel, atâta doar că În ceea ce privește calitatea, suflețelele lor sunt opuse; ceva În felul Îngerului și demonului... ambii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înseamnă prea puțin În raport cu cei 11 km ai Gropii Marianelor sau cu cei patru kilometri care sunt adâncimea medie a oceanului... Negentropia radiației e aneantizată de entropia substanței... precum talentul de vulg. Mării nu-i rezistă nici o epavă - tot negentropică structurare - fie ea abiotică, În adevăratul sens al cuvântului, fie biotică, știu eu care cochilie. Și, până să vedem ce și cum la „antipozi“, să mai facem un pas. Marea e conservatoare: În două miliarde și jumătate de ani a fost
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e vorba de unul cu ghilimele, adică prezența unor elemente de mediu abiotice: metale, roci, fie fără ghilimele, când e vorba de prezența unor vietăți. Și așa apa ajunge și cărăuș de spirit, când devine aghiazmă, adică Înglobând, prin aceeași structurare supramoleculară, ceea ce eu numesc pragmatic informație. Zilele trecute a nins. Eu, care nu’s șofer, m’am bucurat și iată de ce. E vorba de cea mai fascinantă marfă pe care o poate căra apa. Lumea evoluează spre entropizare, degradare. Doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]