11,661 matches
-
și Justiție, nu și atunci când intră în competența tribunalului sau curții de apel. Curtea a reținut că, atunci când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de o calitate a persoanei, privitor la care își găsește aplicare, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituționale
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
6 august 2019; nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020, etc.). ... 45. Întrebarea pe care instanța de trimitere o adresează instanței supreme vizează posibilitatea ca un drept subiectiv reglementat de lege - dreptul la actualizarea soldei de grad a reclamantului - din perspectiva momentului nașterii acestui drept, precum și a conținutului și întinderii sale să fie afectat/modificat de dispozițiile cuprinse într-o hotărâre a Guvernului adoptată ulterior în vederea organizării
DECIZIA nr. 194 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300362]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004). ... 17. Având în vedere considerentele de principiu cu privire la dreptul de proprietate privată, prin Decizia nr. 571
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
previzibil și transparent, disponibil publicului pe site-ul oficial al Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Acestea erau ușor de utilizat și preveneau orice pretenție bazată pe evaluări arbitrare ale proprietăților, cum ar fi cele bazate pe reclame și alte criterii subiective, mai degrabă decât pe valoarea actuală de vânzare. În plus, în cazul în care grilele nu ar fi luate în considerare, ar trebui alocate fonduri separate și substanțiale pentru experții desemnați să elaboreze rapoarte de la caz la caz, iar
HOTĂRÂREA din 7 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299966]
-
înaintată și autorității contractante în termenul prevăzut de lege, ci numai Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, încalcă drepturi și principii prevăzute de Legea fundamentală. În această ipoteză, operatorul economic sau partea interesată să formuleze contestație depinde, practic, de aprecierea subiectivă a autorității contractante, care, într-o manieră abuzivă și de sabotaj, poate să nu confirme primirea unui astfel de înscris, ajungându-se la o sancțiune disproporționată în situația în care nu se primește din partea destinatarului comunicării vreo confirmare de
DECIZIA nr. 69 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299845]
-
competente exercită un control de legalitate la cererea părții interesate. “ (paragraful 81) și că „individualizarea perioadei de timp pentru care pensionarul este îndreptățit să obțină diferențele de pensie constituie o chestiune de drept substanțial care ține de însăși temeinicia dreptului subiectiv afirmat de acesta și care se verifică prin raportare la modul de calcul reglementat expres prin art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, și anume regresiv, cu începere de la data constatării diferențelor. 90. Cu alte cuvinte, limita temporală
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
calcul reglementat expres prin art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, și anume regresiv, cu începere de la data constatării diferențelor. 90. Cu alte cuvinte, limita temporală fixată de legiuitor trebuie privită în legătură cu acea componentă a dreptului subiectiv civil care conferă titularului său posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv să aibă o anumită conduită, respectiv să îi acorde diferențele rezultate în urma revizuirii pensiei pe perioada determinată de lege, și nu în legătură cu dreptul la revizuirea pensiei
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
alin. (1) lit. d) teza întâi din Legea nr. 85/2014 - ținerea unei contabilități fictive, provocarea dispariției unor documente contabile sau neținerea legală a contabilității -, respectiv dovedirea culpei și a legăturii de cauzalitate dintre faptele precizate și prejudiciu - elemente de natură subiectivă, care altfel ar fi fost extrem de dificil de dovedit. Reglementarea prezumției relative nu este de natură să înfrângă principiile constituționale privind egalitatea în fața legii sau prezumția de nevinovăție, câtă vreme ea este fundamentată pe situația premisă a neîndeplinirii
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
art. 2.502 alin. (1) din Codul civil, pentru a determina caracterul imprescriptibil al unei acțiuni se poate recurge la două criterii alternative, prevăzute de lege: fie la determinarea, pe cale legislativă, a caracterului imprescriptibil, fie la natura sau caracterul dreptului subiectiv ocrotit. Cum Legea nr. 50/1991 nu prevede un astfel de caracter imprescriptibil al acțiunii, este operant cel de-al doilea criteriu, or, dreptul subiectiv ocrotit nu este unul nepatrimonial. ... 52. Nu se poate reține că importanța obligațiilor statului în materia
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
lege: fie la determinarea, pe cale legislativă, a caracterului imprescriptibil, fie la natura sau caracterul dreptului subiectiv ocrotit. Cum Legea nr. 50/1991 nu prevede un astfel de caracter imprescriptibil al acțiunii, este operant cel de-al doilea criteriu, or, dreptul subiectiv ocrotit nu este unul nepatrimonial. ... 52. Nu se poate reține că importanța obligațiilor statului în materia disciplinei în construcții face ca dreptul acestuia din urmă de a solicita demolarea construcțiilor ridicate fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației emise să fie
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
cuprinse în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu sunt supuse intervenției prescripției extinctive, indiferent de natura ei, căci se referă la obligații de natură administrativă, deci publică. Prescripția extinctivă poate interveni numai în situațiile în care un drept subiectiv civil nu este pus în executare pentru o anumită perioadă de timp. Or, în speță nu sunt incidente dispozițiile referitoare la prescripția extinctivă guvernate de art. 2.500 din Codul civil, ci reclamanta, ca organ de stat abilitat de Legea nr.
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008 (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite nr. 32/2008), au fost reținute următoarele: Acțiunile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic, pe când acțiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, drepturi fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale. Natura acțiunilor corespunzătoare acestor din urmă drepturi, precum și caracterele juridice ale acestor acțiuni sunt atribuite de natura și
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
a fost creat un drept real imobiliar, dând naștere totodată unei obligații personale, și acțiunile în rezoluțiune/reziliere, în revocare, în resciziune, în reducțiune și cele în anularea/constatarea nulității absolute a unui act translativ sau creator de drepturi reale. Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competenței, alcătuirea completului, determinarea căii de atac. Ca atare, se poate afirma că dreptul subiectiv ce se cere a
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
drepturi reale. Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competenței, alcătuirea completului, determinarea căii de atac. Ca atare, se poate afirma că dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție «transferă» caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși și, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
necesar pentru a ocupa o funcție de asemenea anvergură. ... 15. Cu privire la îndeplinirea criteriului de numire constând în înalta competență profesională se arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că nu este competentă să verifice îndeplinirea condiției subiective antereferite cu referire la persoanele numite în funcția de judecător al Curții Constituționale, condiție prevăzută de art. 143 din Constituție (Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 21 iunie
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior“. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prima și a treia condiție sunt obiective și pot constitui obiectul controlului de constituționalitate, pe când cea de-a doua are natură subiectivă și ține exclusiv de aprecierea autorității de numire (Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie 2014, paragraful 38). ... 26. Consacrarea caracterului dihotomic al condițiilor legale pe care
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie 2014, paragraful 38). ... 26. Consacrarea caracterului dihotomic al condițiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, și anume condiții obiective și condiții subiective, are drept consecință doar admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective. Curtea Constituțională nu poate analiza și cenzura opțiunea Camerei Deputaților/Senatului, prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 31, Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 32 și 33, sau Decizia nr. 296 din 18 mai 2022, paragraful 33). ... 27. Curtea Constituțională nu este competentă să verifice îndeplinirea condiției subiective referitoare la „înalta competență profesională“ a persoanelor numite în funcția de judecător al Curții Constituționale, condiție prevăzută de art. 143 din Constituție (Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
Oficial, București, 1998, p. 879 (amendament 967 - respins)]. Ca atare, rezultatul muncii prestate/activității desfășurate este elementul care se subsumează înaltei competențe profesionale, însă evaluarea acesteia ține de competența exclusivă a autorității care numește judecătorul Curții Constituționale. Aceasta este o condiție subiectivă ce nu poate forma obiectul controlului de constituționalitate. Ca atare, având în vedere că este licențiat în științe juridice, domnul Mihai Busuioc îndeplinește condiția obiectivă de a avea pregătire juridică superioară. ... 29. Cu privire la evaluarea condiției obiective referitoare la
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
și conținutul acestora se bucură de prezumția de legalitate și, în aceste condiții, dat fiind că nu au fost aduse înscrisuri sau dovezi în sens contrar, cele afirmate de autorul sesizării sunt chestiuni de apreciere personală/opinii/puncte de vedere de natură subiectivă, cărora nu li se poate atribui o eficiență probatorie în cauză (a se vedea mutatis mutandis și Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, paragraful 37, Decizia nr. 469 din 7 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
au avut posibilitatea de a formula amendamente în cadrul acestei proceduri, de altfel și admise în parte de Guvern, iar susținerea autorilor sesizării referitoare la existența unei majorități parlamentare care să asigure adoptarea legii prin procedura obișnuită de legiferare este subiectivă, dat fiind specificul activității parlamentare. ... 61. Existența unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea este enunțată și argumentată în expunerea de motive. Astfel, în expunerea de motive la legea criticată, Guvernul a
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
cea nouă și că nu se poate vorbi despre discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale - așadar inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative -, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor lor interese (a se vedea Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 5 noiembrie 2010). ... 19. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a
DECIZIA Nr. 584 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298484]
-
Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Cu alte cuvinte, adoptând actul normativ în regim de urgență, Guvernul nu a acționat în mod arbitrar, ca urmare a unei aprecieri bazate exclusiv pe elemente de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, ci a fost constrâns să acționeze în scopul contracarării unor consecințe negative care s-ar fi produs ca efect al lipsei de coordonare a activităților de protecție civilă, de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, de asigurare a resurselor
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
Curtea a subliniat că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
respectate. Faptul că autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că motivele invocate de Guvern în această notă de fundamentare nu sunt suficiente pentru a justifica derogarea de la regulile salarizării stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]