2,723 matches
-
atât pe orizontală, cât și pe verticală (O'Donnell, 1999). 300 În teoria liberală clasică, societatea civilă este văzută ca locul în cadrul căruia se desfășoară două funcții cu caracter social și, în mod indirect, politic. Societatea civilă desfășoară funcții de subsidiaritate față de instituțiile politice, dar desfășoară și funcții de pregătire a capacităților de acționare în arenele colective, capacitățile cerute de exercitarea puterii politice. Ferguson, spe exemplu, identifică ideea a trăi într-o societate cu un "status" în care omul poate să
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
față de ștergerea chipului. Prin urmare stânga spre care aspiră partidul domnilor Iliescu, Petre Roman, Teodor Meleșcanu, și alții câți ori mai fi și s-or înghesui, este una care, în lumea de dincolo de vama de la Curtici, vorbește în sintagme primejdioase: subsidiarități, federalism, democrație participativă paneuropeană, mai nou mișcarea constituționalistă de aceleași dimensiuni care să configureze (vă rog, luați aminte!) nu o Europă a națiunilor, nici măcar o Europă a patriilor sau regiunilor ci, pur și simplu o Europă a cetățenilor. Mi-ar
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
2020″. Moțiunea este un apel pentru “o regândire a rolului, funcțiilor și responsabilităților OF PDL” astfel încât aceasta să poată sprijini și promova, în continuare, valorile fundamentale ale doctrinei populare, care formează nucleul identității doctrinare a PDL: demnitatea umană, libertatea, responsabilitatea, subsidiaritatea, solidaritatea, egalitatea și familia. Sprijinind acțiunea politică a PDL, programul politic al OF PDL urmărește promovarea și implementarea viziunii de dreapta într-o strategie pentru România 2020. Obiectivul politic al ONF PDL este să devină “principala forță politică de coagulare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
primele două, din punctul meu de vedere: avem șase luni la dispoziție pentru a pune în dezbatere programul nostru de guvernare, pentru a propune viziunea noastră despre reforma constituțională, pentru a propune viziunea noastră despre reforma administrației pe baza principiului subsidiarității, și insist asupra acestei idei, pentru că partidele populare din Europa au ca principiu cardinal principiul subsidiarității și, nu în ultimul rând, va trebui să impunem viziunea noastră despre dezvoltarea economică a României. Să le luăm pe rând. R.T. Nu știu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
dezbatere programul nostru de guvernare, pentru a propune viziunea noastră despre reforma constituțională, pentru a propune viziunea noastră despre reforma administrației pe baza principiului subsidiarității, și insist asupra acestei idei, pentru că partidele populare din Europa au ca principiu cardinal principiul subsidiarității și, nu în ultimul rând, va trebui să impunem viziunea noastră despre dezvoltarea economică a României. Să le luăm pe rând. R.T. Nu știu dacă avem timp să le luăm pe toate. V.S. Aveți o preferință? R.T. Da, am o
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
1989 un stat excesiv de autoritar, a privat autoritățile locale de dreptul legitim de a avea un cuvânt important în căutarea și luarea unor decizii, uneori vitale, dictate de interesul local. Îmi amintesc că prin 1992 ne chinuiam să înțelegem principiul subsidiarității, adoptat de Uniunea Europeană la Lisabona, principiu pe care guvernanții României nu l-au înțeles niciodată și nici nu s-au străduit să-l înțeleagă. O explicație vulgară a acestui principiu este ca "decizia privind o comunitate locală (sau chiar individ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
au străduit să-l înțeleagă. O explicație vulgară a acestui principiu este ca "decizia privind o comunitate locală (sau chiar individ) să fie luată de autorități foarte apropiate de aceasta". Dar nu-i numai atât. Conform dicționarului Academiei Regale Spaniole, subsidiaritatea constă în "tendința favorabilă la participarea complementară (subsidiară) a statului în sprijinul activităților private sau comunitare". Cu alte cuvinte, statul intervine cu un ajutor suplimentar într-o decizie luată de un individ sau de o comunitate locală. Chiar dacă la noi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
mare parte din resursele țării se transformă în bani negri și sunt depuși în bănci străine. Banii se scot din circuit și de aici constatăm că România este sortită ultimului loc ca progres și primului loc în domeniul corupției. Principiul subsidiarității a fost mai precis definit de la Papa Pius al XI-lea în 1931, dar discuții aprinse asupra acestuia au început încă din secolele XVII-XIX și unele țări (Elveția, Țările Nordice) îl aplică, cu rigoarea literei de lege, încă de la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
mai păgubos guvernată de guvernele sale decât în vremea fanarioților. Turcii erau mult mai puțin avari decât cei aleși de poporul român în poziții de decizie. Timp de 20 de ani m-am luptat cu guvernele României să accepte principiul subsidiarității, chiar dacă țara noastră era obligată să respecte acest principiu datorită apartenenței sale la Uniunea Europeană. Acum avem două plăci de compresie asupra individului și a comunității locale. Una este guvernul și a doua este constituită din structurile de putere locală. Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
crea un etos al egalității și familiarității în relațiile dintre cetățeni, fenomen care nu depășea în Europa limita comunității, statusului și clasei. În al treilea rând, Tocqueville consideră că asociațiile pot servi ca forme alternative de guvernare, preluând pe baza subsidiarității sarcini care ar fi fost atribuite altfel statului. În perioada contemporană, Kornhauser (1959) pune în balanță influența grupurilor primare și a celor secundare asupra corpului politic. Deși grupurile primare reușesc în oarecare măsură coagularea intereselor și organizarea revendicărilor individuale și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
un etos al egalității și al familiarității în relațiile dintre cetățeni, fenomen care nu depășea în Europa limita comunității, statusului și clasei. În al treilea rând, Tocqueville consideră că asociațiile pot servi ca forme alternative de guvernare, preluând pe baza subsidiarității sarcini care ar fi fost atribuite altfel statului. În cercetarea tipurilor de cultură politică, Gabriel A. Almond și Sidney Verba disting câteva trăsături fundamentale ale subiecților care, așa cum demonstrează, este mai probabil să nu fie naturale (adică psiho-sociale), ci orientări
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
vizibile, deci mai ușor de reperat și contactat. Asociațiile politice, cum s-ar fi putut aștepta, sunt cele care îndeplinesc cel mai mult funcția de generare a unui spațiu public. Dintre cele cinci efecte instituționale amintite de Warren reprezentarea, rezistența, subsidiaritatea, cooperarea și legitimarea autorii spanioli nu măsoară decât trei. Primul efect este subsidiaritatea, văzut ca implicarea asociațiilor în managementul și implementarea unor programe sau chiar oferta de servicii publice. Dacă Madridul apare drept orașul cu nivelul cel mai important de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
fi putut aștepta, sunt cele care îndeplinesc cel mai mult funcția de generare a unui spațiu public. Dintre cele cinci efecte instituționale amintite de Warren reprezentarea, rezistența, subsidiaritatea, cooperarea și legitimarea autorii spanioli nu măsoară decât trei. Primul efect este subsidiaritatea, văzut ca implicarea asociațiilor în managementul și implementarea unor programe sau chiar oferta de servicii publice. Dacă Madridul apare drept orașul cu nivelul cel mai important de subsidiaritate a asociațiilor, s-ar putea să fie doar efectul caracterului său de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
cooperarea și legitimarea autorii spanioli nu măsoară decât trei. Primul efect este subsidiaritatea, văzut ca implicarea asociațiilor în managementul și implementarea unor programe sau chiar oferta de servicii publice. Dacă Madridul apare drept orașul cu nivelul cel mai important de subsidiaritate a asociațiilor, s-ar putea să fie doar efectul caracterului său de capitală, ce oferă suficiente resurse asociațiilor pentru această funcție. Cert este că mărimea asociației contează, la fel cum contează gradul de dependență față de voluntariatul propriu. Astfel, asociațiile cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
tipul asociației. Grupurile mari mobilizează o parte mai redusă dintre membrii lor, dar îndeplinesc mai bine celelalte funcții democratice. Ele intervin mai ușor în dezbaterile publice, intră mai ușor în contact cu autoritățile și își asumă mai frecvent funcția de subsidiaritate, înlocuind autoritățile în oferta de servicii. Dar asociațiile mai mari au și mai multe resurse de a se opune acestor autorități, de a le rezista în aplicarea unor politici publice considerate inadecvate sau greșite. Cum am văzut deja, organizațiile politice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
organizații voluntare de masă ce continuă să-și mențină autonomia, în ciuda fondurilor publice pe care le primesc. Am putea numi această relație un "corporatism democratic", în care mișcările sociale se implică în gestiunea unor politici publice, asumându-și funcții de subsidiaritate în oferirea de servicii sociale. Dincolo de această implicare socială, suedezii sunt unii dintre cei mai participativi din lume, nivelul participării adulților fiind de peste 90 %. Chiar dacă s-au petrecut mutații în structura participării, aceasta a rămas semnificativă, ba chiar a crescut
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Europeni (ECR). La nivel ideologic, PPE-ul se definește precum "curentul principal al forțelor politice de centru și centru-dreapta din statele membre ale Uniunii Europene"30. Acesta se pronunță în favoarea unei aprofundări a integrării europene care să respecte principiul de subsidiaritate și de independență a instituților democratice. PPE-ul pune accentul pe prezevarea valorilor, în mod particular a familiei, apărarea drepturilor economice, continuarea procesului de finalizare a pieței unice și coordonarea politicilor economice, crearea unei politici comune de imigrație, precum și promovarea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
și o descentralizare a practicilor democrației directe. O majoritate a membrilor săi, cu excepția unor aleși regionali și a verzilor suedezi, este eurofilă și se declară în favoarea unei aprofundări a integrării europene, bazată pe solidaritate, pe libertatea popoarelor și respectul principiului subsidiarității. Verzii sunt prezenți în Parlamentul European încă din 1984 și s-au asociat foarte rapid cu aleșii regionali: în timpul alegerilor europene, șapte deputați verzi au fost aleși în Germania, doi în Belgia și doi în Olanda. Aceștia au format atunci
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
10 Vicepreședinți și din Secretarul General 55. Din punct de vedere ideologic, Alianța Liberă Europeană este promotoarea drepturilor națiunilor, popoarelor și regiunilor fără stat. Susține întărirea transparenței procesului de luare a deciziilor, precum și aplicarea cât mai frecventă a principiului de subsidiaritate. Între altele, ALE își dorește o Europa socială, ce respectă diversitatea culturală 56. 4.2.6. Partidul Democrat European PDE-ul este un partid creat în 2004, în contextul alegerilor europene, când 25 de deputați părăsesc grupul și partidul din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
de a crește ocuparea, autoritățile loca-le sunt chemate să-și întărească politicile lor economice. Astfel s-au dezvoltat zone special amenajate pentru a găzdui întreprinderi, pepiniere de întreprinderi, ajutoare pentru crearea de întreprinderi de către tineri ș.a. 1.6. Principiul subsidiarității Analiza economică glisează frecvent între metoda pozitivă și cea normativă. Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a găzdui întreprinderi, pepiniere de întreprinderi, ajutoare pentru crearea de întreprinderi de către tineri ș.a. 1.6. Principiul subsidiarității Analiza economică glisează frecvent între metoda pozitivă și cea normativă. Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și vine să întărească o construcție sau o demonstrație. Noțiunea de subsidiaritate apare pentru prima oară la Johannes Althaus (1557-1638), care încearcă să organizeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și vine să întărească o construcție sau o demonstrație. Noțiunea de subsidiaritate apare pentru prima oară la Johannes Althaus (1557-1638), care încearcă să organizeze repartizarea puterilor între diferitele niveluri de organizare politică. Plecînd de la noțiunile de autarhie și de comunitate, el insista asupra faptului că o anumită responsabilitate nu ar trebui preluată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la un nivel superior decît dacă ea nu ar putea fi asigurată la nivel inferior. În această perspectivă, înainte de secolul Luminilor și drepturilor omului, acesta din urmă este supus exigențelor comunității de bază, care aici este familia. Această noțiune de subsidiaritate a fost reluată în 1931 într-un document pontifical (enciclica Quadragesimo anno), ce încerca, într-o epocă a totalitarismului brun sau roșu, să atragă atenția asupra exceselor puterii statale. Vorbind despre organizarea socială a unei comunități, Papa Pius al XI
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să atragă atenția asupra exceselor puterii statale. Vorbind despre organizarea socială a unei comunități, Papa Pius al XI-lea se referea la funcția "supletivă" a oricărei comunități (subsidiarii officii principium), care va fi popularizată ulterior sub numele de principiu al subsidiarității. Ceea ce primează în această abordare este individul și nu grupul, dar acesta din urmă aduce un supliment (subsidiu) dacă respectă persoanele. Avînd alte fundamente, mai individualiste, liberalismul economic a elaborat și el un principiu al subsidiarității care a încercat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
numele de principiu al subsidiarității. Ceea ce primează în această abordare este individul și nu grupul, dar acesta din urmă aduce un supliment (subsidiu) dacă respectă persoanele. Avînd alte fundamente, mai individualiste, liberalismul economic a elaborat și el un principiu al subsidiarității care a încercat să limiteze intervențiile publice. Dar există o divergență de opinii între concepția inițială a subsidiarității, ce se fondează pe o logică comunitară cvasiautarhică și concepția modernă, care plasează individul în centrul raționamentului. În această din urmă perspectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]