3,231 matches
-
tresare ca ars când zărește un gândac negru care se agită la colțul încă perii. Gândacul caută o cale de ieșire. Acolo, în colț. Ce bou. Ce gândac bou. Se uită repede în spate și-și vede papucii uitați în sufragerie. Nu-i ia mai mult de trei secunde să apuce un papuc. Gândacul își con tinuă fuga în cerc. Papucul îl zdrobește cu o forță de neima ginat în lumea gândacilor. Iar gândacul își oprește brusc fuga și căutarea, și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
multe probleme în momentul în care trebuie să se transforme într-un ucigaș de gân daci. Mă rog. N-am mai ținut cont că a omorât un câine din greșeală și un gândac cu premeditare. Se trântește pe canapeaua din sufragerie și stă nemișcat, în casa în care toate luminile sunt aprinse. Simte că ceva nu e în regulă. Ceva nu ajunge. Ceva e în minus. Ceva lipsește. Mâna lui se întinde spre telecomandă. Degetul mare apasă butonul roșu, iar televizorul
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
meu pe toate părțile, mă cufundam în somn. Nu existau ore fără somn, nici măcar ultime gînduri. Noaptea era o altă cameră, un spațiu separat, unde nu pătrundea nimic din ceea ce ar fi trebuit să se întîmple în altă parte. Dormitor, sufragerie. Hol, baia comună. Stradă și rîu. Club, birou. Dar în aceste ultime luni totul începuse să se schimbe. Granițele se încețoșaseră, ecluza deschisă. Stăteam la birou și mă gîndeam la apă. În vreme ce copiam coloane în registru, cifrele se schimbau sub
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de fum, iar cei doi copii plângeau la marginea patului. Ca să-i salvez, am intrat târâș până la ei, i-am prins de picioare și i-am tras afară pe casa scării. Apoi, m-am dus și am deschis ușa de la sufragerie, geamurile de la celelalte camere și de la bucătărie. Când părinții au venit acasă i-am certat eu și vecinii. Ce-au făcut? Au dat foc la niște preșuri în bucătărie, au încuiat apartamentul și au plecat. Au vrut săși omoare copiii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
le nimiciți liniștea sufletească. Asta vă e meseria. Soneria sună din nou. — La revedere, apucă Fanny să mai spună și dispăru. O clipă mai tarziu Eleanor o auzi trântind ușa din față. Se așeza pe un scaun, la masa din sufragerie, si privi în gol - sau, cine știe, în viitor. Mânia îi dispăruse. Pe chipul ei se citeau acum doar remușcarea și teama. 4 Peste vreo alte două săptămâni, dis-de-dimineață, Eleanor ședea pe același scaun, aproape în aceeași poziție, doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
când se întoarseră la masa lor. Cine mai e și Pavlov ăsta? Tot un muscal? Tot un fel de muscal, dar mai școlit. A observat că el salivează mai abundent ca de obicei atunci când o auzea pe nevastă-sa în sufragerie punând tacâmurile pentru masă și a numit chestia asta "reflex condiționat". Dacă se aude muzica găina dansează, dacă dansează primește grăunțe. E simplu, nu? Celelalte reflexe i-au fost atrofiate. Altceva nu mai știe să facă decât să danseze același
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
bărbatului ei o boare de ceapă, pastă de dinți și șampanie: „Căsuța noastrăăăăă, cuibușor de nebuniiii....”. Notele ieșiră pe fereastră pe un portativ dezordonat, purtând aroma de ceapă până în nările fragilului heruvim. Foamea îl lovise pe proaspătul roșcat. Imaginea din sufrageria domnului Popa îl convinse pe tânăr că abstinența își are rosturile ei și mai ales că misiunea lui se încheiase pentru azi. Așa că se ridică din pătrunjelul ofilit și porni clătinându-se în căutarea unei surse de hrană trupească. * - Bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
căzuți pe nas și cu fruntea transpirată. — Repede, trebuie să mă ajuți. Am ezitat. În mintea mea nu putea fi vorba decât de o crimă, dar fața mi s-a înseninat când am dat cu ochii de leoaica întinsă în mijlocul sufrageriei chinuindu se să dea naștere unui pui. M-am aplecat asupra ei, iar restul nu a fost decât instinct matern și multă dragoste pentru puiul de leu care se cuibărise la burta mamei, cu ochii mijiți, scâncind încet. — O să-i
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
avea o plăcere diabolică să șteargă tot timpul praful de pe mobilă. Pe la unsprezece se ducea în bucătărie și pregătea prânzul, din care întotdeauna mânca foarte puțin, apoi spăla vasele cu răbdare pentru fiecare pată. Restul zilei și-l petrecea în sufragerie cosând goblenuri. Strânsese zeci de pânze în sertarele noptierei, dar nu se putea îndura să le vândă. Pe unele le înrămase și tapetase cu ele pereții holului, cu altele făcuse fețe de pernă pentru canapea. Eu nu am înțeles niciodată
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
te apleci și culegi cât mai mult din ce urma să se arunce. Frunzele și lăstarii se trezeau dimineața în apă, pe stative, în plină lumină și începeau să te recunoască. În scurt timp balconul a devenit neîncăpător, după aceea, sufrageria și bucătăria, iar de jur împrejurul patului din dormitor creșteau deja pomi fructiferi. Când a fost să alegi, ai preferat să renunți la mobilă, la aparatura electrică, la toate zidurile, numai ca pădurea să poată crește în voie. Și nu te mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
bucătărie. Nu îndrăznirăm să scoatem un sunet, ne uitam doar după ea, cum netezește fața de masă cu ambele mâini înainte să iasă. În timp ce prietenii erau înștiințați de ultimele schimbări, se auzi claxonul unei mașini, iar după câteva minute în sufragerie fură aduse crucea și sicriul. Noi doar o auzeam pe mătușa cum plângea la bucătărie. Chestia asta poate dura și două zile. — De ce vrei să se chinuie atât? — Am zis numai că poate să țină mai mult. Ne priveam unii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
hol, acum nu mai plângea, vorbea la telefon. Mâine pe la zece vine preotul. Unii dintre noi au ieșit la o țigară, alții până la baie și câțiva la prăjitura cu nuci. Eram sfioși și ne retrăseserăm în câte un ungher al sufrageriei ca să nu deranjăm. Mâncam repede felia de prăjitură, apoi ne întorceam după un biscuit cu vanilie. Ne simțeam vinovați pentru că ne era foame, ne țineam privirile numai în jos, dar acolo era sicriul, așteptând cuminte. După un timp am fost
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
adormit. Degetele mătușii învârteau robinetul. Apa se făcu tot mai subțire și se opri. Se auzi soneria de la ușă. Noi începurăm să ne urnim în vârful picioarelor, încercând să ieșim fără zgomot din cameră. Am trecut repede pe lângă masa din sufragerie. Câteva felii uscate de prăjitură zăceau fărâmițate lângă biscuiții cu vanilie. Nimeni nu le dădu atenție. Am ieșit pe hol. Aerul rece de dimineață, părul zbârlit al lui Cristi abia trezit din somn, strigătul lui Woody din televizor și claxoanele
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
prețiozitate, își trece mâna peste părul strâns într-un coc în vârful capului. — Se pare că s-au terminat căldurile anul acesta. — Da, așa se pare. — În curând o să apună soarele. Va trebui să aprindem lumina. — Ceilalți unde sunt? — În sufragerie. — Ce-or discuta? — Nimic interesant. Probabil joacă poker. La ora asta nu cred că mai au ceva important să-și spună, după ce au epuizat subiectele legate de vreme, agricultură și sport. — Dacă nu ar mai bate vântul. — Și n-ar
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
planuri despre cât avea să stea la bord. Această decizie avea să fie discutată cu îndepărtatul său alter-ego. Ceea ce urmă fu un tur rapid printr-un dormitor cu o baie alăturată, apoi o încăpere mică, o combinație între birou și sufragerie - cel puțin aceasta era părerea tacită pe care și-o făcu despre locuință; ce făcea din această încăpere - birou, era ceva ce semăna cu un ecran de televizor și alte echipament electronic aflat fie pe un perete, fie pe rafturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
au început să mobileze apartamentul. Matei a cumpărat camera de zi pe care o reținuse și a așezat corpurile în fel și chip până a găsit poziția cea mai potrivită. Au cumpărat mobila de bucătărie după gustul Silviei Sătmăreanu și sufrageria după gustul Ștefaniei Zamfirescu. Pentru dormitor a fost multă bătaie de cap. Garniturile existente în depozit și în magazin n-au fost pe placul tuturor. Matei a chemat-o și pe Leontina să-și dea părerea, dar și ea le-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Bravo! au strigat toți într-un glas ridicându-se în picioare și cântându-i „Mulți ani trăiască”, după care au felicitat-o pe rând. De data aceasta Matei a rămas ultimul care s-o felicite pentru a o scoate din sufragerie ca să meargă cu ea în altă cameră. —Să nu plecați copii, că împreună cu voi trebuie să fixăm data nunții, i-a anunțat Virgil Zamfirescu, socrul mare, că pentru aceasta ne-am întrunit aici, fără să bănuim că va sosi Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Oaa! Avem de toate. Ciorbă, friptură, garnitură, salată, prăjituri, bere, vin, sucuri, fructe. Sare la Matei, își pune mâinile după gâtul lui și-l sărută cât îi place. Când le-ai adus, scumpete? Unde aranjăm masa? — Unde vrei tu. — În sufragerie că e sărbătoarea noastră. Întâi să ne spălăm și să ne mai revenim după atâta dragoste. —Ha! Ha! Ha! După atâta fericire vom înfuleca la fel ca lupii. S-au spălat, Cecilia vrea să-și ia halatul dar Matei o
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dormitor, deschide dulapurile spunându-i, —Alege ce dorești. Mi-ați adus toate hainele aici. Ce bine! grijuliul meu drag, nimic n ai uitat. Își alege o rochie pe care o place și Matei și o îmbracă. După aceea merg în sufragerie, aranjează împreună masa, Matei dirijând-o de unde să ia cele necesare, fiindcă el știa locul fiecărui lucrușor... —Iubito, avem un necaz. —Mare? Mic? —Mititel. — Atunci nu-i de luat în seamă. —Ba da că n-avem cum mânca ciorba. —De ce
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cum vă simțiți în casă nouă ca soț și soție, finilor? — Cum nu se poate mai bine, nașilor. —Bucuroși de oaspeți, îi întrebă domnul Sătmăreanu. —Mai mult decât bucuroși, răspund ei într-un glas. — Se așează toți la masa din sufragerie, mai pe scaune, mai pe unde apucă după ce fac fiecare o tură prin apartament să vadă cum arată, fiind încântați. Apoi eu zi, măi copii, să fiți fericiți! Să trăiți ani mulți! Ție, nepoate, îți port un pic de ciudă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și costumele. Cursese parcă și un pic de sânge sau poate era ketchup?! Ținea, de asemenea, minte și momentul când Mathilda, scăpând ca prin minune din mâinile sale, deschisese ușa și fugise pe scări... Noimann râse, apoi se Întoarse În sufragerie și Începu să golească, dând pe gât, toate sticluțele ce se Întâmpla să-i iasă În cale... Era și de mirare că după o astfel de escapadă Noimann mai era Încă viu... Pe tunica de „amiral” apăreau acum tot alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
corpul durere, așa cum ne luptăm cu întunericul, apelând la c=te-o luminiță. Am să fac o comparație metaforică: „Un tip vrea să plece cu mașina la o întâlnire și știa că toate cheile le lasă mereu pe masa din sufragerie, dar lumina s-a întrerupt brusc și el a scăpat cheile pe jos în casă. Le-a căutat un timp în întuneric și văzând că nu le găsește, a ieșit în stradă unde era lumină și a început să le
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
în argint, mi-o dăduse mai de demult și eu am transmis-o mai departe fiicei mele, când s-a mutat la casa ei. Dar mai avea două: una mare, legată în argint, pe care o ținea deasupra ușii de la sufragerie, și încă una, o simplă litografie, în albastru, pe care nu mai știu unde o ținea. Când a murit, l-am rugat pe cumnatul meu să mi-o dea mie pe cea albastră. și am căpătat-o. O țin în
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ȘI-L LUASE PE NEPREGĂTITE TOCMAI CÎND LE SPUNEA MEMBRILOR CONSILIULUI CĂ MAI ARE O ORĂ DE RĂGAZ. REALITATEA POZIȚIEI LUI SE CLARIFICĂ PE PARCURSUL DRUMULUI PE CARE-L STRĂBĂTU PRINTRE ȘIRURI DE SOLDAȚI POSTAȚI PE TOATE CORIDOARELE CARE DUCEAU LA SUFRAGERIA REGALĂ; ȘI ACEASTĂ REALITATE INDICA RĂMÎNEREA LUI ACOLO. ERA ATÎT DE DEFINITIVĂ ÎNCÎT HEDROCK SE OPRI ÎN PRAGUL AMPLEI ÎNCĂPERI, RĂMASE O CLIPĂ LOCULUI, ZÎMBIND SARDONIC, ȘI ÎNDATĂ SE REGĂSI. CALM, CU UN UȘOR ZÎMBET PE BUZE, TRECU PRINTRE MESELE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ANUNȚE SENTINȚA MULT MAI TÎRZIU. ÎNTR-O CONCEPȚIE DE O IRONIE SINISTRĂ, ERA TOTUȘI O VICTORIE PSIHOLOGICĂ. DAR DACĂ AVEA SĂ MAI ÎNREGISTREZE CÎTEVA VICTORII DINTR-ASTEA NU SE PUTEA AȘTEPTA LA ALTCEVA DECÎT LA O PRĂBUȘIRE NERVOASĂ. ÎN URIAȘA SUFRAGERIE, CONVERSAȚIA CONTINUA, DAR NU ȘI LA MASA IMPERIALĂ. ASTA ÎL READUSE PE HEDROCK LA ÎNȚELEGEREA DEPLINĂ A MEDIULUI ÎN CARE SE AFLA. UNII DINTRE TINERI ȘEDEAU ȘI SE HOLBAU LA ÎMPĂRĂTEASĂ. ALȚII SE UITAU LA HEDROCK, APOI LA ÎMPĂRĂTEASĂ ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]