2,938 matches
-
măsură. Școala aceasta, prin sistemul său de relații, i-a pregătit pe viitorii arhitecți ai societății românești din ultima jumătate de veac. Și pe urmașii lor, prima generație s-a reprodus În generațiile următoare. Ei au inventat, intuitiv, norma, au supt Învățătura. Cei care și-au Însușit-o, au folosit o În ascensiunea lor viitoare. Au Învățat totul În practica zilnică. Fără să pună la Îndoială justețea evaluării sau a deciziei de sus. Persoane lipsite de cultură și discernământ propriu au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mă gândesc la... Wilhelm Reich m-a transformat într-o nimfomaniacă, adică mi-a grefat sexul pe creier..". Și mai surprinzător, Leslie nu șovăie să utilizeze expresiile cele mai vulgare, cele mai scârboase, ca de pildă "sulă", "fute", "s-o sugă", "s-o ia la cioc", "să și-o facă singur", "dădea limbi"... Tânărul pălăvrăgește cu tânăra aceasta emancipată despre toate fleacurile, alandala, însă până la urmă, constată el, conversația ajunge mereu la sex. Stingo nu are încotro și trebuie să accepte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acum vroia să-mi dovedească ce comedie mărinimoasa era. -Soția ta știe ce joci tu? -Acest aspect al vieții mele mă privește personal. Face parte din tranzacție. -Și la mine e la fel. Tot o tranzacție...... N-am chef să sug sula nimănui, ai înțeles? Devenise din non vulgara, semn că se enervase cumplit. Vorbea consecutiv patru-cinci limbi străine, dar când o enervai te trimitea imediat la origine în cea mai neaoșa limba românească. Știa să înjure în toate limbile, dar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Bittner de la „Jackson Laboratory“, Bar Harbor (Maine) în 1936. El a pornit de la o observație curioasă: în crescătoria de șoareci de laborator în care își desfășura cercetările, la anumite șoricioaice apăreau, în perioada de alăptare, tumori mamare. Urmărind puii-femeli care supseseră lapte de la mamele cu asemenea tumori, Bittner a constatat că acest adenocarcinom mamar apare, în proporție semnificativă, și la șoricioaicele fiice, și aceasta tot în perioada în care, la rândul lor, alăptau. Concluzia inițială a cercetătorului american a fost că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
împreună cu colaboratorul său C. W. Green, a atras atenția virologilor datorită faptului că J. J. Bittner a putut dovedi că nu este vorba de o tumoră transmisă cromozomial sau placentar, ci factorul infecțios filtrabil este ingerat de șoareci prin laptele supt de la mamă. În anii ce au urmat, s-a dovedit că „milk factor“ al lui Bittner (MMTV) este un betaretrovirus înrudit cu virusurile Human immunodeficiency virus (HIV) și Bovine leukemia virus (BLV). Evident că atunci când a fost pus în evidență
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mergem. E ceasul hotărât/ Dea zeii ca să-nceteze împresurarea Troii (IV 2). Plin de presimțiri sumbre, preotul face apel la noile divinități, dar și la cele vechi, demult neglijate, intuind că adversitatea lor poate determina ruina Troiei : Ni tremură pământul supt noi, adâncul urlă/ Să ne rugăm acelor cari ne ocrotesc/ [...] Dar nu-i de-ajuns atâta. Pe lângă cei din cer/ Sunt și alți zei în adâncuri pe care ruga noastră/ Nu i-a cătat demult și ne urăsc (IV 3
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu mai sunt limpede... nu mai dorm bine - II 12). Își caută sprijin în prezența soțului (Am nevoie de el... să-mi dăruiască pacea - III 9), deși simte că-l va tulbura și pe el (l-aș nimici ? I-aș suge sângele și i-aș lua liniștea ? - III 9). Cei din jur descifrează caracterul reginei. Agamemnon observă că ea și-a păstrat violența bizară din tinerețe (Avea și pe vremuri dorințe ciudate și neașteptate răzbunări - II 13), știe că nu va
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
domnului nostru, ca să hotărâm satul Broștenilor. Deci noi am înblat și am ales de cătră locul târgu(luiă locul satului. Să începe hotarul satului Broștenilor de sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(aă Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curățe din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au hotărât și au stâlpit și au ales hotarul acelui sat despre hotarul târgului Hușilor și au pus semne. Și să începe hotarul satului Broștenilor din sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(a) Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curițe din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
tuturor boerilor noștri mari și mici, sfinție sa părintele și rugătoriul nostru kir Mitrofan Episcopul de Huș(i) și au adus înaintea noastră un ispisoc de hotărâtură de la Alexandru V(oeăvod pe satul Broștenii, care sat mai înainte au fost supt ascultare(aă ocolului târgului Hușilor. Și se începe hotarul acelui sat de mai sus scris, anume Broștenii, din sus de drumul carele vine despre Lohan, deci drumul la dial pe supt podgoria, peste capul podgoriei din gios deci cade în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe satul Broștenii, care sat mai înainte au fost supt ascultare(aă ocolului târgului Hușilor. Și se începe hotarul acelui sat de mai sus scris, anume Broștenii, din sus de drumul carele vine despre Lohan, deci drumul la dial pe supt podgoria, peste capul podgoriei din gios deci cade în Lohan, iar de acolo Lohanul în sus până în Vale(aă Popii în Crasna între Lohan, deci până în hotarul Crasnii despre vatra satului din gios prin mijlocul satului până la casa Curiții, din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
despre Episcopie întru lucrarea căsăpiilor. Dintre care cea întâi că aș fi vrut a opri trunchiurile din mahalalele târgului și a le da altora,nearătând adevărul,că acele ce le-au numit mahalale sânt sate cu bir în visterie și supt numire de sate iar nu mahalale ca Plopenii,Răeștii și mahalaua Bulgarilor ce sânt cu adevărat mahalale a târgului ca unele ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să contenească cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la lumea asta care-l primea așa de rău. Era foarte mic, adăugă Caterina, Nel l-a instalat într-o cutie de pantofi. Și, pe urmă, când s-a pus pe crescut!.. Nel a avut ideea să-l dea să sugă la pisica Panaiotei, care tocmai fătase o droaie de pisoi și pisica a făcut pe doica cu dragă inimă! își mai aminti șeful de gară. Da, dar era prea mâncăcios, zâmbi Nel, și nu le mai lăsa lapte pisoilor, atunci
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
avea un aer abătut și cam absent. Încrezător în puterile poeziei de a para dezamăgirile inimii, el îi recită poeme. Cu claia lui de păr neagră, cu privirea limpede și francă, era de o claritate cristalină; nicio fantomă nu-i sugea sufletul pe dinăuntru, doar o primejdie din afară putea să-l amenințe, dar el avea nepăsarea firească a unui copac în bătaia vântului. Peste câteva zile, s-au întâlnit la aniversarea Angelei. El a venit cu o pereche de unguri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-n mahalale Ca s-adun la haimanale, Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. Popa Tache cântă Rezemat în bâtă, Bătăușii ține Isonul pe vine. Pe la Zece Mese, Păruieli mai dese, Pe la șapte Nuci, Bătăi cu măciuci. Junele Missir Suge din clondir. Petre Grădișteanu Îi trage cu borcanu, Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Etc. etc. Acest Ionică Frumosu cânta vara prin diferitele grădini publice, apoi făcea cheta care-i producea câțiva lei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
geanta albastră mutând-o de pe un umăr pe celălalt. O haită de câini, ce pare a fi una de hiene înfometate, se ține îndeaproape de noi. Câinii spitalului... Unii jucăuși cei de vârstă tânără și fără griji, alții având burțile supte de foame și cu priviri vigilente parcă de cerșetori. Dat fiind că sunt îmbrăcat în pijamale și halat, cățeii mă recunosc și au devenit cei mai buni prieteni, altfel m-ar fi atacat fără vreo remușcare. Geanta îmi atârnă greu
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
lege și până la jumătate pentru întreținerea legiuitei soții și creșterea copiilor. O asemenea lege erea cerută de faptul că întreaga funcționărime și toți pensionarii ereau prada unor cămătari cari, întocmai ca paraziții, roiau în jurul ministerelor și a celorlalte autorități și sugeau sângele bieților slujbași și pensionari. Toți funcționarii și toți pensionarii ereau datori vânduți cămătarilor, bietul slujbaș și bietul pensionar nu mai avea ce mânca literalmente. Pentru nevoile războiului, Camera votase o reținere de 5 la sută asupra salariilor și pensiunilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Nervozitatea mamei și a celor din jur era vizibilă. Treptat, lucrurile vor intra în normal, după cum reiese din însemnările Reginei Maria. Sitta „nu poate găsi o poziție comodă în care să hrănească copilul. Este exasperată și pentru moment micuțul care suge o rănește. Mă tem că buna și zeloasa doamna Venert nu este „très habile”. <...> Din fericire (Sitta - n.n.) are o bonă englezoaică, St. John, foarte drăguță cu copilul care nu face agitație și nu complică lucrurile”. Sâmbătă, 29 octombrie. Regina-Mamă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
copilul care nu face agitație și nu complică lucrurile”. Sâmbătă, 29 octombrie. Regina-Mamă continuă depănarea amintirilor legate de primele zile ale nou-născutului: „M-am dus la Sitta și am găsit-o tot necăjită cu laptele ei [când copilul încearcă să sugă, îi provoacă dureri și acum îi e frică să-l hrănească]. Copilul este pur și simplu adorabil. <...> M-am dus din nou la Sitta, care reușise să-și hrănească fiul”. Se aștepta venirea în curând a celeilalte bunici, Sofia, regina
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la baltă. Mama s-a speriat, m-a luat de mână și m-a condus pe prund. S-a uitat atentă la mine și-a văzut că, pe piciorul stâng, erau vreo trei lipitori negre și mari. Usturimea continua, căci sugeau sângele din picior. Cu grijă, mama a încercat să le desprindă, dar nu a reușit. Pachița lui Constantin văzându-mă plângând, i-a fost milă și a venit într-o fugă. În loc să le desprindă lipitorile de pe picior, a început a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
căci astfel îți va merge bine tot timpul. Dacă coboară vreun păianjen în față pe firul de plasă, înseamnă că vor veni oaspeți sau se va primi vreo veste importantă. În caz că se nășteau copiii încrucișați (sașii), mama le dădea să sugă piept pe pragul ușii, timp de trei ori și vederea se îndrepta, revenea la normal. Ca semn al rodului, la Duminica Mare se puneau crengi de tei la porți, uși și ferestre, pentru Pogorârea Sf. Duh. Asemenea crengi de tei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
litru și-am umplut-o cu lapte. N-aveam însă biberon. I-am spus lui Iliuță și acesta mi-a făcut rost de câteva biberoane mari (probabil le avea de la sora sa, Valeria, care tocmai născuse și alăpta). Ce mai sugea laptele din sticlă, Joica mea! Se îneca, nu alta! I-am periat apoi părul cu o perie moale de haine, i-am pus niște paie de ovăz așternut și a adormit. Între timp, mama a dat foc în cuptorul mare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
A născut patru fete (Aurelia, Cornelia, Oltea și Răduța), dintre care am viețuit numai eu și Oltea. O durere imensă a suferit biata mama la pierderea celor două fiice... De aceea, uneori, depăna amintiri și câte o lacrimă spăla obrajii supți de griji și de vreme. Îmi făcea o deosebită plăcere să-i ascult secvențe din viața ei împovărată... Nu se descuraja însă și cu multă voință se îmbărbăta și se avânta în vâltoarea vieții. Trăia clipe fericite alături de noi și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Înseamnă toată Întâmplarea asta“, Își spuse. Urs luă Încetișor copilul din coșuleț, Își muie degetul În laptele cald și-l trecu peste buzele Încă Învinețite ale pruncului. Ca prin farmec, fețișoara Încrețită se destinse și o limbă mică și trandafirie supse cu lăcomie picăturile alburii. Urs simți dintr-odată cum o căldură binefăcătoare Îi copleșește inima. Mila pe care o simțise pentru biată făptură nevinovată Începea să se prefacă Într-un sentiment nou, cum nu mai cunoscuse, și care-l trezea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
copiii de șapte ani, trăiam zi de zi sub teroarea acestei gorile pseudo-pedagogice. Vă puteți imagina cât de armonioasă și înfloritoare se dezvolta personalitatea unui copil sub privirea acestei caracatițe monstruoase??? Dumnezeule!!! S-a sunat. Monstrul a trecut pe lângă mine, sugându-și cu lăcomie resturile mizerabile din cariile putregăite și s-a îndreptat spre cancelarie, proiectându-și pe zidul alb al holului umbra dizgrațioasă de Quasimodo. Trebuie să vă fac o mărturisire care, venită din partea unui ortodox ratat, vă va șoca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]