4,909 matches
-
elaborarea ei ideea de hazard. Pot fi intervertite, în general, propozițiile succesive și nimic nu-l determină pe autor să dea forme variate, în mod necesar, acestor elemente care sînt, într-un fel, paralele. Discursul nu mai reprezintă decît o suită de substituții. De altfel, o enumerare de acest gen poate să fie tot atît de scurtă sau de dezvoltată pe cît dorim noi. Putem descrie o pălărie pe douăzeci de pagini, o bătălie în două rînduri". (P. Valéry, "Autour de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discursului: "cu principiile lui de gîndire, cu rațiunile lui, cu intențiile lui, cu viziunile lui, cu concluziile lui" (p. 280). Acceptînd să iasă "puțin, dacă e necesar, din cercul strîmt al frazei și al perioadei și [să vadă] o întreagă suită, un întreg ansamblu de fraze, de perioade; [să pătrundă] în misterele creației, ale compoziției, pînă în artificiile cele mai ingenioase ale spiritului", el ajunge să definească "figurile de gîndire dezvoltate" și să consacre zeci de pagini "feluritelor tipuri de descriere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de adunări comemorative (genul epidictic), în cele trei situații discursive repertoriate de către retorica antică apare un exercițiu preponderent: declamatio sau improvizația pe o anumită temă. Așa cum amintea R. Barthes (1970), repetat aproape obsedant mai apoi, discursul se centrează pe o suită de secvențe esențiale. Iar cel mai cunoscut dintre acestea, descriptio sau ekphrasis, fragment antologic transferabil dintr-un discurs în altul, este o descriere ce se construiește în funcție de locuri și de personaje. O dată cu ekphrasis apare probabil în secolul II al erei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și progresia, pe de altă parte. B. Combettes rezumă acest fenomen de textualitate generală în acești termeni: Absența aportului de informație ar genera o parafrază perpetuă; absența punctelor de ancorare care fac trimitere la ceva "deja-spus" ar conduce la o suită de fraze care, pe termen mai mult sau mai puțin lung, nu ar avea nici o legătură între ele" (1986, p. 69). Această tensiune constitutivă apare în aceeași măsură, în structura Temă-Remă a perspectivei funcționale a frazei cu dinamica sa comunicativă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cerințe pune problema asigurării redundanței necesare evitîndu-se vorbăria goală (1972, p. 87). Reflecțiile actuale despre memoria textuală (F. Corblin și F. Nef) și memoria discursivă (A. Berrendonner) ne permit să conturăm o primă definiție de tipul: Un text este o suită bine formată de unități (fraze, propoziții, acte de limbaj sau de enunțare) legate între ele (continuitate-repetiție), progresînd către un final (progresie)1. Noțiunea de "memorie textuală" permite analizarea următorului fapt: odată încodată în reprezentarea discursivă, o unitate textuală devine suportul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în raport cu urmarea; sau: atenția acordată micropropozițiilor evaluative va fi utilă pentru interpretarea sau pentru construirea "moralei" explicite sau implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fi utilă pentru interpretarea sau pentru construirea "moralei" explicite sau implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin condițiile sale de adevăr (nu este, cel puțin, punctul nostru de vedere). Acest enunț poate să constituie la fel de bine premisele unei argumentări publicitare, ca și morala unei fabule sau a unei anecdote. Totul depinde de locul său într-o suită secvențială dată, adică de secvențialitatea sa. La fel, o propoziție descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei secvențe argumentative: (6) Cerul este senin și totuși nu voi ieși astăzi. unde (5) a devenit un argument
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
evaluative legate de interacțiune (/mm/, ezitarea-re-formulare / ăăă/), sau chiar tonul folosit. Putem să facem trecerea rapidă de la rezumatul-raport la povestirea conversațională (U. M. Quasthoff) prin adăugarea discursului direct, a formelor evaluativ-expresive, a detaliilor secundare (acțiuni sau descrieri) care vin să atomizeze suita evenimențială. Ca și în acest exemplu: (14′′′) El se îndepărtează în noapte, cu siguranță șocat de cele ce tocmai s-au petrecut. Ceilalți încă nu se gîndesc la nimic care să... Se aude un foc de armă. Imaginează-ți un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unitate morfo-sintactică, modificată doar prin aranjarea în pagină, ne determină să ne gîndim că putem considera (15) ca fiind o secvență pe care să o privim, de la acest nivel, ca pe un întreg. Am definit mai devreme secvența ca o suită de propoziții legate între ele ce progresează către un final (un final material, desigur, dar care depășește în (15) ca și mai departe în (16), limitele enunțului lingvistic, orientîndu-se către informațiile iconice co-textuale și articolele care îi urmează, și acestea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2 nu sînt date, în mod explicit, ca argumente care ar conferi propoziției 3 statutul de concluzie. Nuanța euforică a reprezentărilor descriptive succesive determină, de fapt, interpretantul să ia în calcul prezumțiile (coerență-pertinență) enunțării de la (15) și să rețină implicațiile suitei Rd1 + Rd2 + Rd3 + Rd4. Din aceasta rezultă derivarea unui macro-act de discurs sau a unei valori ilocutorii care constituie orientarea argumentativă de la (15): dacă MI se spune aceasta despre Pasul Ursului, dacă MI se vorbește atît de frumos despre el
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lor) său (săi) virtuali. Putem spune că reprezentările (în discursul media) comune celor doi sau nu (în discursul didactic, de exemplu) fixează coerența semantică a textului descriptiv, ca raport între o temă-titlu (Zurich, Geneva, Popeye, Olive, Automobil etc.) și o suită de enunțuri, raport între o denumire și o definiție-expansiune. Titlul condensează elementele cunoașterii în cazul personajelor, persoanelor sau locurilor cunoscute de către cititorul-descriptar. De partea cealaltă, descriptorul se confruntă mereu, în momentul aranjării în text, cu problema elementelor ce trebuie selectate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
venit, luînd atunci o hotărîre disperată, deschise o gură neînchipuit de mare și răcni din toate puterile, ca și cum ar fi vrut să strige pe cineva: Charbovari! Izbucni deodată un tărăboi... Gustave Flaubert, Doamna Bovary, p. 24 P3 apare ca o suită de trei sub-fraze marcate prin punctuație și doi conectori: P3; PE URMĂ P3'; APOI P3''. Structura frastică este la fel de importantă ca și pentru P2. Tematizarea, în sensul praghez, plasează anaforicul "ea" după predicatele care dezvoltă macropropoziția Pd. PROPR. După tranziția
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
5 În literatură, descrierea homerică este un caz particular de DA. Obiectul care trebuie descris este dezvăluit progresiv datorită "lucrării" (lui a face) a unui actor al narațiunii. Avem faimosul exemplu al scutului lui Ahile, descris de-a lungul unei suite temporale de acțiuni care urmărește procesul de fabricare. În aceste caz, personajul acțiunii (meșterul făurar) este redus la rolul de metonim al obiectului descris (scutul). La acest nivel, se situează o primă diferență între DA analizate în [3] și descrierile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin uzajul dominant la imperativ. În măsura în care finalitatea pragmatică a acestui tip de secvență este de A FACE SĂ FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și metode ce generează un "anume fel" de a funcționa chiar al mecanismelor neurofiziologice. Acest lucru poate fi observat pe cazul structurilor inteligenței cristalizate, al evoluției QI, al performanțelor aptitudinale verbale și psihomotrice, al inteligenței socioemoționale și chiar spirituale. Din suita mecanismelor neurofiziologice, roluri importante, atestate experimental, s-au dovedit a avea: funcționalitatea substratului morfofuncțional, definită prin: capacitatea de engramare a neuronului (stabilită pentru experiențe ce transcend o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
model este iarăși confruntată cu datele experimentale și acceptată doar în măsura în care explică suficient de corect aceste date. În general, teoria mai perfecționată constituie o extindere și o complicare a celei anterioare. Prin mai multe astfel de etape se elaborează o suită de modele și teorii, tot mai perfecționate și mai conforme cu realitatea, fiecare nouă teorie conținând pe cea anterioară drept caz particular. Este posibil ca, la un moment dat, șirul perfecționărilor să se rupă și să fie nevoie de un
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
afirmațiile cu exprimarea unor atitudini personale: de la entuziasmul din 1216, de la admirația pentru fondatorul încă necunoscut care merge la sultan, la indignarea provocată de faptul că frații primesc, neselectiv, prea mulți adepți, prelatul flamand fiind abandonat chiar de clerul din suita lui, la grija deosebită față de acești religioși pe care el îi direcționează spiritual cu predicile sale. Nu există nicio îndoială că aceste izvoare non-franciscane contribuie în mare măsură la îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre mișcarea lui Francisc și despre impactul acesteia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în acest mod fraților și laicilor». 7. În perioada în care împăratul Frederic se afla în aceste regiuni, a venit Fericitul Francisc să semene Cuvântul lui Dumnezeu și, predicând în fața poporului chiar în același loc unde se instalase împăratul cu suita sa, a început să predice cu putere împotriva viciului luxului și al senzualității, cu care văzuse că erau infectați aproape toți curtenii și mulți alții, arătând prin fragmente din Scriptură că cei care comit asemenea lucruri nu vor avea parte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
résultats (effets). Leș différentes modalités d'expression du comportement non-verbal, la manière d'interpréter leș catégories non-verbales, leș significations accordées aux différents signes et combinaisons de signes représentent, en effet, le croisement des plâns: syntactique, sémantique et pragmatique. Par la suite, "l'orientation pragmatique" montre le niveau le plus haut d'utilité. Cela ne signifie pas l'exclusion des interprétations par l'intermédiaire des perspectives syntactiques et sémantiques, ce qui ne serait pas possible! Mais, en se rapportant à celles-ci, la
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care trebuie precizată în sensul identificării răspunsului la întrebările: Ce trebuie făcut? Cine trebuie să facă ? Când trebuie finalizată sarcina ? Care este nivelul de performanță de atis ? Obiectivele pot fi individuale, de grup sau la nivel organizațional. Managementul proiectelor este suita de metode și tehnici pe care cel care conduce proiectul o folosește pentru a îndeplini obiectivul proiectului. Nu există rețetă a succesului proiectului, reușita este îmbinarea a 70% pricepere, pasiune, disciplină, muncă iar 30% intuiție și fler. Managementul proiectelor este
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și nici atunci. 5. Drept urmare, și experiența morții apare indefinibilă pentru că îl vizează pe individ ca practicant singular și victimizat. Dacă insul se raportează cu necesitate la un anume grup, nimeni nu aduce asigurări că fiecare în parte parcurge aceeași suită de evenimente inițiatice. De aceea există mai multe mitologii sau cărți ale morții, diferite, „literar” vorbind, de la o cultură la alta. Nașterea și nunta sunt rituri de trecere socializate. Ele cuprind cîte un set cunoscut de coduri, acceptate și puse
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ghiordănel,/Nume frumușel”, este vizată fata declarată disponibilă pentru măritiș. Numele Nechifor Lipan era o formă deschisă de identitate; același personaj, sub semnul Gheorghiță, era destinat să rămînă într-o familiaritate restrînsă. Investigația „polițienească” a Vitoriei este, în fapt, o suită de rememorări și de identificări. Pe unele și le traduce din spusele oamenilor, pentru ca să le raporteze la diverse momente învolburate ori senine, petrecute împreună cu vrednicul său bărbat, plin de mîndrie și de fală. Aceleași epitete emblematice, fizico-morale, îl distinge pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că marele sultan stăpân peste pământ și mare a avut bunătatea să trimită un imbrohor purtător al cuvântului lui către beiul valahilor Constantin. În românește, vodă răspunse că este fericit să-l întâmpine pe trimisul padișahului, care este binevenit. Din suita domnitorului, un grămătic de cancelarie traducea în turcește, vădit emoționat, vorbele lui Constantin Brâncoveanu, care încheie spunând că imbrohorul este așteptat cu dragostea și cinstea ce i se cuvine. Călărețul salută pe domnitor și făcu drumul până la camarazii lui în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca pentru sine, voievodul repetă: — La poala împărătească, măria mea gata este! Aci vodă se ridică în picioare și cu un semn făcut cu mâna dreaptă îl eliberă pe Kuciuk Selin. Acesta făcu doi pași înapoi, salută pe tăcute voievodul, suita lui înțelese și toți prinseră a se retrage mergând cu spatele, repetând saluturile la patru, cinci pași. Când ușa se închise în urma trimisului sultanului, panica boierilor transformă liniștea în zumzet, intensitatea șoaptelor crescând cu fiecare minut scurs. Fiecare simțea nevoia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]