3,992 matches
-
timpului și pe care le veți acumula în viitor, împreună cu tot ceea ce v-ar putea aduce vreodată plăcere și fericire. îngrămădiți tot ceea ce este mai bun și mai dezirabil și, fără măcar atâta dorință sau atașament cât o sămânță de susan, oferiți-le toate învățătorului vostru și zeităților din nirmănakăya, în totalitate și fără a lăsa nimic pe dinafară. Aceasta este ofranda mandalei obișnuite a nirmănakăya.“ La încheierea ritualului, reprezentarea fizică a mandalei (mai ales pentru reprezentările realizate din nisip sau
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
înțeleasă relația dintre specia obiectului care este în mintea subiectului cunos câtor și forma obiectului așa cum este ea în obiectul hilemorfic extramental; 2. în funcție de primul obiect al puterilor cognitive umane a obiectul extramental sau formă care este în subiectul cunoscător. Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower, într un articol publicat în 2008, realizează o hartă a interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, făcând apel la primul criteriu de diferențiere, si anume relația dintre formă obiectului care este în mintea subiectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este ea în compusul hilemorfic extramental. Această relație este înțeleasă, în genere, în opinia celor doi autori, ca o relație de intenționalitate, adică formă din minte este despre obiectul extramental, fiind orientată către acesta. Hartă interpretărilor identificate și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu relația de intenționalitate prin recurs la o altă relație, mai usor de înțeles sau de intuit, si (B) interpreta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diferențiază între interpretări. Prima interpretare catalogata de cei doi autori americani este numită teoria identității. Reprezentanții ei consideră că între formă care este în cunoscător și forma din obiect există o relație de identitate numerică. Printre adepții acestei în terpretari, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower îl identifica pe Tim Crane, care afirmă în Elements of Mind și în articolul său despre intenționalitate din Routledge Ency clopedia of Philosophy că: (ÎI.6.1.) Toma din Aquino a extins teoria percepției lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care Tim Crane explică procesul cognitiv intelectiv este, după părerea mea, una echivoca. Spun această deoarece există cel puțin două moduri în care afirmațiile sale pot fi interpretate: în cheia teoriei identității, mai precis a identității numerice, așa cum o fac Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower, sau in cheia identității formale sau a teoriei asemănării formale, cum o numesc cei doi autori ame ricani. Prima interpretare, cea în cheia identității numerice, pare a fi mai la îndemână, de vreme ce, atunci când vorbește despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi înțeleasă identitatea numerică și cum anume distorsionează ea gândul tomist. Să ne gândim la doi subiecți cunoscători, Asterix și Obelix, si la un obiect extramental, un cotlet de porc mistreț. În acord cu cheia de lec tură pe care Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower o oferă textului lui Tim Crane, exemplul de mai sus ar lua următoarea formă: ceea ce face ca respectivul cotlet de porc mistreț să fie cotlet de porc mistreț se află nu doar în bucată de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a concluziona, interpretări precum cea oferită de Crane pot fi citite în cheia identității numerice, însă mai potrivită după cele arătate mai sus îmi pare cheia de lectură a identității formale. În cadrul celei de-a două categorii interpretative menționate de Susan Brower Toland și Jeffrey E. Brower, asemănarea formală, care se suprapune de fapt cu cheia identității formale în care consider că ar trebui încadrat și Crane, nu mai există loc de interpretare, deoarece reprezentanții ei precizează din capul locului că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mod individualizat. Dar, în același timp, nu trebuie uitat că, din punctul de vedere al conținutului informațional, formele vor fi la fel, stând una față de cealaltă într-un raport de identitate formală. Cea de-a treia interpretare este determinată de Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower că teorie a similarității, iar susținătorii ei consideră că forma din obiect și cea din mintea subiectului sunt similare, dar au moduri de a fi diferite în receptori diferiți, adică un mod de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în ce constă propriu-zis relația de asemănare și în ce termeni ar putea fi înțeleasă, articolul lui Panaccio are o serie întreagă de puncte slabe, pe care le voi discuta în subcapitolul ÎI.7. Dincolo de inventarierea acestor trei interpretări „clasice“, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower propun varianta lor interpretativa, una non-reductiva. Intenționalitatea nu mai este înțeleasă, în acest caz, prin recurs la o altă re latie mai usor de înțeles, ci ca o trăsătură șui generis ce nu poate fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
A.1.) a teoria identității, cât și (I.B.) a teoria intenționalității primitive nu dispun de suficiente argumente pentru a fi aplicabile teoriei cunoașterii descrise de Toma din Aquino. Rămân, așadar, în picioare din această prima hartă a interpretărilor propusă de Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower, (I.A.2.) a teoria asema nării formale și (I.A.3.) a teoria similarității, care, după cum voi arăta în cele ce urmează, se suprapun cu (II. A.) a realis mul și cu (II.B.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în Synthese, vol. 126, nr. 1a2, 2001, pp. 325 337 BROWER, Jefferey E., „Matter, Form, and Individuation“, în E. STUMP și B. DAVIES (eds.), The Oxford Handbook of Aqui nas, Oxford University Press, Oxford, 2012 BROWER, Jeffery E. și BROWER-TOLAND, Susan, „Aquinas on Men tal Representation: Concepts and Intentionality“, în Philosophical Review, vol. 117, nr. 2, 2008, pp. 193-243 BURNYEAT, Myles, „Aquinas on Spiritual Change în Perception“, în Dominik PERLER (ed.), Ancient and Medieval Theories of Intentionality, Brill, Leiden, 2001 CASEY
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în terminologia acestui domeniu. Termenii de origine turcească sunt numeroși; aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În cunoscuta sa lucrare Semasiologia limbii române, L. Șăineanu atrage atenția
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
păsările au aici o savoare deosebită: marinate îndelung cu sare, miere și mirodenii (dintre care nu lipsește coaja de mandarină), ele sunt apoi afumate deasupra unui foc de coji de nucă și, la sfârșit, carnea este prăjită cu boabe de susan. Putem vorbi despre tendință către exhaustivitate? Cum să nu?!5 Este suficient să precizăm că se mănâncă destul de frecvent și melci, labă de urs ori broască țestoasă. Alte animale nu vor fi pomenite aici... Un text clasic chinezesc, „Primăvara și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acoperă cu o marinată din care nu lipsește oțetul. Apicius dă o rețetă identică, dar originea marinatei noastre este turcească, iar turcii o cunosc de la arabi, care pregăteau sikbaj: „Tăiați peștele proaspăt în bucăți potrivite. Prăjiți-le în ulei de susan. Condimentați-le cu puțin coriandru și acoperiți-le cu oțet din vin colorat cu șofran și parfumat cu frunze de țelină“ (extras din Al-Tabikh, secolul al XIII lea). Acest sikbaj este la originea tuturor preparatelor de tip escabeche, cunoscute în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pentru fereastra decupată de pe copertă era preferata ei: o fotografie alb-negru pe care o făcuse cineva la petrecerea pentru aniversarea a optzeci și cinci de ani a bunicul lui Duncan la Le Cirque; Emmy își amintea de excelentul cod cu susan mai bine decât orice altceva în seara aceea. Nici nu observase până acum, după atâția ani, cum brațele ei îl înconjurau protectoare pe Duncan de după umeri sau felul în care ea îl privea, surâzând, în timp ce el zâmbea în felul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
un tanc. Vine iarna când ies la plimbare În Piața Palatului. Lângă restaurantul „CINA” stă un brad Înalt până la cer În mijlocul Orășelului Copiilor. Câte nu și-ar dori, dar se alege doar cu o vată de zahăr și semințe de susan Încremenite În zahăr ars. În timp ce mușcă din dulceața mincinoasă și fadă ca aerul, are puterea să mai simtă și azi frigul care Îi Înțeapă degetele de la picioare. Îl strâng ghetele din cauza ciorapului de lână, croșetat de bunica. Din anul 1954
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
TU pleci la furat. Ți-ai făcut un nou prieten la tine pe stradă. Îl cheamă Călin Tanovici. Nici „nebunul”, nici „file de poveste”, el nu are poreclă. S-a Întâmplat așa. Tu stăteai pe bordura trotuarului și mâncai niște susan. El pe celălalt trotuar lovea o minge de fotbal Încercând să o țină cât mai mult În aer cu ajutorul piciorului, pe urmă o ridica În sus și o ținea cât mai mult cu fruntea. Număra cu voce tare fiecare lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la masa din bucătărie, cu spatele drept, în timp ce fetele își mâncau cina, că o parte din ea era încă la Cort Theater, privindu-i pe Joseph Schildkraut în rolul lui Otto, pe Gusti Hubert în rolul doamnei Frank și pe Susan Strasberg interpretând-o pe Anne. Rolul lui Peter era jucat de un actor pe nume David Levin. Nu voiam să văd piesa, dar reușisem oarecum să strâng suficiente informații despre ea. Trecusem chiar pe lângă teatru, o dată, când eram prin oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
audă de asta. Unde ai fost, ce ai văzut, toate astea nu or să te facă plăcut oamenilor. Fusese adevărat cu zece ani în urmă. Și astăzi era și mai adevărat. Cu excepția Annei. Lumea nu se mai sătura de Anne. Susan Strasberg privea din paginile lucioase a cel puțin șase reviste, chiar și de pe coperta revistei Life, cu chipul palid, ochii luminoși, părul lucios. Anne trebuie să fi arătat foarte bine pe atunci. Cu toții trebuie să fi arătat bine. Actorii confirmau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mai vadă ceva din fosta splendoare, pierduta Brazilie, profilul lui Cabral, Angola, sextantul lui Vasco da Gama, imperiul portughez al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai din Ceylon, arahide, africani și susan. Orgoliul decrepitudinii este cea mai vizibilă particularitate arhitectonică, palpabilă, caracteristică atît a casei cît și a proprietăresei, o bătrînă cu trăsături grele venind parcă din La dolce vita, cu toate că nu numai grotescul tinde să o circumscrie În tablou, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de la mine și verifică mai Întîi buletinul informativ nr. 11 de pe avizierul brigăzii: acolo se postează situația generală a cazului și sînt detaliate misiunile celorlalți anchetatori, ceea ce te va Împiedica să faci operațiuni inutile și fără legătură cazul nostru. 1. Susan Nancy Lefferts, femeie, albă, născută pe 29 ianuarie 1922, fără cazier. Născută la San Bernardino, a sosit recent În Los Angeles. A lucrat ca vînzătoare la Bullock’s Wilshire (sergentul Exley a primit sarcina să verifice). 2. Delbert Melvin Cathcart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
carnețel cu tîrfe. Un teanc de „Pagini Galbene“, amestecate - comitatele Los Angeles, Riverside, San Bernardino, Ventura. San Berdoo era singura carte de telefoane folosită - paginile mototolite, cotorul crăpat. Cercetă paginile uzate: conțineau liste de tipografii. O legătură, probabil Întîmplătoare: victima Susan Lefferts era născută În San Berdoo. Ochii lui Bud fotografiau: clic-clic-clic. Baia și bucătăria erau imaculate. În comodă cămăși Îngrijit Împăturite. Covorul curat, puțin cam soios pe la colțuri. Un ultim clic mental: cotețul fusese cercetat, curățat și aranjat, probabil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pentru confirmarea suplimentară a amprentelor? Pinker Înclină din cap. — Pete și dîre. Și două amprente valabile pe farfuriile de sub masa lui Lunceford. Așa l-am și identificat - aveam un set de amprente de cînd a intrat În LAPD. Cathcart și Susan Lefferts aveau mîinile făcute pulbere și nu aveam cu ce să confruntăm, fiindcă și farfuriile lor erau prea murdare. Pe Cathcart l-am identificat după o amprentă dentară parțială și din fișa cu măsurători luate la Închisoare, iar pe Lefferts
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu o presă offset foarte rapidă, proiectată chiar de noi, ceea ce este adevărat. Domnul XY Îi mai spusese lui Cathcart că sîntem interesați oricînd să, cităm, Împușcăm bănuțu’, Încheiat citatul, ceea ce este de asemenea adevărat. Chicoteli. Ed Își notă: „Vict. Susan Lefferts din S. Berdoo - vreo legătură?“ Loew spuse: — Continuați, domnule Kellerman. SÎntem cu toții capabili să rîdem și să gîndim simultan. Kellerman: — Cathcart ne-a arătat fotografii ale unor persoane angajate În activități sexuale explicite, unele dintre ele de tip homosexual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Tomberon. Fără supărare, Ellis. Știu că e Încurcat cu sora soției tale. Loew roși. — Exley, ai ceva de adăugat? — Bob și domnul căpitan au acoperit deja tot ce aveam de spus, dar aș dori să menționez două chestiuni suplimentare. Unu: Susan Lefferts era din San Berdoo. Doi: dacă nu sînt negrii din arest sau altă bandă de colorați, atunci mașina de la Nite Owl a fost plantată acolo și avem de-a face cu o conspirație de mare amploare. — Eu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]