3,370 matches
-
noastră? — Vrei să ieși puțin afară, drăguțo? Îți aduc pardesiul și pantofii. Ne putem plimba puțin pe pajiște. — Nu, nu, nu. Vulpițo, oh, vulpițo... Lacrimile începură să se prelingă pe obrajii lui Hattie și pieptul i se înălță într-un suspin. — Hattie, încetează! Nu mai ai zece ani. Du-te la culcare, bebelușă bleagă ce ești! — Da, o să mă duc. Tu rămâi. Am să stau cu lumina stinsă. Tu mai rămâi. Îmi place să te știu afară... numai nu te îndepărta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din nou: „Mă hipnotizează? O să accept toată povestea asta demențială numai ca să-i fac plăcere lui, numai ca să mă supun lui, numai ca să nu mă separ de el?“ Rosti cu glas tare: — Bine. Am să încerc. John Robert scoase un suspin de ușurare. Adăugă: Bun... bun... atunci rămâne stabilit. Dar, bâigui Tom, va fi zadarnic, nu va da nici un rezultat, eu n-o să-i plac ei, nu ne vom plăcea unul celuilalt, totul e imposibil, nu o să ne înțelegem, o să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-și părul spre spate, inhală adânc aerul și ninsoarea, își curbă ușor trupul, plonjă în norul de abur, rotund, dolofan, și se făcu nevăzut. Părintele Bernard, care în tot acest timp își ținuse răsuflarea, lăsă acum să-i scape un suspin. Dans l’onde toi devenue ta jubilation nue. Preotul, care-și făcuse partida de înot, se simțea într-o excepțional de bună stare spirituală. În aceeași dimineață, după slujbă, compusese o scrisoare pompoasă adresată lui John Robert, prin care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ai face bine să te grăbești. — E o fată inocentă. — Așa crezi tu? Mă rog, poate că e. Eu nu sunt împotriva ei. Numai din cauza... Am primit o scrisoare minunată... de la John Robert... George râse ciudat, un râs ca un suspin. Știați că Bill Șopârla a murit? — Da. Tu cum ai aflat? — Vestea a făcut ocolul cârciumilor. E nostim cum fiecare îl jelește... cum se cutremură toți pentru că omul acela a murit... poate că e un semn... — Eu tocmai mă duceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lemn de stejar, de coloare deschisă, fixată în perete. George își încleștă mâinile pe marginile tubulare de la piciorul patului și începu să-l tragă. Patul se mișca ușor, parcă de la sine putere. George își înghiți respirația într-un soi de suspin sau de sughiț. Acum, când se afla atât de aproape de marea lui împlinire, simțea nevoia unei pauze. Se opri și începu să privească prin cameră, mișcându-și ochii într-un fel ciudat, aproape mecanic, de parcă privitul ar fi însemnat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de o vestimentație deosebită. Discuțiile care îi fac plăcere se centrează asupra trăirilor proprii, solicitând afecțiune, admirație sau compătimire. Însă sunt lipsite de profunzime, fapt pentru care starea sa afectivă poate oscila rapid. Obișnuiește să atragă atenția prin plânset teatral, suspine accentuate, sau râs zgomotos, euforie, emoționalitate excesivă, etc. Față de ceilalți se raportează afectiv binar, încadrându-i în „persoane simpatice și antipatice”. De multe ori exagerează cu privire la situațiile în care se află. Persoana celuilalt își poate pierde oricând statutul pozitiv și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dea Dumnezeu noroc și să te întorci acasă întreg și sănătos. Mie nu știu ce mi se mai poate întâmpla de aici înainte. Și tare doream să fiu cu voi! Dar... așa a vrut Dumnezeu - a sfârșit Toaibă vorba, înecat de un suspin adânc... Și tu, Limbosule... Și tu să te întorci la ai tăi sănătos... Îți mulțămesc pentru că m-ai ajutat - trecând printr-o mare primejdie - să ajung aici. Ai dovedit totuși că poți fi și om!... Limbosu nu a scos măcar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Tu înger blând. Venit-ai de sus din înaltul ceresc Să mă înveți pe mine cum să iubesc Să am sentimente,cum n-am mai avut Mă mistu-i de doru-ți,mă chinui mai mult. Te-aștept ziua-ntreagă de doru-ți suspin Iar sufletu-mi se umple de un amar venin, Căci fără de tine viața-mi pare pustie Cât te iubesc nimeni pe lume nu știe. Nu știu cât îmi e dat pe lume să trăiesc Știu doar atât...că te iubesc și te
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93443]
-
voce alintătoare, ca printr-un perete de vată. ― Nu trebuie! E o nebunie! Pentru ce? Și spunând acestea, Mihaela îmi mângâia sfios părul, parcă s-ar fi temut să-l atingă ca să nu-mi ațâțe durerea. ― Lasă-mă, strigam printre suspine. Tu n-ai suflet! Nu meriți să te iubesc! O stâncă are mai multă simțire decât tine. ― Taci! Taci! În dezlănțuirea mea vijelioasă, nu mai găseam frânele. Și plângeam tot mai vârtos. ― Cu ce ți-am greșit! Ce crimă am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
avem îndărătul nostru un trecut care va trăi cât vom trăi și noi. La auzul acestor cuvinte Mihaela, mutilată, izbucni în plâns. O furtună violentă se dezlănțuise în ea rupând zăgazul lacrimilor. Se căina cu respirația întretăiată și îngăima printre suspine: ― Ce nenorocită sînt! Cât mă doare nenorocirea mea! ― Nu spune asta... ești nedreaptă cu tine. Doar n-ai să oprești viața în loc din cauza unei greșeli. Ai curajul de a privi înainte. Vorbele n-o potoleau, era nevoie de o forță
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ei aveau priviri atât de rugătoare, atât de neliniștite! Se prăbuși inertă într-un fotoliu și acolo izbucni în hohot sfâșietor de plâns. ― Aimée, ce înseamnă asta? Nu trebuie! E o prostie ce faci! ― Aimée, Aimée! repetă ea mașinal printre suspine. De când nu te-am mai auzit spunîndu-mi așa! Aș fi putut în clipa aceea s-o cuprind în brațe, s-o sărut nebunește (simțeam o foame cumplită de ea) și poate aș fi făcut-o, era cât pe-aci s-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
când furtuna se stârnește, Pe toți norii-i izgonește!... Fulga Delia - Maria Școala Gimnazială Dumbrăvița O veveriță suspină Cu ochii în lumină, Fiindcă din vârf de brad Conuri nu mai cad. -Doamne, Dumnezeu cel mare, Doamne, îți cer îndurare! Întruna suspin, Căci beciul nu e plin. Iar al meu odor De-o zi l-am trimis la izvor; Însă la cât e de mititel, N-aș putea să cred în el! Ungureanu Mihaela Școala Gimnazială Dumbrăvița Pe stradă e gâlceavă mare
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
din Bellu, Sf. Vineri, Străulești ș.a.m.d. Ele de ce să nu-și afle liniștea între coperte? În fond, ce mare distanță separă biblioteca și masa de scris de aleea X, figura Y, unde scapi, în sfârșit, de întristare și suspin!? 28 octombrie 2010 La urbanismul hărtănit, hărțuit și neiubit Nu știu ce mai așteaptă paseismul bucureștean de la edilii și arhitecții acestui oraș „neiubit“, cum l-a calificat Andrei Pleșu, vamă a netrebnicului hedonism oriental, raia bubos-carnavalescă, oropsită capitală impostoare (inițial haltă turco-valahă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
romantice. Pe Acropole, am plătit din plin tributul, specific romantic, de a da mai multă importanță ruinelor decât construcției din care provin. La Delfi, ruinele sanctuarului lui Apolo (cel mai clasic dintre zei) mi s-au părut mai romantice decât suspinele lui Lamartine din Lacul. La Levadia, două izvoare banale, care nu erau nici măcar pitorești, m-au tulburat numai pentru că se chemau, unul "izvorul Mnemosynei", altul "izvorul Lethei". În mod cât se poate de serios, am avut grijă să nu încurc
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
revanșă a romantismului, care a reușit să facă din Elada clasică aproape o colonie romantică, a trecut neobservată. Mai ales că romanticii și-au schimbat, vizibil, strategia între ruinele clasice. Au renunțat la elegie și au trecut la rugăciune. Locul suspinelor l-a luat pietatea. Același romantism care ne face sensibili la farmecul muribund al Veneției hrănește și idealizarea antichității. Sau îi extinde limitele. Ulise nu acordă o importanță prea mare faptului că își cioplește piciorul patului nupțial dintr-un măslin
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
e că am aceste gânduri la Boston, care e un fel de capitală intelectuală a Nordului. Nu prea departe de aici se află M.T.L, cea mai celebră universitate tehnică americană. Surpriză: o "poveste" care a provocat pe tot mapamondul suspine, Love story, a fost filmată în "tehnicul", austerul Boston. Am recunoscut, la "Harvard", parcurile, clădirile, biblioteca, aleile. Și mi-am amintit că, la sfârșitul "poveștii", am lăcrimat cum n-am făcut-o la Hamlet. Există, se pare, un tip de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ei: trupuri fără de cap, picioruțe, mânuțe. “Iar multe din ele zac fără suflare, Căci au vrut să-și scape pruncii de moarte, Și-acum zac în balta de sânge, în care, Cu prunci-mpreună au fost aruncate!” Copilașii plângeau cu suspine. “Bunicuțo,” spuse Ionuț, “eu, dacă eram acolo, m-aș fi bătut cu ei și nu i-aș fi lăsat să-i ucidă pe bieții copilași!” “Gândul tău e frumos, dar nimeni n-ar fi putut săi oprească din furia lor
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
adevăr, vânzătoarea scotea din vitrină cele două păpuși preferate și i le înmână unei distinse doamne. Ce jale în inimioarele bietelor fetițe! Dar iată, că doamna cumpără și trenulețul care-l fascinase pe puști. Acesta își stăpâni cu greu un suspin, dar, deși „bărbat”, nu-și putu opri lacrimile care începură a-i șiroi pe obraji. Da, nu avea bani să-l cumpere, dar era fericit să-l știe acolo în vitrină, să-l admire, în fiecare zi și să-și
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
sunt om din lut! Ți-am dat dragoste dulce nectar... Ți-am dedicat plânsetul meu planetar. Îmi trec mii de vorbe dulci prin minte, Căci te iubesc dincolo de cuvinte! Și nu mă simt om fără tine... Sunt doar lacrimi și suspine. Dragoste dincolo de carne... Am să port cu mine-n vis, Dragostea ce ți-am promis. Am să port cu mine-n gând, Chipul și zâmbetul tău plăpând. Am să port cu mine-n suflet, De-al dorului tău plânset. Am
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93419]
-
sunt om din lut! Ți-am dat dragoste dulce nectar... Ți-am dedicat plânsetul meu planetar. Îmi trec mii de vorbe dulci prin minte, Căci te iubesc dincolo de cuvinte! Și nu mă simt om fără tine... Sunt doar lacrimi și suspine. Dragoste dincolo de carne... Am să port cu mine-n vis, Dragostea ce ți-am promis. Am să port cu mine-n gând, Chipul și zâmbetul tău plăpând. Am să port cu mine-n suflet, De-al dorului tău plânset. Am
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93420]
-
se uite spre locul unde văzuse stând pe Marcian, dar nu cuteza să întoarcă capul. Nici nu observase că e lângă Ada Ma-xențiu, de lângă care Marcian dispăruse. Vocile păreau a porni o șoaptă, îndată, stinsă în văzduh, un ■fel de suspin cules de cer, pe când același vuiet slab, pornit ca din gonguri de aur, răzbătea cu preludiul lui. Fraza asta întreruptă și repetată și încercarea vocilor de a-și vorbi durerea lor una alteia trecea fiori prelungi peste trupul acum uniform
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și întorcea volutele de mătase asupra lor înseși în sute de unduiri. Așa neîntreruptă, melodia îți da intermitențe de puls și firul ci înnodat ca ochiuri în jurul gâtului îți făcea o împletitură sufocantă prin care respirația se strecura ca un suspin de plâns. Toți ochii se mu-iase ușor . . . Armonia uneori se umfla ca de un ferment, creștea cum crește un aluat, și alteori se destrăma ca un putregai . Voci îngemănate succesiv, apoi întreite, începură a aclama osanale . . . Atunci, din gongurile de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
doamnă blondă, îmbrăcată în costum albastru închis, verifica să vadă dacă totul e în ordine. Așa părea să fie până să audă un scâncet de copil. S-a uitat înspre ghiveciul cu un ficus imens, că parcă de acolo venea suspinul. Se apropie și zări tupilată o fetiță cu codițe, cu capul în palme, sughițând de plâns. Învățătoarea a întrebat-o cu o voce blândă: - Ce s-a întâmplat?... De ce plângi? Te-ai lovit? Te-a lovit vreun copil?... dar, fiindcă
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
tot timpul rugăciunile sale unindu-se cu ale lui și împreună salvându-l de atâtea ori de la moarte. Și ei și lui, prin suferință îndumnezeită, asigurându-le veșnicia. Binecuvântate fiți, mame, care numai voi știți câte lacrimi ați vărsat, câte suspine v-au înecat respirația, câtă durere v-a făcut să rămâneți vii în fața lui Dumnezeu, și mereu prezente în inimile noastre, căci dacă nu v-am fi avut pe voi, măicuțe, și copilăria noastră alături de rugăciunile făcătoare de minuni, eram
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
zborului pe verticală al lui Henri Coandă și-ntr-o viteză tot a acestui deschizător român de drum comprimator de timp și a ajungerii spiritualmente ca România să se ofere de exemplu ziditor atâtor naufragiați, oameni și națiuni - pe marea suspinelor, în căutarea limanului plin de liniști creatoare, podgorii și livezi, în floare și rod, unde libertatea e “mamă a virtuților” (Andre Chenier), mamă a legii morale edificată pe jertfă și dragostea de Dumnezeu - Neam - Glie - Semeni, patrulaterul certitudinilor și al
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]