4,810 matches
-
după alți istorici în Moldova. Aflând de retragerea cumanilor de sub stăpânirea sa, Ladislau Cumanul pleacă personal în fruntea unei oștiri ungurești să-i readucă la ascultare. Nu știm în ce an a avut loc această urmărire fără succes, în ținuturile tătarilor, peste Carpați sau Alpi, în care nici unul din predecesorii săi nu călcaseră, după însăși spusa regelui, într-un document din 1288, probabil prin anul 1283. Pe lângă acestea prin capitolul 120, De sacerdotibus schismaticis, prin care Sinodul de la Buda a interzis
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
interveni cu armele în soluționarea unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile Vaticanului relativ la cumani și a spulberat și ideea creștinării tătarilor și catolicizării românilor prin reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie 1279, pentru mult timp. Ele aveau să aibă urmări pentru Ungaria și Transilvania chiar pe plan politic, ca o consecință și a încălcării ținuturilor românești dintre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie 1279, pentru mult timp. Ele aveau să aibă urmări pentru Ungaria și Transilvania chiar pe plan politic, ca o consecință și a încălcării ținuturilor românești dintre Carpați și Nistru, supuse tătarilor. Nu imediat, însă, căci frământările din sânul Hoardei de Aur și mai ales evenimentele din Balcani aveau să rețină în aceste momente, atenția lui Nogai. La curtea de pe Volga „murise” în 1280 Mangu-Timur și în locul lui se ridicase pe tron
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de pe Volga „murise” în 1280 Mangu-Timur și în locul lui se ridicase pe tron, Tuda-Mangu (1280-1287), unul dintre puținii hani păgâni, împotriva și în ciuda celor ce susțineau un musulman. În același an, 1280, Nogai pornise cu o puternică oaste alcătuită din tătari, cumani, români și alani în ajutorul socrului său, pentru răsturnarea țarului bulgar Ivailo de la Târnovo și înlocuirea lui cu nobilul cuman George Tertereș, care-și trimise ostatec la curtea din Solhatul Crimeii pe fiul său Svetoslav și pe fiica sa
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Târnovo și înlocuirea lui cu nobilul cuman George Tertereș, care-și trimise ostatec la curtea din Solhatul Crimeii pe fiul său Svetoslav și pe fiica sa în haremul lui Gecu sau (Geake), ca semn al vasalității. Oastea alanilor, prezentă alături de tătarii, cumanii și românii din Balcani, nu era venită acum din Caucaz, ci alcătuită din rândurile acelora care se stabiliseră în Moldova încă înainte de anul 1240. Aceștia dăduseră Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum și, fiind creștini
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alcătuită din rândurile acelora care se stabiliseră în Moldova încă înainte de anul 1240. Aceștia dăduseră Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum și, fiind creștini, depindeau de Episcopia ortodoxă de la Vicina. Prin ei, ca și prin cumani, tătarii își exercitau puterile asupra Țărilor Românești, Moldova fiind numită chiar Alania la 1320, în harta lui Giovanni di Carignano, de Genova. Toate aceste oști, conduse de Nogai și cunoscute cronicarului bizantin ca fiind alcătuite sub numele generic de „sciții paristireni
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ținutul Bizadrag. Aici, a cerut de la Nogai să-i fie restituiți cumanii cu Oldamur, refugiați din 1281. Bineînțeles că cererea i-a fost respinsă, iar Toma era cât pe ce să plătească cu viața îndrăzneala sa, fiind greu rănit de către tătari și români la înapoiere, între munți. Înapoiat de curând din Balcani, Nogai lăsă câteva luni de zile răgaz pentru odihnă, trupelor sale obosite, până în luna decembrie 1284, când zăpada s-a așternut de-a binelea și locuitorii satelor și orașelor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fruntea trupelor sale pe Tula-Buga, viitorul han, și călăuze, pe cumanii Oldanieri și Arbuz - vezi la Botoșani, podul lui Arbuz - el ordonă invadarea Transilvaniei și Ungariei tocmai în timpul sărbătorilor Nașterii Domnului și Anului Nou, pe două căi. O coloană de tătari și români a pătruns pe Valea Buzăului și intră în Țara Bârsei prin satul Prejmer, locuit de saxoni. O altă coloană, înaintând pe valea Siretului până la Bacău, iar de acolo pe aceea a Bistriței până la gura Bistricioarei, apoi prin trecătoarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să dea în 22 iulie 1286, un act de scutire a impozitelor pentru toți locuitorii saxoni ai Bistriței, iar Andrei al II-lea, unul în 6 ianuarie 1291, pentru aceia din Ungurași, Gherla și Dej. De aici, nestingheriți de nimeni, tătarii au înaintat pe aceleași căi, pe care le cunoșteau din invazia de la 1240, și la 14 ianuarie 1285, ei au intrat în Ungaria, arzând totul până la Pesta, fără a întâmpina vreo rezistență. Prima coloană, plecată prin întorsura Buzăului la Brașov
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ale minerilor de la Ocnele Turzii, care se bucură de aceleași libertăți ca și aceia care scot sare la Ocna Dejului, Sic și Cojocna, precizând că actele lor „au fost mistuite de foc și arse în Cetatea banului Micud, în vremea tătarilor și de către acești tătari”. Au trecut apoi și au distrus cetatea Trascău, îndreptându-se prin Cluj și Oradea în Panonia, unde s-au așezat și au stat până în primăvară, provocând daune uriașe. Și probabil că ar fi rămas aici definitiv
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Turzii, care se bucură de aceleași libertăți ca și aceia care scot sare la Ocna Dejului, Sic și Cojocna, precizând că actele lor „au fost mistuite de foc și arse în Cetatea banului Micud, în vremea tătarilor și de către acești tătari”. Au trecut apoi și au distrus cetatea Trascău, îndreptându-se prin Cluj și Oradea în Panonia, unde s-au așezat și au stat până în primăvară, provocând daune uriașe. Și probabil că ar fi rămas aici definitiv, dacă o molimă teribilă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ar fi determinat să se întoarcă acasă. Retragerea s-a făcut și de această dată tot pe aceleași căi pe care veniseră. La înapoiere însă, ei au avut de înregistrat surprize neplăcute. Pe Tisa, la gura Mureșului, o unitate de tătari condusă de hanul Neimot, a fost învinsă de Ladislau cu românii „de lege veche”. Voievodul Transilvaniei, Lorando, și cu frații Petru și Nicolae, fiii lui Meggieș, organizând cu secuii o ambuscadă, atacă o unitate de tătari lângă cetatea Trascău pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mureșului, o unitate de tătari condusă de hanul Neimot, a fost învinsă de Ladislau cu românii „de lege veche”. Voievodul Transilvaniei, Lorando, și cu frații Petru și Nicolae, fiii lui Meggieș, organizând cu secuii o ambuscadă, atacă o unitate de tătari lângă cetatea Trascău pe Arieș, în apropiere de Cluj, sub Castra Turozkov și eliberează peste 1.000 de oameni prinși. Alți tătari au fost nimiciți, fiind așteptați de localnici, la trecerea prin strâmtorile munților. Telebuga, însuși, scăpând cu mare primejdie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și cu frații Petru și Nicolae, fiii lui Meggieș, organizând cu secuii o ambuscadă, atacă o unitate de tătari lângă cetatea Trascău pe Arieș, în apropiere de Cluj, sub Castra Turozkov și eliberează peste 1.000 de oameni prinși. Alți tătari au fost nimiciți, fiind așteptați de localnici, la trecerea prin strâmtorile munților. Telebuga, însuși, scăpând cu mare primejdie pentru viața sa, după ce și-a pierdut toți caii, abia a ajuns în Moldova pe jos, ducând de căpăstru o mârțoagă, pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
viața sa, după ce și-a pierdut toți caii, abia a ajuns în Moldova pe jos, ducând de căpăstru o mârțoagă, pe care călărea soția sa. Faptul este menționat și de Cronica Ipatievscaia, care notează sub anul 6793 (1285) că din tătarii lui Nogai și Telebuga, „duși de mânia lui Dumnezeu, o mare mulțime au pierit. Telebuga Hanul s-a înapoiat pe jos și femeia lui pe o iapă, rușinat de Dumnezeu.” Cu caii bolnavi de pestă, alți tătari nu și-au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1285) că din tătarii lui Nogai și Telebuga, „duși de mânia lui Dumnezeu, o mare mulțime au pierit. Telebuga Hanul s-a înapoiat pe jos și femeia lui pe o iapă, rușinat de Dumnezeu.” Cu caii bolnavi de pestă, alți tătari nu și-au mai revăzut locurile de pe care au plecat în această a doua mare invazie a Transilvaniei și Ungariei. Numai un nobil maghiar, Omodeus, a tăiat cu oastea sa așa de mulți dintre ei, încât a putut alege și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tot, căci de o nouă incursiune în Transilvania nu se va mai putea vorbi mult timp. Evenimentele din anii 1280-1285, petrecute la gurile Dunării, în Balcani, în Transilvania și Polonia au prins în vârtejul lor - cum era și firesc - alături de tătari și pe toți românii de pe întregul teritoriu al vechii Dacii. Cele mai vechi însemnări făcute în analele Moldovei, referitor la aceste întâmplări războinice, sunt cuprinse în Cronica Anonimă numită și Cronica moldo-rusă. Ele au fost prelucrate în timpul domniei lui Ștefan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
războinice, sunt cuprinse în Cronica Anonimă numită și Cronica moldo-rusă. Ele au fost prelucrate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, desigur după un mai vechi letopiseț moldovenesc. Aici, se află notat că în timpul lui Ladislau Cumanul (1272-1290) „s-au ridicat tătarii împotriva ungurilor, de la cneazul lui Neimet, din locurile sale în care rătăceau, de la râul Prut și de la râul Moldova și au trecut peste munții înalți și de-a curmezișul Ardealului și au ajuns la râul Mureș și au stat acolo
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
credință ortodoxă, tocmai din Roma Veche = Bizanț = și pe aceia catolici din Roma Nouă = Italia =, din timpul lui papa Formosus (891-896) și cu o astfel de armată, la care s-au adăogat și „mulți oameni unguri”, el îi bate pe tătari pe Tisa. „Și netrecând multă vreme, a fost o luptă mare a lui Vladislau craiul Ungariei cu tătarii, cu cneazul Neimet la râul Tisa”, scrie aceeași cronică, în care a învins regele maghiar mai ales cu românii ortodocși. Gonirea, urmărirea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
papa Formosus (891-896) și cu o astfel de armată, la care s-au adăogat și „mulți oameni unguri”, el îi bate pe tătari pe Tisa. „Și netrecând multă vreme, a fost o luptă mare a lui Vladislau craiul Ungariei cu tătarii, cu cneazul Neimet la râul Tisa”, scrie aceeași cronică, în care a învins regele maghiar mai ales cu românii ortodocși. Gonirea, urmărirea și nimicirea tătarilor, s-a făcut mai întâi până la Carpați de către întreaga oaste. Mai târziu, românii ortodocși așezați
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Și netrecând multă vreme, a fost o luptă mare a lui Vladislau craiul Ungariei cu tătarii, cu cneazul Neimet la râul Tisa”, scrie aceeași cronică, în care a învins regele maghiar mai ales cu românii ortodocși. Gonirea, urmărirea și nimicirea tătarilor, s-a făcut mai întâi până la Carpați de către întreaga oaste. Mai târziu, românii ortodocși așezați în Maramureș de către rege au trecut și munții în urmărirea unui bour cu un bărbat viteaz dintre ei anume Dragoș. Acesta - ajungând „la marginea ținuturilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai întâi până la Carpați de către întreaga oaste. Mai târziu, românii ortodocși așezați în Maramureș de către rege au trecut și munții în urmărirea unui bour cu un bărbat viteaz dintre ei anume Dragoș. Acesta - ajungând „la marginea ținuturilor în care rătăceau tătarii”, unde a ucis și bourul, „plăcându-i locurile a întemeiat orașe pe Moldova la Baia și în alte părți, și făcându-se pecetie voievodală în toată țara a domnit doi ani, cu aprobarea lui Ladislau Cumanul. Pentru a le răsplăti
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Pachymeres scrie, referindu-se la acești vlahi din Tracia - cum am văzut de altfel și mai sus - că Andronic al II-lea Paleologul, temându-se de unirea lor cu acei vlahi veniți din nordul Dunării odată cu „sciții paristrieni” cu tătarii comandați de Nogai, cu care se înrudeau, i-a deportat în Anatolia. Neputându-se acomoda cu clima și suferi exilul, în timp de doi ani de zile, adică în anii 1285 și 1286, s-au răscumpărat toți și s-au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Tracia, de unde fuseseră ridicați cu sila. Nimic despre o strămutare a lor în nordul Dunării în Imperiul Hoardei de Aur și nici de o predare a lor de către împăratul bizantin regelui Ladislau Cumanul, ca să-i aibă ca ajutor împotriva tătarilor lui Nogai. În ce privește documentul din 1285, prin care se acordă răsplătire magistrului Georgius, care ar fi tratat la Târnovo cu țarul bulgar Terteriu, trecerea vlahilor din Tracia în nordul Dunării, prin Bulgaria, el nu indică nici măcar un singur cuvânt despre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
țarul bulgar Terteriu, trecerea vlahilor din Tracia în nordul Dunării, prin Bulgaria, el nu indică nici măcar un singur cuvânt despre această problemă. Ceea ce rămâne valabil din istorisirea Cronicii moldo-ruse, este că în timpul lui Ladislau Cumanul, în anul 1284, au năvălit tătarii în Transilvania și Ungaria și că regele i-a scos din Panonia și Transilvania cu oastea sa, alcătuită din unguri, dar mai mult din români ortodocși, care alcătuiau majoritatea populației, fapte verificate de altfel și prin documente. Nu este exclus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]