5,609 matches
-
adăpostesc exponenți ai criminalității cele mai sordide care încearcă să treacă drept teroriști politici pentru a obține un tratament diferențiat și, în special, neextrădarea. În anii '70, organele de anchetă din Italia au constatat existența unei largi colaborări a grupărilor teroriste aparținând "Brigăzilor roșii" cu Mafia și Comora. Și unii și altii au acționat în afara legii, procurându-și resursele necesare prin aceleași metode: asasinate, răpiri, atacuri armate, traficul cu droguri și cu arme. Ulrike Meinhof, una dintre figurile sinistre ale terorismului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
echilibrul strategic global și starea actuală a relațiilor internaționale. Nimeni nu-și mai asumă astăzi răspunderea declanșării unor conflicte armate, dar războaiele neconvenționale pot servi anumite scopuri. Referindu-se la cauzele care au influențat și susținut această evoluție a violenței teroriste, P. Wilkinson arăta că există un larg consens în ce privește elementele care au favorizat acest fenomen. Între acestea: emulația creată de reușita unor obiective pe termen scurt, larga difuzare în media a unor informații cu privire la tehnicile, tacticile și armamentul folosit de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu privire la tehnicile, tacticile și armamentul folosit de terorism, situația strategică globală influențată de rivalități între state, accesul facil la arme și la mijloacele de pregătire pentru aceste scopuri, vulnerabilitatea mijloacelor de comunicații internaționale, publicitatea excesivă de care se bucură actele teroriste și autorii lor. Libertățile largi de care se bucură cetățenii statelor democratice pot favoriza, totodată, apariția unor breșe de care teroriștii nu ezită să profite din plin (facilitățile nelimitate în ce privește dreptul de a călători și de a comunica liber în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a organiza tot felul de întruniri etc.). Toate acestea pot constitui sursa unor potențiale pericole pentru democrațiile liberale, pot afecta sistemele naționale de securitate, slăbi forța legii, submina autoritatea guvernelor 10. 5. În ceea ce privește viitorul, datorită nivelului atins de violența teroristă, perspectivele sunt marcate de o serie de tendințe care îngrijorează. Asistăm în continuare la o creștere spectaculoasă a numărului grupărilor teroriste care acționează la nivel internațional și care dispun de mijloace extrem de performante, de oameni și de rețele de un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sistemele naționale de securitate, slăbi forța legii, submina autoritatea guvernelor 10. 5. În ceea ce privește viitorul, datorită nivelului atins de violența teroristă, perspectivele sunt marcate de o serie de tendințe care îngrijorează. Asistăm în continuare la o creștere spectaculoasă a numărului grupărilor teroriste care acționează la nivel internațional și care dispun de mijloace extrem de performante, de oameni și de rețele de un înalt profesionalism. In creștere sunt, de asemenea, acțiunile de cooperare între acestea, atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Sporirea fanatismului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pericole, îl creeaza și pe acela de a pune în mana teroriștilor un bogat arsenal de mijloace care pot avea consecințe catastrofale. Potrivit estimărilor unor oameni de știință, ar fi suficient ca un cercetător corupt sau în slujba unei organizații teroriste să sustragă zilnic o mică cantitate de plutoniu și în timp de 60 de zile, ar putea acumula doza necesară pentru a face o bombă nucleară comparabilă cu cea lansată la Nagasaki în 194511. Internaționalizarea terorismului ridică, totodată, o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
state poate duce la complicații în relațiile dintre acestea. Diferențele existente în ce privește reglementările în materie de extrădare au dat și vor da în continuare naștere la variate conflicte de jurisdicție și politice. Este bine cunoscut că numeroși membri ai grupărilor teroriste din Italia și Germania s-au sustras răspunderii pentru crimele odioase comise, refugiindu-se în alte țări. Adeseori procedurile interne sunt extrem de complexe și îndelungate, făcând imposibilă pedepsirea celor vinovați de terorism. Reprimarea terorismului ridică, de asemenea, probleme serioase în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Reprimarea terorismului ridică, de asemenea, probleme serioase în ceea ce privește azilul. Comunitatea internațională se străduie să ajungă la o definiție general acceptată a terorismului, iar numeroși experți în materie își pun problema dacă dreptul internațional este în masură să facă față provocărilor teroriste. Combaterea terorismului ridică, din acest punct de vedere, o serie de probleme cruciale: trebuie oare combătut terorismul prin teroare, pot fi sacrificate unele libertățti civile pentru a garanta securitatea individuala, ce rol pot avea tribunalele interne pentru întărirea normelor dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din inițiativa Franței), primul instrument juridic internațional în această materie, prevedea în articolul 1 că: "Înaltele Părți Contractante, reafirmând principiul dreptului internațional, potrivit căruia este de datoria oricărui stat de a se abține de la orice fapt destinat să favorizeze activitățile teroriste îndreptate contra unui alt stat și să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină și să reprime activitățile de acest gen și să-și acorde în mod reciproc concursul". Numeroase alte documente internaționale adoptate ulterior au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
terorism, atât la nivel național, cât și prin cooperarea internațională. In contextul luptei împotriva actelor de terorism, statele se angajează să ia măsurile corespunzatoare pentru a preveni ca teritoriile lor să fie folosite pentru pregătirea, organizarea sau desfășurarea de activități teroriste, confirmă că se vor abține de a da asistență directă sau indirectă activităților teroriste, se vor abține de a finanța, încuraja, instiga sau tolera asemenea activități. Terorismul figurează pe agenda Națiunilor Unite din 1972 dar, datorită lipsei de voință politică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
actelor de terorism, statele se angajează să ia măsurile corespunzatoare pentru a preveni ca teritoriile lor să fie folosite pentru pregătirea, organizarea sau desfășurarea de activități teroriste, confirmă că se vor abține de a da asistență directă sau indirectă activităților teroriste, se vor abține de a finanța, încuraja, instiga sau tolera asemenea activități. Terorismul figurează pe agenda Națiunilor Unite din 1972 dar, datorită lipsei de voință politică din partea unor state și a divergențelor de opinii dintre acestea, progresele realizate au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
măsurilor de eliminare a terorismului (1994) și a unei declarații adiționale la aceasta în 1996. 11 septembrie 2001 a marcat o cotitură, dezbaterile în acest domeniu căpătând tot mai multă substanță. Se conturează un posibil acord în sensul considerării actelor teroriste și a metodelor sale drept pericole pentru ordinea constituțională, integritatea teritorială și securitatea statelor. Tentativele de a se elabora o definiție a terorismului au eșuat, datorită opiniilor contradictorii în ce privește determinarea cauzelor sale, a măsurilor care ar trebui luate, a problemei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în ce privește determinarea cauzelor sale, a măsurilor care ar trebui luate, a problemei terorismului de stat și a actelor de terorism comise de către mișcările de eliberare națională. Până în prezent, în cadrul Națiunilor Unite au fost adoptate 13 convenții internaționale care vizează activitățile teroriste. Ultimele trei convenții se referă la reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi (1997), reprimarea finanțării terorismului (1999), reprimarea acțiunilor de terorism nuclear (2005). Din anul 2000, în Comitetul special asupra terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atentatelor teroriste cu explozivi (1997), reprimarea finanțării terorismului (1999), reprimarea acțiunilor de terorism nuclear (2005). Din anul 2000, în Comitetul special asupra terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional, ale cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților teroriste drept infracțiuni supuse pedepselor legale și extrădarea celor vinovați; abrogarea textelor de lege care stipulează derogări pe motive politice, filosofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase etc. Exista convingerea că se va ajunge, cu acest prilej, și la o definiție general acceptată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi agreat de conducerea actuală pakistaneză, aflată sub influența SUA, și nici de cea afgană, întrucât de pe teritoriul acestui "stat" pornesc toate acțiunile îndreptate împotriva autorităților de la Kabul și de la Islamabad-Karachi, în Qaidastan elaborându-se planuri și fiind pregătite elemente teroriste. Astfel, SUA sunt în situația în care, în afara problemelor existente în relațiile cu Iranul, vor întâmpina o rezistență crescânda în Afganistan, situație care va afecta și prezența trupelor NATO, aflate acolo, inclusiv din România. Unele dintre statele membre ale NATO
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și 27 ianuarie 2008, Pervez Musharaf nu a acceptat propunerea SUA de prelungire a șederii trupelor SUA pe teritoriul pakistanez, care acționează în scopul menționat mai sus. Trupele SUA din Pakistan au constatat că Al Qaida, în realizarea unor acțiuni teroriste, antrenează minori ca sinucigași. Refuzul președintelui Pakistanului, Pervez Musharraf, de acceptare a propunerii de prelungire a prezenței trupelor SUA pe teritoriul pakistanez poate fi interpretat, înainte de alegerile generale din 11 februarie 2008, ca un act de curaj și o încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de colaborare cu această organizație au adus elemente mai mult sau mai puțin clare pentru procesul transformărilor în acest domeniu. Tranziția, în domeniul respectiv, depinde de concepția marilor puteri ale lumii cu privire la strategia de apărare militară în perspectivă. Recrudescența fenomenului terorist internațional, sub diverse forme, are un impact deosebit. Până acum s-a pus accent pe compatibilizarea cadrului instituțional-organizațional și a performanțelor strategico-tactice, operaționale și de management militar. 1.1.4. Specificitatea mediului internațional al tranzițiilor actuale Lumea contemporană prezintă o
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de Niceè (325-787), Fribourg, 1976. Scott, Peter and William Cavanaugh (ed.), The Blackwell Companion to Political Theology, Blackwell, Oxford, 2005. Scrima, A., Timpul rugului aprins, ed. A. Manolescu, Editura Humanitas, București, 1996. Scruton, Roger, Vestul și restul. Globalizarea și amenințarea teroristă, Editura Humanitas, București, 2002. Silesius, Angelus, Călătorul heruvimic/Cherubinischer Wandersmann, traducere, note, variante și postfață de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas, București, 1999. Siluan Atonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, trad. rom. de I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 19982
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de influență nu mai este deloc clară, producându-se permanent reconfigurări și reorientări; provocările la adresa securității s-au multiplicat și diversificat, așa încât azi nu mai tremurăm doar de frica proliferării nucleare, ci mai mult și mai serios de spaima atacurilor teroriste, de criminalitatea informatică etc. Pe parcursul unei generații, s-au produs schimbări atât de mari în lume, încât instrumentele tradiționale de analiză în domeniul politicii externe și de securitate își dovedesc cu prisosință limitele. Militarii și diplomații nu mai sunt singuri
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
nucleare pentru omenire și o priveau mai mult ca un element de descurajare. Odată cu încheierea Războiului rece, provocările și amenințările "non-tradiționale" asupra securității internaționale au devenit tot mai evidente, de la posibilitatea utilizării armelor chimice, bacteriologice și nucleare și până la acțiunile teroriste. Noile riscuri și amenințări ridică, în mod evident, noi probleme de securitate internațională pentru toate statele din America, Europa, Asia și Australia, ceea ce presupune conceperea unor noi programe de acțiune pe această problematică de către toate guvernele lumii. Trebuie luate în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Europa, Asia și Australia, ceea ce presupune conceperea unor noi programe de acțiune pe această problematică de către toate guvernele lumii. Trebuie luate în mod serios acțiunile de furt de materiale fusibile de la armele nucleare dezmembrate și folosirea lor de către unele grupări teroriste, amplificarea luptelor religioase și etnice și creșterea crimei organizate. De asemenea, trebuie luate măsuri în ceea ce privește exploatarea haotică a mediului natural, creșterea populației, dezvoltarea migrației, competiția pentru resursele naturale, apariția dezordinii în procesul de urbanizare, sărăcia, problemele sociale și drogurile. În
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a populației, precum și participarea lor periodică la exerciții de antrenament este o condiție sine qua non de reușită. Din păcate, riscul de psihoză, lipsa de mijloace financiare împiedică majoritatea statelor de a pune în aplicare o apărare civilă adecvată. Amenințările teroriste și riscurile privind folosirea armelor de distrugere în masă solicită noi abordări privind procedurile de acțiune. Apărarea trebuie privită și ca un mod de acțiune strategică în relațiile internaționale, în special în analiza echilibrului între apărare și ofensivă, două concepte
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și de guvern reuniți în cadrul Consiliului European din 18-19 iunie 2009, în care se reamintea că: apărarea comună aparține statelor membre cu condiția de a determina natura ajutorului sau asistenței dată unui alt stat membru care face obiectul unui atac terorist sau a unei agresiuni armate pe teritoriul său; statele membre să decidă asupra oportunității de a adopta sau nu o apărare comună; fiecare stat membru să participe la cooperarea structurată permanentă sau la proiectele Agenției Europene de Apărare; statul membru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
întrunește garanțiile Tratatului de la Bruxelles și aduc un plus de valoare față de referințele N.A.T.O. în această chestiune. Clauza de solidaritate reciprocă a fost introdusă, inițial, în Declarația privind terorismul, aprobată la Consiliul European din 25-26 martie 2004, după atacurile teroriste de la Madrid, care, printre altele, se afirma: " În spiritul clauzei de solidaritate prevăzută la articolul 42 din proiectul Tratatului de elaborare a Constituției Europei, statele membre și statele la aderare vor acționa întrunit în spiritul solidarității, dacă una dintre ele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
se afirma: " În spiritul clauzei de solidaritate prevăzută la articolul 42 din proiectul Tratatului de elaborare a Constituției Europei, statele membre și statele la aderare vor acționa întrunit în spiritul solidarității, dacă una dintre ele va fi victima vreunui atac terorist. Ele trebuie să mobilizeze toate instrumentele de care dispun, inclusiv resursele militare pentru: prevenirea amenințării teroriste în teritoriul uneia din ele; protecția instituțiilor democratice și a populației civile față de orice atac terorist; acordarea de asistență statului membru sau statului la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]