190,155 matches
-
împingea la confesiuni epistolare. Al. Săndulescu împrumută sintagma "puncte lucii" pentru titlul volumului său de comentarii, Acele puncte lucii...Să fie critica un "fascicol de lumină" orientat spre operă, să aibe ea menirea de a limpezi semnificații ascunse într-un text, obscure chiar și pentru creatorul său? Este posibil ca autorul să fi privit lucrurile în acest fel. Volumul însumează recenzii și articole critice "despre scriitori români de înaltă valoare și despre critici literari de largă audiență." Mai lipsește "larga respirație
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
ca autorul să fi privit lucrurile în acest fel. Volumul însumează recenzii și articole critice "despre scriitori români de înaltă valoare și despre critici literari de largă audiență." Mai lipsește "larga respirație" și setul ar fi complet. Prima propoziție din textul de prezentare de pe ultima copertă este formulată cam neglijent. Cu acest limbaj nu se face... audiență dar, în fine, nu mai insist asupra unui mic defect ce se poate pierde între alte calități. Am remarcat în această culegere de texte
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
textul de prezentare de pe ultima copertă este formulată cam neglijent. Cu acest limbaj nu se face... audiență dar, în fine, nu mai insist asupra unui mic defect ce se poate pierde între alte calități. Am remarcat în această culegere de texte abordarea pragmatică a celor mai întâlnite acuze aduse opțiunilor politice ale lui M. Eliade, în două articole: "Huliganul " Mircea Eliade și O utopie tragică. Acest demers ar fi extrem de util. în primul rând, s-ar circumscrie petele biografice, derapajele reale
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
contraproductive, din pricina inflației necontrolate a certitudinilor, atât în tabăra avocaților, cât și în cea a procurorilor, pe fondul sărăcirii vizibile a adevărurilor relativ ușor de recoltat din publicistica eliadescă. Cam aici ar fi problema, după cum o vede Al. Săndulescu. Multe texte sunt ignorate de comentatori, se folosește citatul tendențios, surse de mâna a doua (observație care atinge, în câteva aspecte, și apreciatul studiu al lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească), plus informațiile relative și opiniile "umorale" ale lui M.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească), plus informațiile relative și opiniile "umorale" ale lui M. Sebastian în privința lui Eliade. De vreme ce prea mulți comentatori încruntați s-au angajat în dispute, cum prea multe pagini adunate de M. Handoca în Texte "legionare" și despre "românism", nu ar mai constitui pentru unii surse de prima mână (Alexandra Laignel-Lavastine a avut acces la ele, dar degeaba; studiul Cioran, Eliade, Ionescu: Uitarea fascismului, este, pe alocuri, o clasă de hermeneutică delirantă), abordarea calmă și
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
de profesor al multor sculptori tineri, unii prezenți chiar în în grupul de expozanți. Un martor al excepționalei prezențe a lui Moore în Bucureștii anului 1966 a fost o altă personalitate artistică ieșită din comun, și anume pictorul Corneliu Baba. Textul pe care acesta i-l dedică marelui sculptor englez, în revista Contemporanul din 26 februarie 1966, este mai mult decît un comentariu la o expoziție, este un dialog profund între două mari personalități, o meditație pe marginea artei și a
Corneliu Baba despre Henry Moore by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12118_a_13443]
-
vizualiza, nu pot să-și închipuie că li s-ar putea suprapune destinului strălucitor, tangibil doar succesului. Top Dogs () este o piesă scrisă în 1997 de elvețianul Urs Widmer, o piesă care aduce brutal în viața noastră acest subiect. Un text care ar părea că ține de registrul absurd tratează extrem de firesc, de direct, cu șabloanele de rigoare punctate și recognoscibile, cu suferința aferentă la vedere, prăbușirea micilor imperii. Top Dogs este un scurt tratat despre metamorfozarea imposibilului în posibil, despre
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
întîlnit nici măcar din întîmplare cu Gavrilescu. Asta poate și pentru că nu mai circul cu tramvaiul. Ca la orice început, am avut emoții cînd am fost să văd Top Dogs. Am avut grijă să pășesc cu dreptul, spre binele tuturor. Citisem textul și mărturisesc că nu mă revărsasem de entuziasm. Decupajul operat de regizoarea Theo Herghelegiu mi se pare că a găsit traseul cel mai percutant, mai dinamic și mai direct pentru problematica de acolo. Interpretarea ei mi-a apropiat și piesa
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
că am lăsat-o la ușă, era pe scenă și bîntuia personajele din fața mea. Accentul de umor și de ironie pus de Theo Herghelegiu cred că este binevenit și bine dozat. Este, într-un fel, cheia cu care deschide acest text al vibrațiilor prezentului. Șapte actori, șapte nume, șapte povești, șapte personaje, șapte energii, șapte spovedanii. Diferite. Prinse în scaune-insectare-diorame făcute de scenograful Andu Dumitrescu. Doar șapte teme, relevante, din miile care ne populează. Aș fi simțit nevoia accentuării unui contrapunct
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
lucru, angajând doi meșteri recomandați de Fița să facă niște transformări în apartamentul lor din Domenii, moștenit de la niște Ghiculești, altă ramură. Sisi suportase greu plecarea. Era prima dată și pentru mai multe zile când se despărțea de Dinu. Cunoștea textul pe care Sisi i-l citise la întoarcere. Totdeauna îi citea câte ceva și el asculta cuminte. Ce i-o fi venit însă să-l recitească în ziua aceea la Mangalia?... Trăgând caietul sub ochi, citi mai departe: ...Și asta a
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
Simona Vasilache Antologia pare, chiar mai mult decît traducerea, "fructul" unei iubitoare trădări. Se întîmplă așa pentru că opera "de autor" își are mai totdeauna liniile ei de forță, regulamentul de ordine interioară, altfel spus, propriile criterii de organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile cap la cap într-o "culegere" se face, vrînd-nevrînd, părtaș la o "tălmăcire", ba, uneori, devine de-a dreptul scriitorul unei interpretări critice de primă mînă, foarte aproape de text, în cazul
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile cap la cap într-o "culegere" se face, vrînd-nevrînd, părtaș la o "tălmăcire", ba, uneori, devine de-a dreptul scriitorul unei interpretări critice de primă mînă, foarte aproape de text, în cazul bunilor coupeur-i, dar, totuși, interpretare. Doar că un astfel de "comentariu", prin pura decupare, trebuie făcut, cu grijă, după desen, în așa fel încît firele tăiate să se îmbine perfect la loc, reconstituind modelul. De aici minimul avantaj
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
liric, iar acesta reflectă structura adîncurilor ontologice. Drept care, actul liric, deși raportabil în chip nu o dată casant la un timp anume, respinge pragmatismul "torcătorilor de cuvinte", al autorilor Care își croșetează costume și cariere,/ Glorii, orgolii", înclinați a privi toate textele literare precum "niște pulovere": "ŤCe bine ești îmbrăcată!ť îmi spun,/ ŤCe bine îți vine poemulť,/ Fără să știe/ Că poemele nu sînt haina mea,/ Ci scheletul/ Extras dureros/ Și așezat deasupra cărnii ca o carapace,/ Cu lecția țestoaselor/ Care
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
etc.). Și mai recentă e folosirea rebusistică a literei k, cu valoarea dată de numele ei - ca sau (ținînd seama de renunțarea la diacritice) că. K face parte dintr-un cod de abrevieri extins de la mesajele telefonice, obligatoriu scurte, la textele mai puțin dependente de spațiu: k = "că" (cred k, shtiu k), ink = încă ("ink mai merge"), nik = (fam.) "nica", "nimica", dak = "dacă", mik = "mică", adik = "adică" etc.
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
Marina Constantinescu Nu văzusem filmul Agnes of God, inspirat de textul lui John Pielmeier cînd am fost la Teatrul Odeon pentru premiera cu Agnes, aleasa lui Dumnezeu, de același autor. Tot așa cum n-am văzut nici un alt spectacol făcut de regizorul Marius Oltean. Am citit doar despre montarea domniei sale cu Zbor
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
spectacol făcut de regizorul Marius Oltean. Am citit doar despre montarea domniei sale cu Zbor deasupra unui cuib de cuci de acum cîțiva ani, de la Teatrul Național din Cluj. Dacă ar fi să formulez rapid, aș zice că țintește sus, la texte cu istoric cinematografic tare, cu palmarese, cu cîrlig pentru public. Se pare că, într-un fel, situarea aceasta în trena unui succes mondial, certificat, poate crea iluzia prelungirii certe a vîlvei și asupra actului artistic teatral. Limbajele și tehnicile sînt
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
care a fost tratat regizoral. Accentul este pus la prima mînă, după părerea mea, iar spectaolul este transformat, astfel, din- tr-o investigare psihiatrică și o confruntare umană, într-un demers polițienesc. Poate nici asta n-ar fi neinspirat, în fond, textul permite, dacă Marius Oltean și-ar fi asumat interpretarea aceasta a piesei și nu ar fi încercat să adauge în plus puțin din fiecare altă temă mai nobilă - metafizică, filosofie etc. Chestiunea aceasta s-a transformat în- tr-o barieră estetică
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
estetică ce nu a putut fi depășită, mutînd atenția lucrului din echipă într-un plan fals, în loc să se exploateze drumul inițial, curat, simplu. Încărcătura se transformă treptat într-o formă exterioară, reziduală, care amestecă registrele și nu aduce nici un beneficiu textului, dificil prin problematică, și nici spectacolului. Rămîne meritoriu travaliul actrițelor - Carmen Tănase, Virginia Rogin și Elvira Deatcu - cu izbînzi diferite. Foarte inspirat este spațiul scenografic al lui Constantin Ciubotariu, care găsește o soluție extrem de funcțională pentru locurile în care se
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
lucrează mult cu colaboratori externi, așa-numiții TAD, oameni "cu munca la domiciliu", pe care autoarea articolului îi numește "proletariat al materiei cenușii", exploatat nemilos. Un traducător primește 15 euro pe pagină, un "negru" al traducătorului, care adesea îi rescrie textul, primește 10, sînt documentariști care sînt plătiți cu cîteva mii de euro pentru luni de cercetări în arhive... Un avocat specializat în probleme literare declară în articol că acești intelectuali primesc pe ora de muncă mai puțin decît o menajeră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
strălucit? A confirmat sau a infirmat el, ca scriitor, toate speranțele puse în scrisul său de veteranii condeiului? Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări, autorul în cauză are o singură cale: să publice, în aceeași carte, eșantioane semnificative din textele scrise și, eventual, publicate, de la începutul carierei pînă astăzi. Exact o astfel de carte este Scrieri de plăcere (titlu oarecum inadecvat, mai toate textele volumului fiind scrise pentru a fi publicate - au și apărut în diverse reviste -, nu de dragul purei
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
întrebări, autorul în cauză are o singură cale: să publice, în aceeași carte, eșantioane semnificative din textele scrise și, eventual, publicate, de la începutul carierei pînă astăzi. Exact o astfel de carte este Scrieri de plăcere (titlu oarecum inadecvat, mai toate textele volumului fiind scrise pentru a fi publicate - au și apărut în diverse reviste -, nu de dragul purei plăceri care presupune o gratuitate a gestului; în plus, nu știu cîtă plăcere îi poate produce cuiva ideea de a scrie despre dejecțiile din
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
unui "album de amintiri", util remember literar, în care poate fi întrezărit chipul autorului la diverse vîrste ale creației. Fiind vorba de un volum al unui important critic literar al vremii noastre, firește că nu sînt lipsite de interes nici textele în sine, dar mult mai interesant este celălalt aspect, de a vedea cum gîndea și care era amprenta stilistică a lui Dan C. Mihăilescu la anumite vîrste, încotro se îndreptau preocupările sale, unde se situau unghiurile și metodele sale de
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
a lui Dan C. Mihăilescu la anumite vîrste, încotro se îndreptau preocupările sale, unde se situau unghiurile și metodele sale de abordare a fenomenului literar. Răsfoind acest album cvasi-sentimental, cititorul urmează, pas cu pas, traseul literar al autorului. Descoperă primele texte publicate în revista Liceului 39 din Balta Albă, poeziile de la 18 ani, trimise lui Ioan Alexandru și răspunsurile încurajatoare ale maestrului, cîteva dintre recenziile publicate în anii '80 în presa literară (în special în revista "Transilvania", unde autorul a avut
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
transcriere a sumarelor celor treisprezece numere, un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
devenire Constantin Micu, rămas o simplă promisiune, așa-zisul eseist Axente Sever Popovici. Toți noii veniți sunt prezentați pe scurt, printr-un elogiu colegial, în notele revistei. Al. Husar reconstituie toată această dinamică a grupului, printr-o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele publicistice: declarații programatice (Orizonturi), cronici literare (Viața cărților, de unde reține numai observațiile generale despre poezia tânără sau de bilanț anual, lăsând deoparte, din păcate, cronicile literare propriu-zise) sau note referitoare la viața literară
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]