4,885 matches
-
jucat de vechea Reuniune Română de Cântări și Muzică din fosta capitală culturală a românilor bănățeni în conservarea și efervescența manifestării spiritualității românești. A fost o ediție dedicată unor lansări și prezentări de carte, volume tipărite în 2013 la editura timișoreană Eurostampa: Daniela Băcilă (destoinic redactor muzical la Radio România Timișoara), Istoria vieții folclorice în Banat de la începutul secolului al XX-lea până în prezent (o amplă sinteză a vieții folclorice românești bănățene); Constantin-Tufan Stan, Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
toate atributele unei reprezentații de gală: decoruri frumoase, aranjamente florale (florăria Simbol), sunet și lumini de calitate (Bell Sound), cupe de șampanie pentru toți spectatorii în pauză (!) și mai ales o orchestră valoroasă, mulți dintre instrumentiști făcând parte din formația timișoreană “Virtuozii Banatului”: Ilie și Radu Vincu - viori, Ionicuț Butan - clarinet, Costel Haida - contrabas, Cristi Stanca - acordeon, Kalman Urszui - pian (pe acesta din urmă îl aplaudasem în postură de acordeonist la festivalul de la Zlatna, despre care am scris). Și dacă tot
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
Tudorel Urian Prima slujbă din viața mea a fost aceea de profesor în localitatea Zetea, aflată la 10 kilometri de Odorheiu Secuiesc. Era la mijlocul anilor '80, marile orașe erau închise, iar eu, ca timișorean, îmi doream un post într-o localitate transilvană, aflată în proximitatea unui oraș în care să locuiesc. Zetea părea din acest punct de vedere soluția ideală. Și, într-un anumit fel, chiar a fost. La școală, toți profesorii și toți
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
catedrele de acasă (are editat și un manual de trombon, o raritate în domeniu), dar fără o solicitare fermă din România... își crește nepoțica! Raul Dudnic (Toronto, Canada) a fost în perioada sa timișoreană folkist si chitarist bas în grupuri timișorene optzeciste, culminând cu Abra (cu chitaristul Adrian Dinu a câștigat festivalul « Primăvara baladelor ») și Cargo. Și-a cunoscut iubirea vieții în România, dar nu au plecat în țara ei - India - ci în Canada. Raul și-a prelungit hobby-ul cu
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Consiliul Județean Timiș și Institutul Francez din Timișoara. Made În TM (Muzică fabricată în Timișoara). Prima ediție a festivalului, o manifestare care își propune să coaguleze scenă muzicală timișoreana, evenimentul desfășurându- se la D’arc pe Mal .Organizatorii acestui festival au invitat timp de 3 zile pe cele două scene nu mai puțin de 18 trupe locale (30 de minute - timpul alocat fiecărei trupe): Arc Gotic, formată în 1992
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
The Case, Grave for Sale, Methadone Skyes, Misguided, Burning Table și Sebastian Spanache Trio, Mădălin Luca, Sonatic, Secret Evil Project, Mere, Era Ticăloșilor și JazzyBIT. Tot în cadrul evenimentului s-a dat startul unei curajoase inițiative de documentare a peisajului muzical timișorean - un proiect de lungă durată, care se va materializa într-o o arhivă online a muzicienilor, trupelor și materialului discografic produs în oraș. Lansarea acesteia a fost marcată de o expozitie interactivă cu fragmente documentare despre muzica timișoreana a deceniilor
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
peisajului muzical timișorean - un proiect de lungă durată, care se va materializa într-o o arhivă online a muzicienilor, trupelor și materialului discografic produs în oraș. Lansarea acesteia a fost marcată de o expozitie interactivă cu fragmente documentare despre muzica timișoreana a deceniilor trecute. Dan CHIRIAC
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
a SIMN la Timișoara și au pregătit atmosfera pentru momentul plin de bucurie și emoție în care s-a lansat primul volum de Cronici, Mărturii și Documente dedicat maestrului Remus Georgescu, figură proeminentă a muzicii românești și emblemă a muzicii timișorene, mentor pentru mai multe generații de absolvenți ai Facultății de Muzică din Timișoara și maestru pentru subsemnata, precum și pentru compozitorii Gabriel Mălăncioiu și Gabriel Almași. Iată ce semnalează muzicologul Carmen Stoianov în prefața volumului îngrijit de Veronica Demenescu și
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
literei "s" este o sedila, în vreme ce a lui "ț" este o virgulă? În raport cu toate catastrofele (petrecute deja sau doar prognozate, inclusiv în spațiul cultural) din jurul nostru, nu cumva războaiele cu mize destul de mici pe care le poartă îi dau lingvistului timișorean alura unui Don Quijote (post)modern, pornit cu tunul la vânătoare de muște, după cum foarte plastic i-a atras atenția un confrate, citat chiar în această carte? Este limpede, de la primele rânduri ale cărții, ca reflecțiile lui I. Funeriu se adresează
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
au reușit să cânte până în prezent, alții au trebuit să trăiască dintr-o altă profesie. Dar cu toții au sperat să revină în România și să se exprime din nou în limba română. Chitarist și compozitor în mai multe formații rock timișorene - Metamorf, Progresiv TM, dar mai ales Cargo - Tavi Iepan a emigrat în 1988, stabilindu-se la Hamburg. A putut astfel să rămână și profesional în muzică, lucrând atât în occident cât și în România. Și de fiecare dată când a
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timișorean (1982) și multe altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării festivalului, 1973, lua ființă la Iași un nou ansamblu de cvartet de coarde, ca urmare a unei emulații fără precedent ce avea loc de
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Un trio timișorean Dan CHIRIAC Videoclipul intitulat „Evoluția muzicii ușoare românești“, lansat pe canalul YouTube, a înregistrat sute de mii de vizualizări doar în primele zile. Un videoclip cu o idee simplă și un stil neobișnuit pentru showbizul autohton. Protagoniste - timișorencele Marta Cotuna
Un trio timișorean by Dan Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/84221_a_85546]
-
Anghel. Născut la Timișoara în 1941, Titus Munteanu a studiat flautul la liceul de muzică, iar după absolvirea Conservatorului, la București, a predat acest instrument atât la Conservator, ca asistent, cât și la Liceul „G. Enescu”. În 1966, un alt timișorean de excepție, Richard Oschanitzky, cu care colabora la concerte și înregistrări de jazz, îl recomandă lui Paul Urmuzescu și așa devine, până în 1971, colaborator permanent al TVR, ca redactor muzical, până în ziua când Tudor Vornicu îl convinge să renunțe la
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
Apariția la casa clujeană Euromusic a acestui album minunat a fost susținută de Monsson Group și de Proxima Moda (manager general Elena Stoica), semn că mai există oameni care apreciază actul artistic de calitate. Nu & Apa Neagră: „OMAG” Interesant grup timișorean fondat în 2001 de către Sașa-Liviu Stoianovici (saz - instrument oriental cu corzi, electronice, video) și Alexandru Hegyesi (bas acustic, percuție, țambal preparat ș.a.). Numit NU, la început, grupul își schimbă denumirea începând cu 2008. Muzica formației este bazată pe improvizație, având
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
din poză, probabil, este doar pentru burlăci, Și încă ceva, altfel este când construiești spații pentru bicicliști pe langă trotuare, prin oraș, și altă situație este când construiești ălei de promenada , în niciun caz precum în poza", a scris un timișorean, potrivit sursei citate. Ce răspunde primarul Timișoarei Pe marginea acestui subiect, primarul Nicolae Robu a menționat că nu poate interveni asupra proiectului, având în acest sens mai multe discuții fără rezultat cu cei care realizează proiectul. Astfel, vreme de cinci
Răspuns fabulos al unui primar privind pistele de bicicletă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77693_a_79018]
-
vremea când se aflau la catedră profesori iluștri Al. Rosetti, I. Iordan, I. Coteanu, T. Vianu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, C. Daicoviciu ș.a. în amintirea lor, faceți un efort de a vă aminti regulile cele mai simple de punctuație, iar criticii dvs. timișoreni să aibă în calcul și micile-mari scăpări atunci când vă încurajează peste măsură. (Angela Dragoș Potra, Timișoara). * în poemele Unde pun eu capul, Trubadur, Condiție poetică, Cântec - sunt semne evidente de talent. La 56 de ani, autodidact, cu preocupări nobile, cu
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
maimuțe? La nivelul construcției, beneficiind și de prezența unui personaj (foarte probabil) fictiv, ar putea fi citită ca un roman. Mai ales prin caracterul ei circular (începe și se sfârșește cu evocarea lui Iosif Costinaș - cineastul, și ziaristul și revoluționarul timișorean, dispărut în condiții extrem de dubioase - conținutul propriu-zis fiind completat cu articole despre filme clasice sau devenite între timp parte a istoriei cinematografiei (redactate în anii '80), întâmplări legate într-un fel sau altul de lumea cinematografiei și, mai cu seamă
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
la bibliografia lui Foarță, speculațiile de felul acesta tind să se împrospăteze. Având, astăzi, pe masă micul roman palindromic Roșul ușor e rozul iluzor, întrebarea redevine, după aproape douăzeci de ani, legitimă. Ar fi putut cu adevărat acest poet subtil, timișorean doar prin adopție, să ducă la capăt un proiect epic așa de consistent, să finalizeze arhitectural machetele pe care le produce, serial, ca nimeni altul? E, în tot cazul, de văzut. Fără ca prin aceasta să fie previzibil, Șerban Foarță dă
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
Covrig Roxana Povestea unui timișorean, care de mic a visat să fie inginer, nu este nici pe departe una fericită. După 19 ani de școală, încheiați excelent, el căra saci pentru 50 de lei pe zi. Muncește cot la cot cu "boschetarii adunați din Gară
Șantierist cu master în mecanică. "Îmi venea să urlu de rușine" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80138_a_81463]
-
unde sunt mai puțin de o mie). Partidul comunist, unic în peisajul politic chinez, construiește de zor... capitalismul. Sunt câteva realități pe care nu ne putem preface că nu le vedem. Cel puțin aceasta este concluzia unui om de afaceri timișorean întors recent din China Populară. Este vorba despre dl Radu Dimeca, director al societății comerciale timișorene „Grafoprint“ și, totodată, președintele Secțiunii de imprimerie, tipografie, editură și publicitate din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara. Vizita în China a avut
Agenda2005-48-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284413_a_285742]
-
zor... capitalismul. Sunt câteva realități pe care nu ne putem preface că nu le vedem. Cel puțin aceasta este concluzia unui om de afaceri timișorean întors recent din China Populară. Este vorba despre dl Radu Dimeca, director al societății comerciale timișorene „Grafoprint“ și, totodată, președintele Secțiunii de imprimerie, tipografie, editură și publicitate din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara. Vizita în China a avut ca rezultat elaborarea unui studiu de piață în vederea pornirii unei afaceri cu un partener chinez - un
Agenda2005-48-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284413_a_285742]
-
Șovar, tel. 0721-833 275. Înscrierile se pot face on-line pe site-ul www. jci. ro/antreprenor, până cel târziu pe 30 noiembrie inclusiv. D. B. O legătură mai strânsă între academic și privat l Viziune nouă asupra practicii studențești Liderii organizațiilor timișorene care dețin funcții de conducere în Alianța Organizațiilor Studențești din România au pe masa de lucru un proiect menit să îmbunătățească practica tinerilor care învață pe băncile universităților. În noul acontext prevăzut, aceasta va funcționa prin responsabilizarea domeniului privat și
Agenda2005-48-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284413_a_285742]
-
Calea Buziașului) și BEGA COM (incinta magazinului Bega, P-ța Doina și zona Dumbrăvița). Pentru prima dată, acțiunea a fost organizată cu sprijinul financiar al Consiliului Local Timișoara. Pe parcursul celor două zile în care s-a desfășurat campania, ONG-ul timișorean a lucrat cu un număr de 30 de voluntari care au făcut, în 2 decembrie, și pachete pentru copiii, vârstnicii și familiile beneficiare din cartierul Iosefin. Toate acestea vor fi înmânate în 16 decembrie, în cadrul unei festivități. OTILIA PLOSCARIU Modificarea
Agenda2005-49-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284458_a_285787]
-
printre care și cea din Timișoara - vor pune în circulație, în scop numismatic, o monedă de aur cu valoarea nominală de 10 lei, emisiunea „Istoria aurului - Tezaurul de la Perșinari“. Potrivit informațiilor puse la dispoziție de către dl Tiberiu Burescu, directorul sucursalei timișorene a B.N.R. , monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent, se comercializează în cutii de prezentare adecvate, ce au pe capac sigla B.N.R. , iar fiecare produs va fi însoțit de un certificat de autenticitate, redactat în limbile română și engleză
Agenda2005-49-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284458_a_285787]
-
incluse și costul certificatului de autenticitate și cel al pliantului; în preț nu este cuprinsă cota taxei pe valoarea adăugată și costul cutiilor de prezentare. Începând cu data de 5 decembrie 2005, persoanele interesate se pot adresa, în scris, sucursalei timișorene B.N.R. cu sediul pe Bd. I.C. Brătianu nr. 1. În opinia dlui Burescu, această monedă de aur poate fi considerată atât o nouă piesă în colecția numismaților, cât și un original cadou pe care românii îl pot face prietenilor sau
Agenda2005-49-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284458_a_285787]